FRUMÓS OÁSA frumoshi oase adj. adv. s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat; despre fiintze shi partzi ale lor despre lucruri din natura obiecte opere de arta etc.) Care place pentru armonia liniilor mishcarilor culorilor etc.; care are valoare estetica; estetic. ◊ Arte frumoase = pictura sculptura gravura (in trecut shi arhitectura poezie muzica dans). ♦ (Substantivat f. pl. art.) Ielele. 2. Care place care trezeshte admiratzie din punct de vedere moral. ◊ Expr. (Substantivat) A lua (pe cineva) cu frumosul = a trata (pe cineva) blajin cu menajamente. 3. (Despre timp) Senin calm (din punctul de vedere al starii atmosferei). 4. (Despre lucruri sau fapte) Important considerabil remarcabil. II. Adv. 1. In mod placut armonios estetic. 2. Potrivit bine; asha cum se cuvine. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) frumos = (despre obiecte de imbracaminte) a i se potrivi (cuiva) ai veni bine; (despre purtari) a fi asha cum trebuie cum se cere. A face frumos = (despre caini) a sta sluj. A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni a fi cuviincios; a fi laudabil. III. S. n. Categorie fundamentala a esteticii prin care se reflecta insushirea omului de a simtzi emotzie in fatza operelor de arta a fenomenelor shi a obiectelor naturii etc. shi care are k izvor obiectiv dispozitzia simetrica a partzilor obiectelor imbinarea specifica a culorilor armonia sunetelor etc. Lat. formosus.

frumos ~oasa a [At: COD. VOR. 139/10 / Pl: ~oshi ~oase / E: ml formosus] 1 a (D. fiintze shi partzi ale lor d. lucruri din natura obiecte opere de arta etc.) Care place pentru armonia liniilor a mishcarilor a culorilor etc. 2 a Care are valoare estetica Si: estetic. 3 a (Is) Arte ~oase Pictura sculptura gravura (in trecut shi arhitectura poezie muzica dans). 4 smf Fiintza frumoasa (1). 5 a (Fam; ie) A se face ~ A se imbraca shi aranja cu grija Si: a se gati. 6 sfp a (Pop; euf) Ielele. 7 a Care trezeshte admiratzia din punct de vedere moral Si: admirabil laudabil. 8 sn (Ie) A lua (pe cineva) cu ~ul A trata (pe cineva) cu blandetze cu menajamente. 9 a (D. timp) Senin (din punctul de vedere al starii atmosferice). 10 a (D. lucruri sau fapte) Important. 11 a (D. lucruri sau fapte) Remarcabil. 12 av In mod placut Si: armonios estetic. 13 av Bine. 14 av Suficient. 15 av Adecvat. 16 av Asha cum se cuvine. 17 (D. obiecte de imbracaminte; ie) A sta (sau a shedea) ~ A i se potrivi cuiva 18 av (D. purtari; iae) A fi asha cum cer regulile de bunacuviintza. 19 (D. caine) A face ~ A sta sluj. 20 av (Irn; d. oameni; iae) A se manifesta dupa placul cuiva. 21 av (Ie) A fi ~ (din partea cuiva) A se cuveni. 22 av (Iae) A fi laudabil. 23 av (D. copii ie mai ales la imperativ) A sta ~ A sta linishtit. 24 i (Irn) Buna treaba! 25 sn Categorie fundamentala a esteticii prin care se reflecta insushirea omului de a simtzi emotzie in fatza operelor de arta a fenomenelor shi a obiectelor naturii etc. shi care are k sursa obiectiva dispozitzia simetrica a partilor obiectelor imbinarea specifica a culorilor armonia sunetelor etc. 26 sfa (Pop) Nume de capra sau de vaca. 27 sf (Bot; ic) ~oasanoptzii Barbaimparatului (Mirabilis jalapa).

