ÁRTA (< fr. lat.) s. f. 1. Forma a activitatzii umane shi a conshtiintzei constind in realizarea de structuri expresive capabile sa genereze shi sa comunice emotzii specifice complexe la care participa atit in actul creatziei cit shi in acela al receptarii senzorialitatea intuitzia afectivitatea shi inteligentza. Dea lungul istoriei sale creatzia artistica pastrindushi specificitatea de geneza contzine shi transmite in limbaj propriu datele despre realitatea obiectiva sau subiectiva care artistul o traverseaza. Aceasta apartenentza la o dubla realitate confera artei statutul de dimensiune constitutiva a umanului. Parte integranta a culturii a. indeplineshte un rol important in societate prin functziile cognitiva shi educativa carei sint implicite. ♦ Opera de a. = opera realizata prin activitatea artistica creatoare. ♦ Om de a. = persoana care desfashoara o activitate artistica sau care studiaza probleme de arta. Arte frumoase = denumire data grupului de arte alcatuit din: pictura sculptura grafica (in trecut shi arhitectura poezie muzica shi dans). Arte plastice v. plastic. A. decorativa v. decorativ. A. populara = ansamblu de creatzii artistice de obicei anonime realizate de popor (literatura muzica dansuri obiecte de arta plastica sau de arta decorativa). A. poetica v. poetic (3). A. pentru a. = formula exprimind teza autonomiei absolute a a. fatza de societate. In sec. 19 k reflex al dezacordului dintre adeptzii tezei shi mediul existent a.p.a. era indreptata impotriva didacticismului academismului shi influentzelor mentalitatzii filistine in arta. A. 1900 (a. noua) = mishcare artistica generata de ideile estetice europene de la sfirshitul sec. 19 shi inceputul sec. 20. Corespunde urmatoarelor curente artistice: art nouveau in Frantza Jugendstil sau Secession in Germania shi Austria; modernstyle in Anglia stil „Floreale” in Italia stil „Coup de fouet” in Belgia shcoala din Glasgow in Scotzia stil „Joventud” in Spania „Tiffany style” in S.U.A. etc. Se defineshte k o tentativa de integrare a artei in viatza sociala astfel situinduse in curentul general al avangardei democratice. Trasatura generala a mishcarii este cautarea unei noi shi moderne sinteze a artelor. La inceputul sec. 20 a. 1900 marcheaza arhitectura decoratzia pictura sculptura shi artele grafice pe teritoriul Romaniei. Ecouri ale acestei mishcari se simt in opere lui SHt. Luchian N. Vermont Hollósy Simon Th. Pallady Kimon Loghi D. Paciurea Cecilia CutzescuStork Al. Ziffer A. Popp I. TheodorescuSion N. Tonitza. In cadrul a. 1900 din Romania apar formele originale ale stilului neoromanesc din arhitectura promovat de I. Mincu P. Antonescu Gh. Sterian N. GhikaBudeshti. Importanta este shi shcoala Secession de arhitectura shi decoratzie din Transilvania. A. cinetica = curent artistic internatzional raspindit in al cincelea deceniu al sec. 20 prin opere semnate de V. Vasarely B. Munari J.R. Soto J. Tinguely N. Schöffer P. Bury. Se caracterizeaza prin experimentarea unor mishcari in opera de arta de la cele mecanice shi luminoase la cele electromagnetice supuse unor calcule shi programe de tip shtiintzific. A. concreta = curent artistic european din cadrul mishcarii abstracte moderne caracterizat printro mare libertate compozitzionala. Principiile curentului sint teotetizate de sheful grupului Theo van Doesburg in „Manifestul artei concrete” (1930). 2. Indeminare intro activitate; pricepere maiestrie. ♦ Indeletnicire care cere indeminare shi pricepere. ♦ Arte grafice = tehnica reproducerii shi multiplicarii sub forma de imprimate sau de cartzi a originalelor scrise sau desenate de obicei in creion carbune creta sau penitza. Arte liberale = (in ev. med.) cele shapte discipline care constituiau invatzamintul scolastic grupate in ciclurile trivium shi quadrivium. A. militara = parte a shtiintzei militare care studiaza teoria shi practica pregatirii shi ducerii actziunilor de lupta shi a razboiului.