ÁRTA arte s. f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice shi care foloseshte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintro epoca dintro tzara etc.) care apartzin acestei activitatzi. ◊ Loc. adj. De arta = artistic. ◊ Opera de arta = opera realizata prin activitate artistica creatoare. Om de arta = persoana care desfashoara o activitate artistica sau care studiaza probleme de arta (1). Arta decorativa v. decorativ. Arta plastica v. plastic. Arte frumoase v. frumos. Arta populara = ansamblu de creatzii artistice (anonime) realizate de popor (literatura muzica obiecte de arta plastica etc.). Arte liberale = (in Evul Mediu) cele shapte discipline care constituiau invatzamantul scolastic. Arta poetica v. poetic (3). Arta pentru arta = formula exprimand teza autonomiei absolute a artei fatza de societate. ◊ Expr. (Fam.) De amorul (sau de dragul) artei = in mod dezinteresat. 2. Indemanare deosebita intro activitate; pricepere maiestrie. ♦ Indeletnicire care cere multa indemanare shi anumite cunoshtintze. Din fr. art lat. ars tis.

árta¹ sf [At: (a. 1851) URICARIUL XIII 341/22 / Pl: ~te / E: lat ars artis] 1 Activitate care foloseshte mijloace de exprimare specifice pentru a produce valori estetice. 2 Totalitatea operelor cu valoare estetica dintro epoca tzara etc. 3 Indeletnicire practicata cu rigoare shi talent. 4 (Pgn) Maiestrie. 5 (Fam; ie) De amorul (sau de dragul) tei Dezinteresat. 6 (Ilav) De Artistic. 7 (In invatzamantul medieval; is) te liberale Discipline studiate in facultatea de filozofie (facultas artium) grupate in doua cicluri trivium (gramatica retorica logica) shi quadrivium (aritmetica geometria astronomia muzica). 8 (Inv; dfnz) Arta (3) in care se pune accent pe iscusintza mintzii Vz profesii libere. 9 (Is) pura (sau pentru ) Arta (1) din care deliberat lipseshte intentzia de a avea o influentza de natura sociala. 10 (In conceptzia proletcultista; is) decadenta Arta considerata a avea un contzinut imoral pentru k nu promova valorile culturii proletare. 11 (Is) cu tendintza Arta (1) care promoveaza o anumita teza tendintza sociala sau morala. 12 (Is) poetica Reguli principii despre creatzia literara reflectate in opera unui scriitor sau a unui curent literar.

ÁRTA arte s. f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice shi care foloseshte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintro epoca dintro tzara etc.) care apartzin acestei activitatzi. ◊ Loc. adj. De arta = artistic. ◊ Expr. (Fam.) De amorul (sau de dragul) artei = in mod dezinteresat. 2. Indemanare deosebita intro activitate; pricepere maiestrie. ♦ Indeletnicire care cere multa indemanare shi anumite cunoshtintze. Din fr. art lat. ars tis.

