MAIESTRÍE (2 3) maiestrii s. f. 1. Pricepere iscusintza deosebita; talent dibacie arta. ◊ Maiestrie artistica = totalitatea elementelor care le pune in valoare artistul in procesul desavarshirii unei opere literare sau de arta. 2. (Inv.; concr.) Lucrare opera creatzie. ♦ Lucru care denota iscusintza sau meshteshug in executzie; unealta instrument aparat ingenios. 3. (Inv.) Meserie meshteshug (care cere pricepere). Maiestru + suf. ie.

maiestrie² sf vz mistrie

maiestrie¹ sf [At: PSALT. HUR. 65716 / V: (pop) maistrie / Pl: ~ii / E: maiestru + ie] 1 (Inv) SHtiintza ascunsa. 2 (Inv) Calitate de a patrunde tainele. 3 (Inv) Har divin. 4 (Pgn) Intzelepciune. 5 Vrajitorie. 6 Pricepere deosebita Si: arta dibacie iscusintza talent. 7 (Pex) Procedeu indeletnicire profesie domeniu de activitate care cere pricepere deosebita. 8 (Ilaj) Cu ~ Priceput. 9 Arta pricepere cu care este realizata o lucrare. 10 (Ivp ccr; lpl) Obiect care denota iscusintza sau meshteshug in executzie. 11 (Ivp ccr lpl) Unealta mecanism aparat etc. ingenios Si: meshterie (4). 12 (Inv; pgn) Lucru executat de cineva. 13 (Spc) Cursa de prins animale. 14 (Inv; mpl) Uneltire.

MAIESTRÍE (2 3) maiestrii s. f. 1. Pricepere iscusintza deosebita; talent dibacie arta. ◊ Maiestrie artistica = totalitatea elementelor care le pune in valoare artistul in procesul desavarshirii unei opere literare sau de arta. 2. (Inv.; concr.) Lucrare opera creatzie. ♦ Lucru care denota iscusintza sau meshteshug in executzie; unealta instrument aparat ingenios. 3. Meserie meshteshug (care cere pricepere). [Pr.: maies] Maiestru + suf. ie.

MAIESTRÍE (2) maiestrii s. f. 1. Pricepere dibacie iscusintza deosebita. Fusese furat de maiestria sa in munca de sigurantza cu care stapinea motorul. MIHALE O. 169. Eminescu valorifica cu o maiestrie nemaiintilnita virtualitatzile estetice ale limbii romine. ROSETTI S. E. 54. Intriga dramei e condusa cu maiestrie. GHEREA ST. CR. II 46. ◊ Maiestrie artistica = totalitatea elementelor care le pune in valoare artistul in procesul creatziei pentru a realiza desavirshirea unei opere de arta. 2. (Invechit concretizat) Lucrare opera creatzie de arta; capodopera. Se intimpla k popoarele... sa aiba obiecte shi maiestrii pastrate din vechime. ODOBESCU S. II 107. ♦ (Mai ales la pl.) Diferite obiecte instrumente lucrate artistic. Ba eu cuscra Ileana ioi alcatui intro pungutza de piele maiestriile acestea shi lea purta cu sine. SADOVEANU N. E. 77. 3. (Invechit) Ocupatzie indeletnicire meserie; meshteshug. Secolul al XIXlea.. prin mecanica shi prin chimie a transformat toate artele shi maiestriile. GHICA S. A. 27.

MAIESTRÍE ~i f. 1) Capacitate de a face totul cu ushurintza shi cu dibacie; dexteritate; pricepere. 2) mai ales la pl. inv. Obiect creatzie executata cu multa iscusintza; creatzie artistica. 3) inv. Indeletnicire bazata pe munca manuala calificata; meshteshug; meserie. [Sil. maies] /maiestru + suf. ~ie

MAIESTRIE s. f. (Mold.) Cursa latz. Va intinde neshte maiestrii (c u r s e MUNT.) la vreo vie sau la vreun pomat sau la altceva pentru sa prindza pre carii strica roade. PRAV. Vinatorii maiestrii spre vinarea fililor punea. CANTEMIR IST.; cf. CI 169. Etimologie: maiestru + suf. ie. Vezi shi maiestretz maiestri. Cf. capcana clucsa prugla siltza zabroana.

