OCUPÁTZIE ocupatzii s. f. 1. Ocuparea temporara de catre fortzele armate ale unui stat a unei partzi sau a totalitatzii teritoriului altui stat fara k prin aceasta statul ocupant sa dobandeasca drepturi suverane asupra celui ocupat; cucerire. ◊ Loc. adj. De ocupatzie = (despre fortze armate) care ocupa temporar un teritoriu o localitate straina. ♦ (Jur.) Luare in stapanire in posesiune; dobandire a unei proprietatzi. 2. Indeletnicire treaba activitate; preocupare. ♦ Profesie slujba post. [Var.: (inv.) ocupatziúne s. f.] Din fr. occupation lat. occupatio onis.

ocupatzie sf [At: CR (1830) 117¹/13 / V: (asr) ~iune / Pl: ~i / E: fr occupation lat occupatio onis] 12 (Luare temporara in) stapanire Si: cucerire. 3 (Ila) De ~ (D. o fortza armata) Care ocupa temporar un teritoriu o localitate straina Si: ocupant (1). 4 (Jur; if ocupatziune) Luare in posesiune. 5 Indeletnicire. 6 Grija. 7 Profesie.

OCUPÁTZIE ocupatzii s. f. 1. (Luare temporara in) stapanire de catre fortzele armate ale unui stat a unei partzi sau a totalitatzii teritoriului unui alt stat; cucerire. ◊ Loc. adj. De ocupatzie = (despre fortze armate) care ocupa temporar un teritoriu o localitate straina. ♦ (Jur.) Luare in stapanire in posesiune; dobandire a unei proprietatzi. 2. Indeletnicire treaba activitate; preocupare. ♦ Profesiune slujba post. [Var.: (inv.) ocupatziúne s. f.] Din fr. occupation lat. occupatio onis.

OCUPÁTZIE ocupatzii s. f. I. Indeletnicire preocupare activitate. Datzimi voie raspunse musafirul meu; nu vreau sa va intrerup ocupatziile. SADOVEANU O. VIII 56. Are acuma atitea ocupatzii k nici nu se poate gindi sa le intrerupa. REBREANU R. I 207. Trebile casnice shi ale statului... nul putura inturna [pe Cantemir] de la ocupatziile literare. NEGRUZZI S. II 146. ♦ Slujba post. Dar nu miai spus ce ocupatzie tziai gasit? SAHIA N. 95. II. Luare in stapinire; cucerire. ◊ Loc. adj. (Despre o fortza armata) De ocupatzie = care are in stapinire un teritoriu o localitate straina. Trupe de ocupatzie. Varianta: ocupatziúne (GHICA S. 174) s. f.

OCUPÁTZIE s.f. I. Indeletnicire profesiune meserie. ♦ Preocupare treaba. II. 1. Luare in stapanire cu fortza a unui teritoriu a unui orash etc. de catre o putere straina care impune un anumit regim. 2. Luare in posesiune in stapanire; ocupare. [Gen. iei var. ocupatziune s.f. / cf. fr. occupation lat. occupatio].

OCUPÁTZIE s. f. I. luare (temporara) in stapanire cu fortza a unui teritoriu a unui orash etc. de catre o putere straina; cucerire. II. indeletnicire profesiune meserie. (< fr. occupation lat. occupatio)

OCUPÁTZIE¹ ~i f. 1) v. A OCUPA. 2) Cucerire a unui teritoriu sau a unei tzari de catre fortzele armate ale unui stat strain. Trupe de ~. [G.D. ocupatziei; Sil. tzie] /<fr. occupation lat. occupatio ~onis

OCUPÁTZIE² ~i f. Activitate de durata mai mare sau mai mica cu care se ocupa cineva; indeletnicire; treaba. [G.D. ocupatziei; Sil. tzie] /<fr. occupation lat. occupatio ~onis

ocupatziune sf vz ocupatzie

OCUPATZIÚNE s.f. v. ocupatzie.

ocupatzi(un)e f. 1. indeletnicire treaba lucru cu care se ocupa: ocupatziune obositoare; 2. actziunea de a lua militareshte in posesiune o tzara. Rushii ocupara principatele romane in patru randuri: 17691774 17881791 18061812; ultima ocupatziune ruseasca dela 18281834 cand guvernul provizoriu fu incredintzat generalului Kisselef sub a carui influentza s’a redactat Regulamentul organic.

*ocupatziúne f. (lat. occupátio ónis). Lucru munca treaba indeletnicire: a avea multe ocupatziunĭ ocupatziunea departeaza plictiseala. Actziunea de a te face stapin pe de a te stabili in: ultima ocupatziune ruseasca in Romania a durat de la 1828 pina la 1834. SHi átzie shi áre.

ocupátzie (tzie) s. f. art. ocupátzia (tzia) g.d. art. ocupátziei; pl. ocupátzii art. ocupátziile (tzii)

ocupátzie s. f. (sil. tzie) art. ocupátzia (sil. tzia) g.d. art. ocupátziei; pl. ocupátzii art. ocupátziile (sil. tzii)

ocupatzie

OCUPÁTZIE s. I. 1. v. cucerire. 2. v. stapanire. II. 1. indeletnicire meserie profesiune (inv. shi reg.) meshterie (Mold.) breasla (Transilv.) lefterie (inv.) cin marafet. (Ce ~ are in prezent?) 2. v. activitate.

OCUPATZIE s. I. 1. cucerire luare ocupare (frantzuzism inv.) concheta. (~ Grivitzei.) 2. stapinire. (Galia sub ~ romana.) II. 1. indeletnicire meserie profesiune (inv. shi reg.) meshterie (Mold.) breasla (Transilv.) lefterie (inv.) cin marafet. (Ce ~ are in prezent?) 2. activitate indeletnicire lucru munca preocupare treaba (livr.) travaliu (inv.) ocupare preocupatzie. (Ishi vede de ~ lui.)

ocupatzie (lat. occupatio) sin. prolepsa.