ÁRTA arte s. f. 1. Forma a conshtiintzei sociale care oglindeshte realitatea in imagini artistice shi care k shi shtiintza are o mare fortza de cunoashtere shi de transformare a vietzii sociale. P.M.R. va acorda o atentzie deosebita crearii de conditzii prielnice pentru dezvoltarea artei shi culturii puse in serviciul poporului shi va arata toata solicitudinea slujitorilor shtiintzei shi ai artei. REZ. HOT. I 7. Arta realismului socialist este o puternica arma de educatzie comunista a maselor. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 26 3/1. Arta este ideologie arta implica o pozitzie de clasa implica un contzinut. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 343 3/1. ◊ Arta socialista = arta legata de viatza oamenilor muncii pusa in serviciul cauzei socialismului. V. realism socialist. Arta socialista trebuie nu numai sa oglindeaca viatza poporului ci sa shi educe shi sa indrumese poporul. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 104 14/3. Arta cu tendintza (in opozitzie cu arta pentru arta) = formula (folosita indeosebi de criticii literari progresishti din trecut) prin care se defineshte functziunea sociala a artei; arta militanta. Constantin DobrogeanuGherea a fost unul din partizanii artei cu tendintza. ▭ Arta pentru arta sau arta pura = conceptzie metafizica idealista reactzionara care pretinde k arta ar avea un scop shi o valoare «in sine» shi k ar fi indiferenta fatza de clasele sociale. Artistul format in societatea burgheza sa lasat prins de formulele amagitoare ale o arteizona neutra» a «artei pure» a «artei pentru arta». CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 164 8/1. Arta decadenta = arta cu contzinut corupator imoral caracteristica in special pentru burghezie in perioada imperialismului. Arta decadenta ishi gaseshte expresia fie in formalism (impresionism futurism suprarealism etc.) fie in reprezentarea naturalista a vietzii. ▭ Opera de arta = rezultat al activitatzii artistice creatoare. Om de arta (sau al artei) = persoana care desfashoara o activitate artistica sau se ocupa cu probleme de arta. Arta plastica = arta care opereaza cu forme shi culori (sculptura pictura etc.). Oamenii muncii sint dornici sa vada arta plastica raspunzind din ce in ce mai mult celor mai fierbintzi nazuintze ale lor mobilizindui shi intarindui in lupta pentru construirea socialismului shi apararea pacii. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 26 33. Profesorul de desen prevede lui Dumitrash Ilie un viitor sigur in artele plastice. SADOVEANU N. F. 175. Arte frumoase = pictura sculptura gravura; (mai rar in trecut shi) arhitectura poezie muzica dans. Arta poetica = tratat care cuprinde regulile de urmat la alcatuirea operelor literare in trecut. Boileau este autorul unei «Arte poetice». ▭ Arta populara = creatzie artistica (de obicei anonima) realizata de popor. Artishtii profesionishti cinstitzi recurg la izvoarele artei populare k la un mijloc hotaritor de lupta impotriva formalismului care degradeaza arta lipsindo de idei de specific natzional. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 353 1 2. ◊ Expr. (Familiar) De dragul artei = in mod dezinteresat; gratis. 2. (De obicei urmat de determinari) Indeminare intro activitate oarecare (de cele mai multe ori practica); pricepere meshteshug maiestrie; indeletnicire care cere indeminare shi respectarea unor anumite reguli. Imaginatziunea sufletul shi mintea mea au putut aievea sashi insusheasca placerile shi farmecul artei [vinatoriei] care tu cel dintii o predai astazi cititorilor romini. ODOBESCU S. III 13. ◊ Arta militara = ramura a shtiintzei militare (cuprinzind tactica arta operativa shi strategia) care se ocupa cu studierea metodelor privitoare la ducerea operatziilor militare shi a razboiului in general. Arte grafice = tehnica reproducerii shi a multiplicarii sub forma de imprimate sau cartzi a originalelor scrise sau desenate. Arte liberale = discipline care se studiau in invatzamintul evului mediu fiind grupate in «trivium» (gramatica retorica logica) shi «quadrivium» (aritmetica geometria astronomia shi muzica). Arta culinara = pricepere meshteshug in pregatirea mincarilor. De mic fiind copilul unui rob bucatar vestit pe vremea lui a invatzat arta culinara de la tatasau. CARAGIALE O. II 226.

ÁRTA arte s. f. 1. Forma a conshtiintzei sociale care oglindeshte realitatea in imagini estetice; totalitatea operelor care apartzin acestei forme a conshtiintzei sociale. ◊ Arta cu tendintza = formula (folosita indeosebi de criticii literari progresishti din trecut) prin care se defineshte functzia sociala a artei; arta militanta. Arta pentru arta sau arta pura = conceptzie idealista care pretinde k arta ar avea un scop shi o valoare „in sine” shi k ar fi indiferenta fatza de clasele sociale. Arta decadenta = arta cu contzinut corupator imoral caracteristica in special burgheziei imperialiste. Opera de arta = opera rezultata din activitatea artistica creatoare. Om de arta = persoana care desfashoara o activitate artistica sau care studiaza probleme de arta. Arta plastica = arta care foloseshte forme shi culori (sculptura pictura etc.). Arte frumoase = pictura sculptura gravura (in trecut shi) arhitectura poezie muzica shi dans. (In trecut) Arta poetica = tratat care cuprindea regulile de urmat la alcatuirea operelor literare. Arta populara = creatzie artistica de obicei anonima realizata de popor. ◊ Expr. De amorul (sau de dragul) artei = in mod dezinteresat. 2. Indemanare intro activitate; pricepere maiestrie. ♦ Indeletnicire care cere indemanare shi anumite cunoshtintze. ◊ Arte liberale = discipline care se studiau in invatzamantul evului mediu. Arta militara = ramura a shtiintzei militare care se ocupa cu metodele privitoare la ducerea operatziilor militare. Arte grafice = tehnica reproducerii shi a multiplicarii sub forma de imprimate sau cartzi a originalelor scrise sau desenate. Arta culinara = meshteshug in pregatirea mancarurilor. Fr. art (lat. lit. ars tis).