maĭestríe f. (d. maĭestru). Abilitate iscusintza pricepere dibacie: albinele fac faguriĭ cu maĭestrie. Vechĭ. Arta meshteshug meserie. Aparat mashina inventziune. (V. cursa 1). Ghicitoare. V. shmecherie.

maestrie f. 1. abilitate in executziune; 2. meshteshug; 3. fig. inshelaciune viclenie.

maiestríe¹ (pricepere) s. f. art. maiestría g.d. maiestríi art. maiestríei

maiestríe² (obiect meserie) (inv.) s. f. art. maiestría g.d. art. maiestríei; pl. maiestríi art. maiestríile

maiestríe s. f. art. maiestría g.d. art. maiestríei; (obiecte meserii) pl. maiestríi art. maiestríile

maiestrie

MAIESTRÍE s. 1. arta dibacie iscusintza indemanare meshteshug pricepere shtiintza talent. (Obiect facut cu multa ~.) 2. v. virtuozitate.

MAIESTRÍE s. v. complot conjuratzie conspiratzie dar descantec farmec favoare gratzie har intriga magie mashinatzie stratagema subterfugiu shiretenie shiretlic shmecherie tertip truc uneltire viclenie vicleshug vraja vrajitorie.

MAIESTRIE s. 1. arta dibacie iscusintza indeminare meshteshug pricepere shtiintza talent. (Obiect facut cu multa ~.) 2. virtuozitate. (Pianistul demonstreaza o ~ deosebita.)

maiestrie s. v. COMPLOT. CONJURATZIE. CONSPIRATZIE. DAR. DESCINTEC. FARMEC. FAVOARE. GRATZIE. HAR. INTRIGA. MAGIE. MASHINATZIE. STRATAGEMA. SUBTERFUGIU. SHIRETENIE. SHIRETLIC. SHMECHERIE. TERTIP. TRUC. UNELTIRE. VICLENIE. VICLESHUG. VRAJA. VRAJITORIE.

Maiestrie ≠ neiscusintza

DIVINA NATURA DEDIT AGROS ARS HUMANA AEDIFICAVIT URBES (lat.) divina natura a daruit ogoarele maiestria omului a cladit orashele M. Terentius Varro „Res rusticae” III 1.

