MESHTESHÚG meshteshuguri s. n. I. 1. Meserie; p. gener. profesie ocupatzie indeletnicire; meshteshugarie. 2. Ramura disciplina (a shtiintzei a artei); shtiintza arta considerate k discipline. ♦ Stil (artistic). 3. Pricepere indemanare abilitate talent. ♦ Arta maiestrie; (rar) actziune realizata cu pricepere cu maiestrie. 4. Actziune facuta (in ascuns) cu dibacie cu viclenie in vederea atingerii unui scop; procedeu sistem (ingenios viclean). ♦ (Pop.) Viclenie tertip inshelatorie. II. (Inv. shi pop.; concr.) 1. Unealta instrument. 2. Dispozitiv al unui obiect; parte componenta (cu rol activ) a unui sistem; meshteshugire. Din magh. mesterség.

meshteshug sn [At: CORESI EV. 210 / V: (irg) meshteshuc mestreshug ~erciug ~ershig ~tershug ~uc ~shig (sst) ~toshig / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: mg mesterség] 1 Profesiune sau indeletnicire bazata pe o munca manuala calificata shi desfashurata pentru a prelucra a transforma etc. diverse materiale Si: meserie (1) (reg) breasla (irg) meshterie (1). 2 (Pgn) Profesiune. 3 Ramura a shtiintzei a artei. 4 SHtiintza arta considerate k discipline. 5 (Inv; is) ~ul razboaielor Arta militara. 6 Stil artistic. 7 Talent. 8 Maiestrie arta cu care este realizata o lucrare un obiect. 9 (Rar) Actziune realizata cu deosebita iscusintza maiestrie. 10 (Ivp) Sens profund Si: talc. 11 (Ivp) Secret. 12 (Ivp) Cauza ascunsa. 13 (Ivp) Rost al unui fenomen al unui lucru etc. 14 (Ivp) Actziune dibace vicleana facuta in ascuns in vederea atingerii unui scop Si: (asr) meshteshugire (7) uneltire. 15 Tactica ingenioasa sau vicleana. 16 inshelatorie. 17 (Ivp; in superstitzii) Vrajitorie. 18 (Ivp; ccr) Ceea ce serveshte unui anumit scop practic. 19 (Inv) Unealta. 20 (Inv) Instrumentar. 21 (Inv) Dispozitiv mecanism al unui obiect. 22 (Inv) Parte componenta a unui obiect care indeplineshte de obicei un rol activ.

MESHTESHÚG meshteshuguri s. n. I. 1. Meserie; p. gener. profesiune ocupatzie indeletnicire; meshteshugarie. 2. Ramura disciplina (a shtiintzei a artei); shtiintza arta considerate k discipline. ♦ Stil (artistic). 3. Pricepere indemanare abilitate talent. ♦ Arta maiestrie; (rar) actziune realizata cu pricepere cu maiestrie. 4. Actziune facuta (in ascuns) cu dibacie cu viclenie in vederea atingerii unui scop; procedeu sistem (ingenios viclean). ♦ (Pop.) Viclenie tertip inshelatorie. II. (Inv. shi pop.; concr.) 1. Unealta instrument. 2. Dispozitiv al unui obiect; parte componenta (cu rol activ) a unui sistem; meshteshugire. Din magh. mesterség.

MESHTESHÚG meshteshuguri s. n. 1. Meserie. Mai degraba invatza un meshteshug sau oplosheshtete intro slujba. C. PETRESCU C. V. 121. SHin citeva zile a deprins meshteshugul de infirmier. MIRONESCU S. A. 124. Il dete la cel mai meshter vraci de invatza shi meshteshugul leacurilor. ISPIRESCU E. 366. ◊ Expr. Adus din meshteshug v. adus. ♦ Munca depusa de un meshter. Cu gindul la meshteshugul sau nu auzise duduitul tractoarelor. DUMITRIU V. L. 119. Am o barda shio secure Ma dusei cu ean padure Mapucai de meshteshug SHimi facui coarne la plug SHi prinsei boutziin jug. ANT. LIT. POP. I 221. 2. Indeletnicire ocupatzie. Incepu ami vorbi despre meshteshugul vinatoresc. SADOVEANU O. VIII 209. Nu potzi shti cum iubeam viatza shi cum ne iubeam meshteshugul nostru. PETRESCU C. V. 304. [Imparatul] la fost trimis cu cheltuiala in strainatatzi sa se desavirsheascan shcolile inalte la meshteshugul cintarii frumoase. CARAGIALE O. I 375. 3. Pricepere abilitate indeminare iscusintza talent (in munca). Are mosh Caliman starostele un meshteshug de zvirle o scurtatura de batz de corn incirligata la capat incit paleshte iepurele de la douazeci de pashi. SADOVEANU F. J. 21. O laudara pentru meshteshugul de a face bucatele. ISPIRESCU L. 22. ♦ Arta. Templul nalt... sarata Uriash prin inaltzime rapitor prin meshteshug. MACEDONSKI O. I 103. Uit cu totul meshteshugul dea face versuri. ALECSANDRI S. 73. 4. Procedeu iscusit de a face un lucru mijloc practic instrument metoda. Sar putea da cu meshteshug mecanic apa pretutindeni. SADOVEANU P. M. 11. Broshura invatzatoare meshteshugului de a face zahar din ciocalai de cucuruzi. NEGRUZZI S. I 3. ♦ Mecanism. Intracest foishor este shi un pat cu meshteshug care shezind omul cu repeziciune il suie deasupra invalishului unde are o vedere minunata. GOLESCU I. 75. 5. Viclenie shiretenie inshelatorie tertip. Ei! zice baba dashtia miai fost?... Lasa catzi cunosc eu dumitale meshteshugul! CARAGIALE P. 57. ◊ Expr. Ai da (unui lucru) de meshteshug = a descoperi secretul unui lucru a descurca un lucru incurcat. In sfirshit mai sta el Ivan oleaca asha cu fruntea razamata pe mina shii shi trasneshte in gind una: taci! k iam dat de meshteshug. CREANGA P. 321.

