Definitzia cu ID-ul 895421:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ÁRTA arte s. f. 1. Forma a conshtiintzei sociale care oglindeshte realitatea in imagini artistice shi care k shi shtiintza are o mare fortza de cunoashtere shi de transformare a vietzii sociale. P.M.R. va acorda o atentzie deosebita crearii de conditzii prielnice pentru dezvoltarea artei shi culturii puse in serviciul poporului shi va arata toata solicitudinea slujitorilor shtiintzei shi ai artei. REZ. HOT. I 7. Arta realismului socialist este o puternica arma de educatzie comunista a maselor. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 26 3/1. Arta este ideologie arta implica o pozitzie de clasa implica un contzinut. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 343 3/1. ◊ Arta socialista = arta legata de viatza oamenilor muncii pusa in serviciul cauzei socialismului. V. realism socialist. Arta socialista trebuie nu numai sa oglindeaca viatza poporului ci sa shi educe shi sa indrumese poporul. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 104 14/3. Arta cu tendintza (in opozitzie cu arta pentru arta) = formula (folosita indeosebi de criticii literari progresishti din trecut) prin care se defineshte functziunea sociala a artei; arta militanta. Constantin DobrogeanuGherea a fost unul din partizanii artei cu tendintza. ▭ Arta pentru arta sau arta pura = conceptzie metafizica idealista reactzionara care pretinde k arta ar avea un scop shi o valoare «in sine» shi k ar fi indiferenta fatza de clasele sociale. Artistul format in societatea burgheza sa lasat prins de formulele amagitoare ale o arteizona neutra» a «artei pure» a «artei pentru arta». CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 164 8/1. Arta decadenta = arta cu contzinut corupator imoral caracteristica in special pentru burghezie in perioada imperialismului. Arta decadenta ishi gaseshte expresia fie in formalism (impresionism futurism suprarealism etc.) fie in reprezentarea naturalista a vietzii. ▭ Opera de arta = rezultat al activitatzii artistice creatoare. Om de arta (sau al artei) = persoana care desfashoara o activitate artistica sau se ocupa cu probleme de arta. Arta plastica = arta care opereaza cu forme shi culori (sculptura pictura etc.). Oamenii muncii sint dornici sa vada arta plastica raspunzind din ce in ce mai mult celor mai fierbintzi nazuintze ale lor mobilizindui shi intarindui in lupta pentru construirea socialismului shi apararea pacii. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 26 33. Profesorul de desen prevede lui Dumitrash Ilie un viitor sigur in artele plastice. SADOVEANU N. F. 175. Arte frumoase = pictura sculptura gravura; (mai rar in trecut shi) arhitectura poezie muzica dans. Arta poetica = tratat care cuprinde regulile de urmat la alcatuirea operelor literare in trecut. Boileau este autorul unei «Arte poetice». ▭ Arta populara = creatzie artistica (de obicei anonima) realizata de popor. Artishtii profesionishti cinstitzi recurg la izvoarele artei populare k la un mijloc hotaritor de lupta impotriva formalismului care degradeaza arta lipsindo de idei de specific natzional. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 353 1 2. ◊ Expr. (Familiar) De dragul artei = in mod dezinteresat; gratis. 2. (De obicei urmat de determinari) Indeminare intro activitate oarecare (de cele mai multe ori practica); pricepere meshteshug maiestrie; indeletnicire care cere indeminare shi respectarea unor anumite reguli. Imaginatziunea sufletul shi mintea mea au putut aievea sashi insusheasca placerile shi farmecul artei [vinatoriei] care tu cel dintii o predai astazi cititorilor romini. ODOBESCU S. III 13. ◊ Arta militara = ramura a shtiintzei militare (cuprinzind tactica arta operativa shi strategia) care se ocupa cu studierea metodelor privitoare la ducerea operatziilor militare shi a razboiului in general. Arte grafice = tehnica reproducerii shi a multiplicarii sub forma de imprimate sau cartzi a originalelor scrise sau desenate. Arte liberale = discipline care se studiau in invatzamintul evului mediu fiind grupate in «trivium» (gramatica retorica logica) shi «quadrivium» (aritmetica geometria astronomia shi muzica). Arta culinara = pricepere meshteshug in pregatirea mincarilor. De mic fiind copilul unui rob bucatar vestit pe vremea lui a invatzat arta culinara de la tatasau. CARAGIALE O. II 226.