MAIESTRÍE¹ s. f. 1. (Invechit) SHtiintza ascunsa taina ; calitatea de a patrunde tainele har (divin). Deshchidzu in pilda rrostul mieu vestescu maestria (ciumiliturile PSALT. t a i n e l e B 1 938) dentaiu. PSALT. HUR. 65^r/16. Plecavoiu in prici ureachiia mea deshchidzu in psaltire maestriile (gacitoarea BIBLIA 1688 397¹/14 invatzatura mea de taina B 1 938 576) mele. PSALT. 93 cf. CORESI PS. 207/1. SHi mie nu intru maiestriia carea iaste intru mine. . . taina aceasta sau descoperit ce pen[tru] k sa sa arate imparatului tilcuirea. BIBLIA (1688) 573¹/58. 2. P. g e n e r. SHtiintza intzelepciune. Nu e intranshi maestrie (SHTIINTZA D). Nu cugetara sa intzeleaga. PSALT. 316 cf. CORESI PS. 415/11. 3. Vrajitorie farmec. SHil gasira la un putz nishte ovreai negutzatori shil cunoscura cu ale lor maestrii k va fi imparat. MOXA 379/22. SHtie farmeci ticalosul ori vro alta maiestrie. CONTEMPORANUL III 887. Ispravind vrajitoarea maiestriile ei zise. ap. DDRF. 4. Pricepere deosebita talent arta iscusintza dibacie ; p. e x t. procedeu indeletnicire profesie domeniu de activitate care cere o astfel de pricepere. [Retorica] pentru aceaia sa zice meshteshug shi maiestrie pentru k da acest feliu de povatzuiri care oricine le pazeashte i iaste cu neputintza a greshi intru cuvintare. MOLNAR RET. 13/5. Mai vechie e firea decit maestria. MAIOR IST. 272/7. Ceale ce nu se pot cu putearea shi virtutea. . . birui maestria shi istetzimea lesne le aduce spre acest sfirshit. TZICHINDEAL F. 7/22. Sashi urmeze negutzitoria shi sa se indeletniceasca fieshtecarele cu cinste shi cu pace in maiestria sa. AR (1829) 66²/37. Iconomiia cea muncitoare shi agonisitoare de toata roada pamintului de toata materiia maestriilor shi de tot lucru meshteshugurilor. PISCUPESCU O. 23/1. Cercarea oamenilor din veac in veac facu sa inainteze meshteshugurile shi maiestriile. MARCOVICI D. 224/23. Eu voiu arata voao un meshteshug o maiestrie k eu poci juca pre fune. BARAC t. 17/24 cf. CONACHI P. 299. Cerea cezarului Dometzian sai trimita meshteri iscusitzi in orice maestrii. NEGRUZZI S. I 200. Toate aceste dantzuri etnografice detera prilej pe rind oaspetzilor noshtri de ashi arata maiestria. FILIMON O. I 197 cf. 126. Hotzul care a tulburat o tzeara prin iscusintza maiestria shi istetzimea lui. . . se afla in mijlocul domniei voastre. ISPIRESCU L. 378. Intriga dramei e condusa cu maiestrie. GHEREA ST. CR. II 46 cf. 210 I 338. Povesteshtemi de barbatul Viteaz shi iscusitcare. . . cu maiestria lui facuse Pustiu din Troia strashnica cetate. MURNU O. 1 .La prestigiul saniei. . . se adaugase maiestria de conducator a lui Dutzu. C. PETRESCU A. 451. Ion bucatarul. . . cinta din drimba cu maiestrie. BRAESCU V. 21 cf. id. A. 52. Eminescu valorifica cu maiestrie nemaiintilnita virtualitatzile estetice ale limbii romane. ROSETTI S. L. 54. Toate mashinile aparatele. . . dau imaginea maiestriei shi a fortzei creatoare a muncitorilor. SCINTEIA 1 952 nr. 2 390 cf. nr. 2 384 2 385 2398. Maiestria pictorului se manifesta atunci cind incepe sa studieze cu atentzie shi aprofundat viatza. CONTEMP. 1953 nr. 332 4/5. Nu exista maiestrie artistica independenta de viatza. ib. nr. 340 4/3 cf. 4/4. Munca educativa poate mai mult decit cea de instruire pretinde maiestrie pedagogica. ib. 1961 nr. 782 2/4. In suita acestor articole nu vom gasi aprecieri asupra maiestriei artistice a scriitorului asupra valorii sale literare. V. ROM. septembrie 1 954 145 cf. L. ROM. 1959 nr. 4 7. Vorbeshte adesea de maiestria tehnica. RALEA S. T. III 205. Fusese furat de maiestria sa in munca de sigurantza cu care stapinea motorul. MIHALE O. 169. Il dete la dascal de invatza toate maiestriile lumeshti. FUNDESCU L. P. 29 cf. ALR I 1678/63. ◊ (Glumetz) Pentru asta intrebuintza doua maiestrii putzin deosebite una de alta. Cea intai se chema bataie iar a doua o bataie k aceea ori o mama de bataie. SADOVEANU O. X 517. ◊ (Urmat de determinari in genitiv care indica domeniul in care ishi exercita cineva iscusintza) Barbat foarte iscusit