FRUMÓS OÁSA frumoshi oase adj. adv. s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat; despre fiintze shi partzi ale lor despre lucruri din natura obiecte opere de arta etc.) Care place pentru armonia liniilor mishcarilor culorilor etc.; care are valoare estetica; estetic. ◊ Arte frumoase = pictura sculptura gravura (in trecut shi arhitectura poezie muzica dans) ♦ (Substantivat f. pl. art.) Ielele. 2. Care place care trezeshte admiratzia din punct de vedere moral. ◊ Expr. (Substantivat) A lua (pe cineva) cu frumosul = a trata (pe cineva) blajin cu menajamente. 3. (Despre timp) Senin calm (din punctul de vedere al starii atmosferice). 4. (Despre lucruri sau fapte) Important considerabil remarcabil. II. Adv. 1. In mod placut armonios estetic. 2. Potrivit bine; asha cum se cuvine. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) frumos = (despre obiecte de imbracaminte) a i se potrivi (cuiva) ai veni bine; (despre purtari) a fi asha cum trebuie cum se cere. A face frumos = (despre caini) a sta sluj. A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni a fi cuviincios; a fi laudabil. III. S. n. Categorie fundamentala a esteticii prin care se reflecta insushirea omului de a simtzi emotzie in fatza operelor de arta a fenomenelor shi a obiectelor naturii etc. shi care are k izvor obiectiv dispozitzia simetrica a partzilor obiectelor imbinarea specifica a culorilor armonia sunetelor etc. Lat. formosus.

FRUMÓS³ OÁSA frumoshi oase adj. 1. Care place pentru armonia liniilor mishcarilor culorilor etc.; care are valoare estetica. a) (Despre persoane shi despre partzi ale corpului) Avea ochii frumoshi negri. DUMITRIU N. 156. Un baietzash frumos k de doisprezece ani... ne intreba ce poftim. HOGASH DR. II 6. Iacato inaintea lui... tot asha de tinara shi de frumoasa de parca nu trecusera valurile vremii. CARAGIALE O. II 27. ◊ (In comparatzii care i intaresc sensul) Ieshi Zamfiran mers istetz Frumoasa k un gind razletz. COSHBUC P. I 56. K un leu sa fii de tare SHi frumos k primavara. EMINESCU L. P. 143. Copil frumos k visul cen leagan il visai. BELDICEANU P. 132. ◊ (Substantivat) Frumoasa satului. ▭ Deacum are sa fie can cintec: are sa se ieie frumos cu frumos placut cu placut. CAMILAR TEM. 175. Aci se fierb shi oasele in vase aurite Aci sadun frumoasele Cind nu mai sint dorite. BOLINTINEANU O. 70. ♦ (Substantivat f. pl.) Ielele. Lau intilnit vintoasele shi frumoasele. TEODORESCU P. P. 360. b) (Despre lucruri din natura despre obiecte shi despre opere de arta) Privelishte frumoasa. ▭ Casele cele frumoase le vindusera creditorii. CARAGIALE O. III 48. Atuncea focumi spune povesteaa mai frumoasa. EMINESCU O. IV 81. Frumos antereu portzi. ALECSANDRI T. I 325. ◊ Arte frumoase = pictura sculptura gravura; (mai rar in trecut shi) arhitectura poezie muzica dans. ◊ (Substantivat in expr.) A lua (pe cineva) cu frumosul = a se arata blajin (fatza de cineva) a trata (pe cineva) cu menajamente. (Eliptic) Va sa zica nu vrei sa spui cu frumosul ai? continua sheful cu un zimbet acru. REBREANU R. I 112. 2. Care place care trezeshte admiratzie din punct de vedere moral. Purtare frumoasa. Fapta frumoasa. 3. (Despre timp sau vreme) senin calm bun. 4. (Despre lucruri shi fapte) Important considerabil remarcabil. O recolta frumoasa. Un succes frumos.

