meshteshug sn [At: CORESI EV. 210 / V: (irg) meshteshuc mestreshug ~erciug ~ershig ~tershug ~uc ~shig (sst) ~toshig / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: mg mesterség] 1 Profesiune sau indeletnicire bazata pe o munca manuala calificata shi desfashurata pentru a prelucra a transforma etc. diverse materiale Si: meserie (1) (reg) breasla (irg) meshterie (1). 2 (Pgn) Profesiune. 3 Ramura a shtiintzei a artei. 4 SHtiintza arta considerate k discipline. 5 (Inv; is) ~ul razboaielor Arta militara. 6 Stil artistic. 7 Talent. 8 Maiestrie arta cu care este realizata o lucrare un obiect. 9 (Rar) Actziune realizata cu deosebita iscusintza maiestrie. 10 (Ivp) Sens profund Si: talc. 11 (Ivp) Secret. 12 (Ivp) Cauza ascunsa. 13 (Ivp) Rost al unui fenomen al unui lucru etc. 14 (Ivp) Actziune dibace vicleana facuta in ascuns in vederea atingerii unui scop Si: (asr) meshteshugire (7) uneltire. 15 Tactica ingenioasa sau vicleana. 16 inshelatorie. 17 (Ivp; in superstitzii) Vrajitorie. 18 (Ivp; ccr) Ceea ce serveshte unui anumit scop practic. 19 (Inv) Unealta. 20 (Inv) Instrumentar. 21 (Inv) Dispozitiv mecanism al unui obiect. 22 (Inv) Parte componenta a unui obiect care indeplineshte de obicei un rol activ.