dexteritate sf [At: GHICA C. E. I 289 / Pl: ~tatzi / E: fr dextérité] 1 Capacitate de a indeplini corect shi cu ushurintza o munca (fizica) Si: abilitate dibacie iscusintza indemanare. 2 (Ilav) Cu ~ Cu mare ushurintza. 3 (Ial) Degajat. 4 (Iuz) Obiect de invatzamant avand k scop dezvoltarea insushirilor artistice shi a indemanarii practice a elevilor.

DEXTERITÁTE (2) dexteritatzi s. f. 1. Abilitate dibacie indeminare. Toate acestea invaluite intrun val de legenda... shi de cabala care batrinul il plimba cu dexteritate shi cu convingere. GALACTION O. I 484. Un picolo... distribui cu dexteritate farfurioarele. C. PETRESCU I. I 4. 2. (Ieshit din uz) Materie de invatzamint (desen muzica caligrafie gimnastica gospodarie lucru de mina) avind drept scop sa dezvolte insushirile artistice shi indeminarea practica a elevilor.

DEXTERITÁTE s.f. Dibacie indemanare abilitate. ♦ (In trecut) Fiecare dintre disciplinele de invatzamant considerate de mai mica importantza (muzica desenul etc.). [Cf. fr. dextérité lat. dexteritas].

DEXTERITÁTE s. f. 1. dibacie indemanare abilitate. 2. (in trecut) fiecare dintre disciplinele de invatzamant considerate de mai mica importantza (muzica desenul etc.). (< fr. dextérité lat. dexteritas)

DEXTERITÁTE f. Caracter dexter; calitate de a face totul cu ushurintza shi pricepere; indemanare; iscusintza; dibacie; abilitate; maiestrie. /<fr. dextérité lat. dexteritas ~atis

dexteritate f. indemanare.

* dexteritáte f. (lat. dextéritas átis d. dexter drept indemanatic). Indemanare abilitate.

dexteritáte s. f. g.d. art. dexteritắtzii; (obiecte de invatzamant) (inv.) pl. dexteritắtzi

dexteritáte s. f. g.d. art. dexteritatzii; (materii de invatzamant) pl. dexteritatzi

DEXTERITÁTE s. v. indemanare.

DEXTERITATE s. abilitate destoinicie dibacie ingeniozitate iscusintza istetzie istetzime indeminare pricepere shtiintza talent ushurintza (pop.) meshteshug meshteshugire (inv. shi reg.) meshterie (reg.) apucatura priceputzie (inv.) iscusire marafet practica. (Are o mare ~ in minuirea...)