FRUMÓS³ frumoása (frumóshi frumoáse) 1) Care este plin de armonie; cu valoare estetica; estetic. Fatza frumoasa. 2) Care provoaca admiratzie sau satisfactzie sufleteasca. Fapta frumoasa. /<lat. formosus

frumos a. 1. bine facut cu forme placute: om frumos;2. care face sa simtzim o placere amestecata cu admiratziune: un frumos spectacol; 3. insemnat: are o avere frumoasa. [Lat. FORMOSUS]. ║ n. ceeace e frumos: adevarul frumosul binele. ║ adv. (uneori) linishtit: shezi frumos.

frumós oása adj. (lat. formosus [d. forma forma] de unde s’a facut *furmos apoĭ frumos; it. pg. formoso pv. formos sp. hermoso). Bine facut cu forme placute ochilor: femeĭe casa armata lupta frumoasa. Care place spirituluĭ: poema frumoasa cintec frumos. Mare insemnat: avere frumoasa. Bun favorabil: ocaziune frumoasa. Cuviincĭos: purtare frumoasa. Frumos la fatza cu fatza frumoasa. S. f. pl. V. ĭele. S. n. Frumusetza lucru frumos: frumosu in arta. Adv. In mod frumos: a scrie a te purta frumos.

Frumoasa f. 1. numele romanesc al cetatzii Cahul; 2. culme intre jud. Gorjiu shi Mehedintzi desparte basinul Motrului de al Jiului; 3. manastire in Iashi fundata in 1658 de Gh. Ghica.

Meluzina (Frumoasa) f. fee faimoasa in legendele medievale franceze.

TarguFrumos n. com. urb. in jud. Iashi: 6000 loc.; Pepeni mari (harbuzi) comertz cu peshte. Balciu in Iulie.

frumós¹ adj. m. pl. frumóshi; f. frumoása pl. frumoáse

frumós adj. m. s. m. pl. frumóshi; f. sg. frumoása g.d. art. frumoásei pl. frumoáse

FRUMÓS adj. 1. v. estetic. 2. aratos chipesh (pop.) chipos falos mandru ochios (inv. shi reg.) vederos (reg.) marghiol tambush (Transilv.) hiresh (prin vestul Transilv.) mushat (Transilv.) nialcosh (inv.) ghizdav iscusit (fam.) gigea (arg.) mishto. (Un flacau ~.) 3. aratos aspectuos falnic impozant (pop.) mandru. (O casa ~oasa.) 4. v. placut. 5. bun favorabil prielnic. (Timp ~.) 6. insorit senin (rar) soros (pop.) sorit. (O zi ~oasa.) 7. senin (inv.) seninos. (Noptzi ~oase.) 8. v. bun.

FRUMOS adj. 1. aratos chipesh (pop.) chipos falos mindru ochios (inv. shi reg.) vederos (reg.) marghiol timbush (Transilv.) hiresh (prin vestul Transilv.) mushat (Transilv.) nialcosh (inv.) ghizdav iscusit (fam.) gigea (arg.) mishto. (Un flacau ~.) 2. aratos aspectuos falnic impozant (pop.) mindru. (O casa ~.) 3. agreabil dragutz estetic placut. (Un aspect ~.) 4. bun favorabil prielnic. (Timp ~.) 5. insorit senin (rar) soros (pop.) sorit. (O zi ~.) 6. senin (inv.) seninos. (Noptzi ~.) 7. bun. (Fapta ~.)

Frumos ≠ hidos nearatos oribil ridicol slut uracios urat had neplacut

FRUMOÁSE s. pl. v. iele.

frumoase s. pl. v. IELE.

frumós (frumoása) adj. 1. Care place care trezeshte admiratzia. 2. (S. m.) Categorie fundamentala a esteticii prin care se reflecta insushirea omului de a simtzi emotzie in fatza operelor de arta etc. 3. (Adv.) In mod placut armonios estetic. 4. (Adv.) Bine potrivit perfect. 5. (S. f. pl.) In mitologia populara ielele. Lat. formōsus (Pushcariu 665; CandreaDens. 655; REW 3450; DAR) cf. it. port. formoso (calabr. fumusu) prov. formos sp. hermoso. In mr. shi megl. mushat (< *frumushat). Der. frumushel adj. (dragutz; adv. bine comod) cf. Pascu Suf. 27; frumusetze s. f. (insushirea a ceea ce este frumos) var. frum(u)setza frim(u)seatza; infrumusha vb. (inv. Trans. shi Mold. a face sa fie frumos); (in)frim(u)setza (in)frimusetzi vb. (a face sa fie frumos); infrumusetzitor adj. (care infrumusetzeaza). Din rom. trebuie sa provina v. pol. frymušny frymu(s)zny „capricios delicat mofturos” shi de asemenea „ciudat neobishnuit” care Berneker 286 il considera de origine necunoscuta.