ÁRTA s.f. 1. Forma a conshtiintzei sociale care oglindeshte realitatea in imagini expresive; totalitatea operelor care apartzin acestei forme a conshtiintzei sociale; opera omeneasca in care se manifesta talent sau geniu. ◊ Opera de arta = opera rezultata din activitatea artistica creatoare. ♦ Arte liberale = denumire data in evul mediu gramaticii retoricii dialecticii aritmeticii geometriei astronomiei shi teoriei muzicii. 2. Arta poetica = a) disciplina a criticii literare care studiaza regulile de urmat la alcatuirea operelor literare; b) tratat scris de obicei in versuri poem care exprima conceptzia convingerile despre menirea artei shi despre idealul poetic al autorului. 3. Fel de a lucra potrivit unor reguli shi deprinderi invatzate; indemanare pricepere maiestrie meshteshug abilitate. [Pl. te. / < lat. ars cf. it. arte].

ÁRTA s. f. 1. forma a activitatzii umane care oglindeshte realitatea in imagini expresive; totalitatea operelor care apartzin acestei forme. ♦ opera de ~ = opera rezultata din activitatea artistica creatoare. ◊ ~e liberale = denumire data in invatzamantul medieval gramaticii retoricii dialecticii (trivium) aritmeticii geometriei astronomiei shi teoriei muzicii (quadrivium). 2. indemanare deosebita pricepere maiestrie abilitate. ♦ ~ militara = parte a shtiintzei militare care studiaza teoria shi practica pregatirii shi ducerii actziunilor de lupta shi a razboiului. (< fr. art lat. ars artis)

ÁRTA ~e f. 1) Forma a activitatzii umane care oglindeshte realitatea prin imagini expresive. ~ populara. ~ poetica. 2) Totalitate a operelor dintro epoca dintro tzara care apartzin acestei activitatzi. 3) Fiecare dintre modalitatzile de exprimare a frumosului a esteticului. ~ cinematografica. ~ teatrala. ~e plastice. 4) Totalitate de cunoshtintze shi de priceperi necesare pentru activitatea intrun anumit domeniu. ~ oratorica. ◊ ~ militara ramura a shtiintzei militare care se ocupa cu teoria shi tactica actziunilor de lupta. [G.D. artei] /<fr. art lat. ars artis

arta f. 1. modul de a face un lucru dupa oarecari regule; 2. maestrie dibacie; 3. pl. frumoasele arte poezia muzica shi artele desenului (pictura sculptura arhitectura); arte liberale in cari domina inteligentza: istoria filozofia dreptul medicina etc. in opozitziune cu artele mecanice.

árta f. pl. e (lat. ars ártis). Exprimarea emotziunilor superioare pin cuvinte sunete colorĭ saŭ forma (ceĭa ce impreuna cu literele shi shtiintzele constituĭe una din cele marĭ diviziunĭ ale activitatziĭ omeneshtĭ): arta poeziiĭ muziciĭ picturiĭ sculpturiĭ. SHtiintza: arta medicineĭ. Maĭestrie gust artistic: a lucra cu arta. Artele liberale cele in care se lucreaza cu inteligentza. Artele mecanice cele care depind de mina. Artele frumoase pictura shi sculptura saŭ shi muzica. V. belearte.

