decorativ ~a a [At: DEX / Pl: ~i ~e / E: fr décoratif] 1 Care serveshte la decorare. 2 Care impodobeshte ceva. 3 (Prt) Care produce efecte superficiale exterioare. 4 (Is) Arta ~a Arta de a decora (1) cu mijloacele artelor plastice interiorul shi exteriorul unei cladiri o sala obiecte imbracaminte etc.

DECORATÍV A decorativi e adj. Care decoreaza infrumusetzeaza; ornant ornamental. Am urcat treptele sus in iatacul tapitzat cu motive decorative de romanitze. ANGHELIOSIF C. L. 89. ◊ Arte decorative = arte plastice aplicate la decorarea obiectelor de folos practic (mobila ceramica tzesatura etc.). Vizitam expozitzia de arte decorative. C. PETRESCU I. II 258. corectata

DECORATÍV A adj. Care impodobeshte; ornant ornamental. ◊ Arte decorative = arte plastice aplicate in decorarea obiectelor de folos practic (mobila ceramica etc.). [Cf. fr. décoratif it. decorativo].

DECORATÍV A adj. care decoreaza (1); ornant ornamental. ◊ care serveshte pentru decorare. ♦ arte ~e = arte plastice folosite in decorarea obiectelor de uz curent (mobila ceramica). (< fr. décoratif)

DECORATÍV ~a (~i ~e) Care serveshte k element de decor; destinat sa decoreze; ornamental. ◊ Arta ~a arta de a decora exteriorul shi interiorul unor obiecte (case mobilier costume etc.). 3) fig. Care produce efecte de suprafatza exterioare superficiale. /<fr. décoratif

decorativ a. ce serva a decora: arte decorative pictura sculptura mobilatul tapiseriile ebenisteria de lux etc.

*decoratív a adj. (fr. décoratif). Relativ (propriŭ) la decorare. Arte decorative pictura sculptura fabricarea mobilelor tapitzeria sh.a.

decoratív adj. m. pl. decoratívi; f. decoratíva pl. decoratíve

decoratív adj. m. pl. decoratívi; f. sg. decoratíva pl. decoratíve

DECORATÍV adj. ornamental ornant. (Element ~.)

DECORATIV adj. ornamental ornant. (Element ~.)

AMPELOPSIS Michx. VITZA DECORATIVA fam. Vitaceae. Arbust liana cu frunze decorative cca 22 specii originare din America de N China Japonia. Tulpini verzi ramurile cu lenticele shi maduva alba. Frunze alterne simple sau compuse lung petziolate. Flori mici verzui deseori cite 5 in cime lungpedunculate. Fruct baca cu 14 semintze. Acest gen. spre deosebire de genul Vitis care are maduva maro shi a carui scoartza se exfoliaza shi de genul Parthenocissus la care lipsesc discurile adezive de pe lujeri shi cu care deseori este confundat are maduva alba shi scoartza care nu se exfoliaza.

BRASSICA L. VARZA DECORATIVA fam. Cruciferae. Gen originar de pe malurile Oceanului Atlantic cca 180 specii anuale shi bienale inalte de cca 2 m. Frunze lungi sinuatondulate de culoare alba shi roshiepestritza la varietatzile penate diferitsectate shi de culori variate la varietatzile cretze culoare verdealbastrie. Fruct silicva semintze globuloase. Flori galbene mai rar albe.

MONARDA L. MENTA DECORATIVA fam. Labiatae. Gen originar din America 12720 specii erbacee perene. Infloresc vara. Flori (caliciu cilindric cu 5 dintzi limbul corolei: bilabiat 2 stamine fertile exerte) albe sau purpur cu multe bractee in verticile dense. Frunze obishnuit dentate.

PHASEOLUS L. FASOLE DECORATIVA fam. Leguminosae. Gen originar din America shi Asia cca 175 specii erbacee volubile. Tulpina ushor pubescenta 45 m inalta. Frunze trifoliate cu foliole ovate acuminate prevazute cu stipele. inflorire bogata cu flori albe roshii galbui violete purpur sau stacojii uneori bicolore dispuse in raceme sepale mai scurte decit tubul floral carena spiralatrecurbata a 10a stamina ingroshata la baza libera shi cu un apendix mic ovar cu mai multe ovule stigmat oblic. Pastaie liniara sau falcata. Semintze diferite k marime forma shi culoare.

PRUNUS L. PRUN DECORATIV fam. Rosaceae. Gen originar din Asia Orientala cca 198 specii arbushti sau arbori mici cu scoartza ramurilor cenushie subtzire shi care se exfoliaza. Frunze simple alterne cu marginea dintzata rar nedentate cu stipele. Flori uneori mirositoare simple sau duble solitare sau grupate la baza cu scvame brune necleioase pedicelate pe tip 5 albe roz sau roshii 20 stamine ovar glabru cu un singur pistil cu stil prelungit. Fruct drupa brumata.