indemanare sf [At: (a. 1773) URICARIUL IV 30/16 / V: ~dam~ / Pl: ~nari / E: indemana] 1 (Inv) Comoditate. 2 (Inv; ila) De ~ Potrivit. 3 (Inv) Posibilitate. 4 (Inv) Prilej. 5 (Inv; ils) ~ de vreme Moment oportun. 6 (Inv) Ajutor. 7 Aptitudine. 8 Ushurintza de a face un lucru k urmare a unei bune deprinderi sau a unei inclinatzii Si: abilitate dibacie iscusintza indemana (19) pricepere.

INDEMANÁRE f. pop. Capacitate de a face totul cu ushurintza shi iscusintza; dexteritate; abilitate; dibacie; pricepere; maiestrie. O mare ~ in manuirea condeiului. /v. a indemana

indemanare f. inlesnire de a se folosi de ceva.

indamanare sf vz indemanare

indemana [At: CANTEMIR HR. 342 / V: ~damana ~dam~ ~mana / Pzi: ~nez / E: indemana] (Inv) 1 vt A facilita. 2 vt A ajuta. 3 vt A incuraja. 45 vtr A (se) imprumuta. 6 vri A avea incredere in cineva Si: a se bizui. 7 vr A se ivi o ocazie. 8 vr A fi in stare sa faca un anumit lucru. 9 vr (Nob) A se pune pe lucru.

INDAMINÁRE s. f. v. indeminare.

INDEMINÁ indeminez vb. I. Refl. (Invechit) A fi in stare sa faca un lucru a putea face ai fi cuiva indemina sa faca; a se inlesni. [Librarul] nu imi cere inca banii; de aceea nu trebuie sami trimetzi acum ci cind te vei indemina. KOGALNICEANU S. 15.

INDEMINÁRE indeminari s. f. Capacitatea de a face ceva in baza cunoashterii shi a experientzei; abilitate dexteritate iscusintza. Era incasator in capitala deo indeminare shi deo cinste cum... Sandulescu spunea k na mai pomenit de cind i el. VLAHUTZA O. A. III 80. Calare pe schelele lor spinzurate sus... ei lucreaza cu multa indeminare. CARAGIALE O. III 249. Varianta: indamináre (SBIERA P. 304) s. f.

A INDEMANÁ indeman tranz. A veni in ajutor cuiva. /Din indemana

indemanà v. a gasi ocaziunea: nu se indemanau ai sta in ajutor BALC.

indemanáre shi indemináre f. pl. arĭ (d. indemina. P. a = i cp. cu manusha mina). Abilitate ushurintza in minuirea lucrurilor. Comoditate confort (Rar): indemanarea uneĭ case.

indemanéz shi inéz a á v. tr. (d. indemina). Vechĭ. Ajut. V. refl. A te indemina la un lucru a incepe un lucru a te apuca sa lucrezĭ. A se indemina a veni la indemina a se oferi: cind se va indemina prileju. SHi indam.

indemanáre s. f. g.d. art. indemanắrii

indemanáre s. f. g.d. art. indemanarii

!indemaná² (a se ~) (inv.) vb. refl. ind. prez. 3 se indemaneáza

indemaná vb. ind. prez. 1 sg. indeman 3 sg. shi pl. indemaneáza

INDEMANÁRE s. 1. abilitate destoinicie dexteritate dibacie ingeniozitate iscusintza istetzie istetzime pricepere shtiintza talent ushurintza (pop.) meshteshug meshteshugire (inv. shi reg.) meshterie (reg.) apucatura priceputzie (inv.) iscusire marafet practica. (Demonstra o mare ~ in manuirea...) 2. v. maiestrie. 3. v. inteligentza.

Indemanare ≠ stangacie neindemanare

INDEMANÁ vb. v. ajuta ajutora ocroti proteja sprijini sustzine.

indemina vb. v. AJUTA. AJUTORA. OCROTI. PROTEJA. SPRIJINI. SUSTZINE.

INDEMINARE s. 1. abilitate destoinicie dexteritate dibacie ingeniozitate iscusintza istetzie istetzime pricepere shtiintza talent ushurintza (pop.) meshteshug meshteshugire (inv. shi reg.) meshterie (reg.) apucatura priceputzie (inv.) iscusire marafet practica. (Demonstra o mare ~ in minuirea...) 2. arta dibacie iscusintza maiestrie meshteshug pricepere shtiintza talent. (Obiect facut cu multa ~.) 3. agerime deshteptaciune dibacie inteligentza iscusintza istetzime pricepere. (~ unei persoane intro imprejurare data.)