árta s. f. g.d. art. ártei; pl. árte

árta s. f. pl. árte

ÁRTA s. 1. v. maiestrie. 2. arta abstracta v. abstractzionism; arta aplicata v. arta decorativa; arta decorativa = ornamentica arta aplicata; arta nonfigurativa = abstractzionism. 3. arta regizorala v. regie; arta scenica v. scenografie; arte frumoase = belearte. 4. arta culinara v. gastronomie.

ARTA s. 1. dibacie iscusintza indeminare maiestrie meshteshug pricepere shtiintza talent. (Obiect facut cu multa ~.) 2. arta aplicata = ornamentica arta decorativa; arta decorativa = ornamentica arta aplicata. 3. arta regizorala = inscenare montare regie punere in scena (rar) regizorat (inv.) scenariu; arta scenica = scenografie; arte frumoase = bellearte. 4. arta culinara = gastronomie.

árta (árte) s. f. 1. Activitate care are drept scop producerea unor valori estetice. 2. Maiestrie pricepere. It. arte din lat. ars (sec. XIX). Der. artist s. m.; artista s. f.; artistic adj.

ARTA. Subst. Arta creatzie artistica. Arta cu tendintza; arta pentru arta. Arta populara creatzie populara; artizanat; folclor. Arta naiva. Arta culta; Maiestrie artistica geniu talent har inzestrare. Literatura beletristica arta cuvintului litere; creatzie literara; proza; poezie; dramaturgie. Arte plastice arte frumoase belearte (rar). Arta monumentala; arta decorativa; decoratzie (rar) ornamentatzie. Pictura; pictura monumentala; pictura de shevalet; pictura ornamentala; pictura de ilustratzie; desen grafica gravura acvaforte; portretistica; peisagistica. Fresca; ulei; guasha; pastel; mozaic. Arhitectura. Sculptura. Muzica arta muzicala. Arta dramatica arta teatrala dramaturgie teatru arta scenica. Coregrafie arta coregrafica; dans; dans popular; dans de caracter; dans clasic (academic); balet. Cinematografie. Arta cinematografica. Artist om de arta. Colectzie; muzeu; pinacoteca; salon plastic galerie de arta. Expozitzie; vernisaj. Adj. Artistic; folcloric; folcloristic; literar; poetic; plastic; decorativ pictural ornamental; grafic; peisagistic; arhitectural; sculptural; muzical; dramatic; scenic teatral; coregrafic; cinematografic. Adv. Artistic artisticeshte (rar). V. actor artist autor cinematografie dans dansuri populare dramaturgie literatura monument muzicant pictura poezie teatru.

opera de arta muzicala v. compozitzie (1).