in maestria razboiului shi pricepui. MAIOR IST. 3/5. Nu pot sfirshi aceasta foarte mica aratare despre maiestria vinului decit a arata shi izvoarele de unde sar putea adapa vierii noshtri. I. IONESCU C. 206/23. ◊ L o c. adj. Cu maiestrie = priceput abil indeminatic. Strinse el ostashi multzime Tot voinici de calarime SHi ageri cu maiestrie La arc shi vinatorie. TEODORESCU P. P. 170. ♦ Arta pricepere cu care este realizata o lucrare. Ce ordine maiestrie armonie in lucrare. EMINESCU. N. 104. Daca ajunsera la palaturile celor noua zmei se minuna imparatul de maiestria lor. ISPIRESCU ap. TDRG. Vom cauta. . . ce lucrari anume sau produs shi gradul lor de maiestrie. CONV. LIT. IX 10. Maiestria realista a romanului cucereshte pe cititor. SCINTEIA 1953 nr. 2830. 5. (invechit shi popular concretizat; de obicei la pl.) Lucru care denota iscusintza sau meshteshug in executzie ; unealta instrument mecanism aparat ingenios. Aflara nishte maestrii ale lui Arhimid Rimleanul de ijderase cind batea rimleanii de mult pre siracuzi. MOXA 375/28. De la crai straini de la nime nice un ajutor nu iau venit; mai mult de la holandezi citeva corabii cu platoshe shi cu alte maestrii de oaste. M. COSTIN LET. I 245/21. Ladusara la dinsul legat dzacind acolo de fatza toate ciniile shi maestriile ceale de munci. DOSOFTEI V. S. septembrie 19^r/27 cf. noiembrie 147^r/7 decembrie 232^v/22. Avea maestrii multe. . . de sapat muntele acela. N. COSTIN L. 497. Stringind oaste shi mojicii cu sape shi cu hirletze shi cu alte maestrii. id. let. i 101/19 cf. 121/6. Aflara pre vrajmashi puind scarile la ziduri shi maestriile ceale de stricaciunea cetatzii. MINEIUL (1 776) 161^vl/30 cf. 168^vl/29. Sint un fealiu de maestrii de samintza care sint facute in chipul unui coperamint de cara cu perdeli de lemn imprejur care pot sa sa deschiza sau sa sa radice. COD. SILV. 26. Cheltuielele trebuincioase intru simbriele profesorilor cumparatul cartzilor a maiestriilor. . . shi a altor neaparate intimpinari (a. 1 828). URICARIUL VII 176. Era la ostrovul Dolfionului maiestrii facute de lemn pre o roata. ALEXANDRIA 16/23 cf. 141/9. Adesea se intimpla k popoarele putzin civilizate. . . sa aiba obiecte shi maiestrii pastrate din vechime. ODOBESCU S. II 107. Dintre foarte multele meshteshuguri shi maiestrii de prins peshte insemnam: a) navodul. . . plasa. PAMFILE I. C. 66. Vra sa zica bade Pricop mai cercatzi peshte shi cu alte maistrii. . . ba nishte virshe ba nishte coshuri ba nishte cotetze. SADOVEANU O. IX 430 cf. X 394 id. O. L. 72. ♦ P. g e n e r. Lucru executat de cineva. Oricine va voi a face din nou sau a priface binale tocmala cu meshterii lucratori dar shi plata maiestriei sa urmeze prin shtirea dsale vel vornicu (a. 1813). URICARIUL I 199. ♦ SH p e c. Cursa de prins animale. Va intinde neshte maestrii (curse munt.) la vreo vie sau la vreun pomat sau la altceva pentru sa prindza pre carii strica roade. PRAV. 18. Vinatorii maestrii spre vinarea fililor punea. CANTEMIR IST. 130 cf. 240. 6. (Invechit mai ales la pl.) Uneltire mashinatzie truc tertip. Barbateashte impotriva sa stamu maestriilor ce vin de la incepatoriul de rau dracul. CORESI EV. 239. Simtzirile sufletului. . . iscusinduse... shi prin maestriile shi prin vrajmashiile shi prin incunjurarile ceale de multe chipuri shi prin pinditurile raotatzii (a. 1775). GCR II 108/20. Nu voiu inceta a face tot fealiul de maestrii asupra ta. MINEIUL (1 776) 29^v2/20 cf. 62^r1/25 94^v2/2. Pururea gindul mortzii in inima voastra k o arma puternica asupra diavolului shi asupra maestriilor lui sal tzinetzi. MAIOR P. 34/3. Vazu pe episcopul sau. . . fara nici o culpa vadita luat la goana alungat prin maiestrii machiavelice din patria shi din scaunul sau. BARITZIU P. A. I 442 cf. III 18. In stinga departe e riul cel mare Prin care o mama sa taie de fii Ma nu din reintza seau neascultare Ci prin a vecinei fatali maiestrii. MURESHANU P. 95/12. Pl.: maiestrii. SHi: (popular) maistríe s. f. Maiestru + suf. ie.

MAIESTRIE² s. f. v. mistrie.