frumoása e (frumushea) s.f. (mit.) Personaje fantastice din mitologia rom. identificate k semidivinitatzi ale vantului apte sa starneasca furtuni. Sunt imaginate k nishte vartejuri care ridica frunzele shi fanul in aer sau lumini care plutesc deasupra apelor. Alte denumiri: Iele Mandre Milostive Zane SHoimane Vantoase etc. (top.) Frumushaua afluent al raului Visheu. Lat. formosus.

AUCH DAS SCHÖNE MUSS STERBEN (germ.) shi ceea cei frumos trebuie sa moara Schiller „Nänie”. Nimic nu e nepieritor.

DECIPIMUR SPECIE RECTI (lat.) aparentza frumoasa inshala Horatziu „Ars poetica” 25.

DULCE ET DECORUM EST PRO PATRIA MORI (lat.) e placut shi frumos sa mori pentru patrie Horatziu „Ode” III 2 13. Indemn adresat tineretului de a urma pildele de vitejie ale strabunilor.

FRUMOASA 1. Com. in jud. Harghita; 3.735 loc. (1995). Fabrica de cherestea. Satul F. este atestat din 1324. 2. Com. in jud. Teleorman pe Vedea; 2.843 loc. (1995). Bisericile Sf. Nicolae (1821) shi Adormirea Maicii Domnului (1806) in satele Frumoasa shi Pauleasca.

FRUMOSU com. in jud. Suceava pe Moldovitza; 3.603 loc. (1995). Statzie de c. f.

PULCHRE BENE RECTE! (lat.) frumos bine drept! Horatziu „Ars poetica” 428. Poetul ironizeaza gloata criticashtrilor care elogiaza in termeni excesivi pe versuitorii cu dare de mana.

RADU CEL FRUMOS domn al TZarii Romaneshti (14621473 14731474 sept.oct. 1474 14741475). Fiul mezin al lui Vlad Dracul. A obtzinut domnia cu ajutorul turcilor inlaturandul pe Vlad TZepesh fratele sau. Infrant de SHtefan cel Mare la Soci (1471) shi mai tarziu la paraul Vodna (1473). Fiica sa Maria Voichitza a fost una dintre sotziile lui SHtefan cel Mare. La urmat in scaunul domnesc Basarab Laiota cel Batran.

RIEN N’EST BEAU QUE LE VRAI (fr.) nimic nu e frumos k adevarul Boileau „Épitres” IX 43.

UTILE DULCI v. OMNE TULIT PUNCTUM QUI MISCUIT UTILE DULCI

VERWEILE DOCH DU BIST SO SCHÖN! (germ.) o ramai eshti atat de frumoasa! Goethe „Faust” II ct 5. Astfel implora Faust oprirea in loc a timpului a clipei cand i se releva frumusetzea muncii libere incununare a eforturilor umane.

Ah! la belle statue! Oh! le beau piédestal! Les vertus sont à pied et le vice à cheval! (fr. "Ah! frumoasa statuie! Oh! frumosul piedestal! Virtutziles pe jos iar viciul e pe cal!) Epigrama scrisa de un necunoscut pe soclul statuii regelui Ludovic XV al Frantzei dezvelita la 2 iunie 1765 la Paris in piatza devenita Piatza Revolutziei shi mai tirziu Piatza Concordiei. Aceste cuvinte sint citate spre a arata k in lumea regilor shi a aristocratziei viciul domina virtutzile. IST.

a da pea afara de frumos / de frumoasa expr. (iron.) a fi urat / urata.

a face frumos expr. a se umili a accepta un compromis.

FEMEIE FRUMOASA alivanca amazoana animal bucatzica buna cadana dama cu manshoane exemplar feliutza holdana o gradina de fata mandarina mesada piesa de elicopter pralina sheica sherpoaica vampa.