ÁRTA (< fr. lat.) s. f. 1. Forma a activitatzii umane shi a conshtiintzei constind in realizarea de structuri expresive capabile sa genereze shi sa comunice emotzii specifice complexe la care participa atit in actul creatziei cit shi in acela al receptarii senzorialitatea intuitzia afectivitatea shi inteligentza. Dea lungul istoriei sale creatzia artistica pastrindushi specificitatea de geneza contzine shi transmite in limbaj propriu datele despre realitatea obiectiva sau subiectiva care artistul o traverseaza. Aceasta apartenentza la o dubla realitate confera artei statutul de dimensiune constitutiva a umanului. Parte integranta a culturii a. indeplineshte un rol important in societate prin functziile cognitiva shi educativa carei sint implicite. ♦ Opera de a. = opera realizata prin activitatea artistica creatoare. ♦ Om de a. = persoana care desfashoara o activitate artistica sau care studiaza probleme de arta. Arte frumoase = denumire data grupului de arte alcatuit din: pictura sculptura grafica (in trecut shi arhitectura poezie muzica shi dans). Arte plastice v. plastic. A. decorativa v. decorativ. A. populara = ansamblu de creatzii artistice de obicei anonime realizate de popor (literatura muzica dansuri obiecte de arta plastica sau de arta decorativa). A. poetica v. poetic (3). A. pentru a. = formula exprimind teza autonomiei absolute a a. fatza de societate. In sec. 19 k reflex al dezacordului dintre adeptzii tezei shi mediul existent a.p.a. era indreptata impotriva didacticismului academismului shi influentzelor mentalitatzii filistine in arta. A. 1900 (a. noua) = mishcare artistica generata de ideile estetice europene de la sfirshitul sec. 19 shi inceputul sec. 20. Corespunde urmatoarelor curente artistice: art nouveau in Frantza Jugendstil sau Secession in Germania shi Austria; modernstyle in Anglia stil „Floreale” in Italia stil „Coup de fouet” in Belgia shcoala din Glasgow in Scotzia stil „Joventud” in Spania „Tiffany style” in S.U.A. etc. Se defineshte k o tentativa de integrare a artei in viatza sociala astfel situinduse in curentul general al avangardei democratice. Trasatura generala a mishcarii este cautarea unei noi shi moderne sinteze a artelor. La inceputul sec. 20 a. 1900 marcheaza arhitectura decoratzia pictura sculptura shi artele grafice pe teritoriul Romaniei. Ecouri ale acestei mishcari se simt in opere lui SHt. Luchian N. Vermont Hollósy Simon Th. Pallady Kimon Loghi D. Paciurea Cecilia CutzescuStork Al. Ziffer A. Popp I. TheodorescuSion N. Tonitza. In cadrul a. 1900 din Romania apar formele originale ale stilului neoromanesc din arhitectura promovat de I. Mincu P. Antonescu Gh. Sterian N. GhikaBudeshti. Importanta este shi shcoala Secession de arhitectura shi decoratzie din Transilvania. A. cinetica = curent artistic internatzional raspindit in al cincelea deceniu al sec. 20 prin opere semnate de V. Vasarely B. Munari J.R. Soto J. Tinguely N. Schöffer P. Bury. Se caracterizeaza prin experimentarea unor mishcari in opera de arta de la cele mecanice shi luminoase la cele electromagnetice supuse unor calcule shi programe de tip shtiintzific. A. concreta = curent artistic european din cadrul mishcarii abstracte moderne caracterizat printro mare libertate compozitzionala. Principiile curentului sint teotetizate de sheful grupului Theo van Doesburg in „Manifestul artei concrete” (1930). 2. Indeminare intro activitate; pricepere maiestrie. ♦ Indeletnicire care cere indeminare shi pricepere. ♦ Arte grafice = tehnica reproducerii shi multiplicarii sub forma de imprimate sau de cartzi a originalelor scrise sau desenate de obicei in creion carbune creta sau penitza. Arte liberale = (in ev. med.) cele shapte discipline care constituiau invatzamintul scolastic grupate in ciclurile trivium shi quadrivium. A. militara = parte a shtiintzei militare care studiaza teoria shi practica pregatirii shi ducerii actziunilor de lupta shi a razboiului.

ARS LONGA VITA BREVIS (lat.) arta e lunga viatza e scurta Varianta latina a primului aforism hipocratic: „Ho bios brachys e de techne macra” (O βιος βραχύς ἤ δέ τέχνη μαϰρά)

ARTS AND CRAFTS [a:ts ənd kra:fts] societate artistica de arte shi meserii organizata sub conducerea lui W. Crane in 1888 la Londra cu scopul de a promova originalitatea shi valoarea in artele aplicate opuninduse productziei industriale de serie. Preocuparea pentru obiectul de uz curent sa extins shi asupra arhitecturii avind la baza conceptzia despre confortul fizic shi spiritual al spatziului de locuit sub semnul valorii shi al esteticului. Ea a influentzat „stilul 1900” shi sta la baza conceptziei artei ambientale a sec. 20.

COMMEDIA DELL’ARTE (loc. it.) Comedie conventzionala cu mashti shi personaje fixe specifice teatrului italian din Renashtere. Scrisa pe subiecte comice tragicomice sau pastorale dupa un scenariuschema ce permitea improvizatzia cu trasaturi de bufonada. Personajele purtau mashti tipice: slugile Brighella Serveta Arlechinul Pulcinella Capitanul Spaventa Pantalone Doctorul shi cuplul de indragostitzi singurii care apareau cu chipul real. A exercitat o influentza hotaritoare asupra teatrului european asupra creatziei lui Molière Goldoni sh.a. shi a disparut la mijlocul sec. 18. Se mai numeshte commedia a soggeto sau a canovaccio.