MESHTESHÚG ~uri n. 1) Indeletnicire de orice natura bazata pe munca manuala calificata; meserie. 2) Deprindere practica de a efectua (in ascuns) un lucru cu indemanare shi cu pricepere. 3) fig. Modalitate ingenioasa; tactica; iscusintza. /<ung. mesterség

meshteshug n. 1. meserie: meshteshugul e bratzara de aur; 2. arta: e facut cu meshteshug; 3. shiretenie. [Ung. MESTERSÉG].

meshteshúg shi (rar) meshtershúg n. pl. urĭ (ung. mesterség). Meserie arta maĭestrie: lucru facut cu meshteshug. SHiretenie: la invins cu meshteshug.

merceshug sm vz meshteshug

merteshug sn vz meshteshug

mesteshug sn vz meshteshug

mestreshug sn vz meshteshug

meshterciug sn vz meshteshug

meshtershig sn vz meshteshug

meshtershug sn vz meshteshug

meshteshuc sn vz meshteshug

meshtoshig sn vz meshteshug

meshteshúg s. n. pl. meshteshúguri

meshteshúg s. n. pl. meshteshúguri

MESHTESHÚG s. 1. v. meserie. 2. v. maiestrie.

MESHTESHÚG s. v. abilitate complot conjuratzie conspiratzie descantec destoinicie dexteritate dibacie dispozitiv escrocherie farmec hotzie impostura ingeniozitate intriga iscusintza istetzie istetzime indemanare inshelaciune inshelatorie intzeles lucru magie mashinatzie mecanism munca pricepere pungasheala pungashie ratziune rost secret semnificatzie sens sharlatanie shmecherie shtiintza taina talent talc treaba uneltire ushurintza vraja vrajitorie.

MESHTESHUG s. 1. meserie (inv. shi reg.) meshterie (reg.) breasla (prin Ban.) maistorie (Ban.) zanat. (A intrat la ~.) 2. arta dibacie iscusintza indeminare maiestrie pricepere shtiintza talent. (Obiect facut cu mult ~.)

meshteshug s. v. ABILITATE. COMPLOT. CONJURATZIE. CONSPIRATZIE. DESCINTEC. DESTOINICIE. DEXTERITATE. DIBACIE. DISPOZITIV. ESCROCHERIE. FARMEC. HOTZIE. IMPOSTURA. INGENIOZITATE. INTRIGA. ISCUSINTZA. ISTETZIE. ISTETZIME. INDEMINARE. INSHELACIUNE. INSHELATORIE. INTZELES. LUCRU. MAGIE. MASHINATZIE. MECANISM. MUNCA. PRICEPERE. PUNGASHEALA. PUNGASHIE. RATZIUNE. ROST. SECRET. SEMNIFICATZIE. SENS. SHARLATANIE. SHMECHERIE. SHTIINTZA. TAINA. TALENT. TILC. TREABA. UNELTIRE. USHURINTZA. VRAJA. VRAJITORIE.

MESHTESHUG. Subst. Meshteshug meshteshugarie meshteshugire (inv. shi pop.) meserie meshterie (inv. shi reg.) zanat (reg.) artizanat. Fierarie fierarit faurarie (reg. shi arh.) covalie (reg.) covacie (reg.); potcovarie; lacatusherie; strungarie strungarit (rar); tinichigerie; cazangerie; aurarie orfevrarie orfaurarie; aramarie; spoitorie. Dulgherie dulgherit timplarie timplarit lemnarie lemnarit (rar) stolerie (reg.) stolerit (reg.); teslarie (reg.); caretashie droshcarie (inv.) rotarie rotarit; dogaxie dogarit butnarie (reg.); rudarie; dranitzit shindrilit. Pielarie; tabacarie tabacarit dubalarie (reg.); cojocarie cojocarit blanarie blanarit; curelarie; hamurarie (rar); shelarie. Cizmarie; pantofarie ciubotarie (reg.). Croitorie cusatorie; cioraparie; sumanarie; plapumarie. TZesatorie; matasarie abagerie. Brutarie. Olarie olarit ceramica: caramidarie; tziglarit. Zidarie zidarit. Pietrarie. Sticlarit (rar). Minerit. Vararit. Gazarit. Luminarit. Fringhierie. Boiangerie; vopsitorie. Tapitzerie. Morarit morarie (rar). Caraushie caraushit; birjarie. Plutarie plutzarit. Vb. A meshteshugari (rar) a practica o meserie; a meshteshugi a meshteri. V. atelier indeletnicire meshteshug.

ARTES OMNES PERDOCET PAUPERTAS (lat.) saracia te invatza toate meshteshugurile Plaut „Stichus” 178.

MATERIAM SUPERAT OPUS (lat.) meshteshugul intrece materialul Ovidiu „Metamorphoseon libri” II 5. Cuvinte de admiratzie pentru maiestria cu care era zidit Palatul Soarelui.

VIR BONUS DICENDI PERITUS (lat.) un om de bine avand meshteshugul vorbirii Calitatzile oratorului recomandate de Cato cel Batran.