ENCICLOPEDIE SAU DICTZIONAR RATZIONAL AL SHTIINTZELOR ARTELOR SHI MESHTESHUGARILOR (denumita pe scurt „Enciclopedia franceza”) vasta lucrare enciclopedica monument al filozofiei iluministe initziata de D. Diderot shi J. d’Alembert shi editata in 35 vol. (17511780). La elaborarea ei au luat parte peste 150 de filozofi savantzi shi specialishti in toate domeniile (Voltaire Montesquieu Rousseau Helvétius Condillac Buffon d’Holbach Marmontel Quesnay Turgot) E. fiind oglinda progresului shtiintzei shi gandirii timpului. Discursul preliminar elaborat de d’Alembert constituie un tablou sintetic al cunoashterii epocii iluministe.

HONOS ALIT ARTES (lat.) onoarea hraneshte artele Cicero „Tusculanea disputationes” I 2 4. Pretzuirea este un puternic stimulent al creatziei.

IUS EST ARS BONI ET AEQUI (lat.) dreptul este arta binelui shi a echitatzii Definitzie data dreptului in „Digestele” lui Iustinian.

LITERATURA SHI ARTA revista saptamanala a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Apare la Chishinau din 1954. Redactorshef: N. Dabija. Printre primele publicatzii care au adoptat dupa 1989 alfabetul latin. Colaboratori: Gr. Vieru Leonida Lari A. Paunescu M. Cimpoi I. Ungureanu Galina Furdui D. Matcovski sh.a.

LITERATURA SHI ARTA ROMANA revista lunara aparuta cu intermitentze la Bucureshti (18961910) sub directzia lui N. Petrashcu. A publicat literatura originala shi eseuri. Colaboratori: G. Coshbuc I.L. Caragiale SHt.O. Iosif D. Anghel Duiliu Zamfirescu sh.a.

REVISTA ROMANA PENTRU SHTIINTZE LITERE SHI ARTE publicatzie lunara aparuta la Bucureshti (apr. 1861nov. 1863) sub conducerea lui Al. Odobescu. A publicat alaturi de scrieri beletristice studii de istorie shi arheologie medicina economie geologie drept. Intre colaboratori: V. Alecsandri N. Filimon Gr. Cobalcescu Em. Bacaloglu Gr. SHtefanescu P.S. Aurelian.

Ars longa vita brevis („Arta e lunga viatza e scurta”) este traducerea in latina a primului aforism al celebrului medic grec Hipocrat supranumit „parintele medicinei” (460377 i.e.n.) [...]. Mai raspindita shi mai intrebuintzata dea lungul vremii versiunea latina sa impus shi a ramas in locul celei greceshti din care sa nascut. E folosita k un sfat k un indemn cind vrei sa spui cuiva sa se grabeasca fiindca timpul e scurt shi sint multe de facut. O idee identica exprima Goethe in Faust (act. 1 sc. 1): „Ach Gott! Die Kunst ist lang / Und kurz ist unser Leben” (Ah Doamne! arta e lunga / shi scurtai viatza noastra). SHT.

Arta pentru arta Expresia L’art pour l’art apartzine filozofului francez Victor Cousin. Intro prelegere tzinuta la universitatea Sorbona shia expus conceptzia k religia trebuie pusa in slujba religiei morala trebuie sa serveasca morala iar arta trebuie facuta pentru arta. Formula aceasta atribuita lui Victor Hugo de catre poetzii parnasieni din Frantza a fost repede imbratzishata de reprezentantzii artei burgheze de adeptzii unor curente literare care au shi adoptato k o deviza a lor (de pilda: curentul parnasian). In opozitzie cu arta pentru arta este arta cu tendintza care „pornind de la adevarul k imaginea artistica este reflectarea subiectiva a realitatzii obiective creatzia artistica fiind conditzionata din punct de vedere socialistoric respinge conceptzia estetica idealista shi reactzionara a artei pentru arta care proclama independentza artei fatza de viatza sociala”. Anghel shi Iosif folosesc expresia insa la modul ironic in poezia Controvers: „De ce cu orice trop Garafa se desharta SHi cade strop cu strop?… O arta pentru arta!” FIL.

de amorul artei expr. 1. de placere. 2. pe gratis fara bani de pomana.