SISTÉM sisteme s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii reguli fortze etc.) dependente intre ele shi formand un intreg organizat care pune ordine intrun domeniu de gandire teoretica reglementeaza clasificarea materialului intrun domeniu de shtiintze ale naturii sau face k o activitate practica sa functzioneze potrivit scopului urmarit. ◊ Sistem informatzional = ansamblu de procedee shi mijloace de colectare prelucrare shi transmitere a informatziei necesare procesului de conducere a intreprinderilor institutziilor ministerelor etc. ♦ Totalitatea relatziilor pe baza carora este constituit un sistem (1). 2. Totalitatea depozitelor formate in decursul unei perioade geologice. 3. Metoda de lucru mod de organizare a unui proces a unei operatzii fel de a lucra; norma obicei. ◊ Sistem Braille = metoda de scriere pentru orbi cu litere tipografice speciale scoase in relief pentru a putea fi pipaite. 4. Model tip tipar; marca (de fabrica). 5. (In sintagma) Sistem audio = combina muzicala. [Var.: (rar) sistéma s. f.] Din fr. système lat. systema.

sistem sn [At: (a. 1774) URICARIUL VI 425 / V: (asr) ~a sf (inv) sistim sistima sf (reg) sus~ / Pl: ~e / E: ngr σύστημα lat systhema it sistema fr système ger System] 1 Ansamblu de elemente (principii reguli fortze etc.) dependente intre ele shi formand un intreg organizat care pune ordine intrun domeniu de gandire teoretica reglementeza clasificarea materialului intrun domeniu de shtiintze ale naturii face k o activitate practica sa functzioneze potrivit scopului urmarit. 2 Mod de organizare shi de conducere a vietzii economice politice shi sociale a unui stat Si: regim (rar) oranduire. 3 (Is ~ social) Totalitatea raporturilor stabilite intre oameni in societate. 4 (Is ~ economic) Mod de organizare a productziei shi a repartitziei bunurilor materiale intro societate. 5 Ansamblu de idei (shtiintzifice filozofice politice etc.) care prin dispunere logica formeaza un tot unitar Si: conceptzie (3) doctrina invatzatura teorie¹. 6 (Ast; asr; is) ~ul lumii (ori lumesc) (inv) ~a a lumei Mod in care se credea in Antichitate in Evul Mediu shi la inceputul timpurilor moderne k sunt dispuse planetele shi stelele in univers. 7 (Ast; is) ~ solar (inv) ~a soreasca (ori soarelui sau de sori) Ansamblu de corpuri cereshti format din soare din planetele care graviteaza in jurul lui precum shi din cometele corpurilor meteoritice ale gazului shi pulberilor interplanetare. 8 (Ast; is) ~ stelar (inv) ~a steleasca Fiecare dintre grupurile de stele constituite in roiuri shi in galaxii. 9 (Ast; pex) Ansamblu de corpuri cereshti. 10 Ansamblul unitatzilor de masura alcatuit din unitatzi fundamentale shi derivate. 11 Clasificare facuta pe baza anumitor criterii a elementelor unui ansamblu efectuata pentru a facilita studierea lor. 12 Ansamblu ordonat shi unitar rezultat dintrun sistem (11). 13 (Inv; if ~a sistim sistima) Tagma. 14 (Atm) Ansamblu de organe sau tzesuturi avand aceeashi structura. 15 (Atm) Ansamblu de organe sau de tzesuturi care indeplinesc aceleashi functzii in organism. 16 (Bot; ivr; is) ~ radicular Totalitatea ramificatziilor radacinii unei plante. 17 (Bot; is) ~ vascular Totalitatea vaselor prin care circula seva in plante. 18 (Teh) Ansamblu de elemente sau de instalatzii in interdependentza shi care formeaza un tot organizat. 19 (Ggf; shis ~ muntos inv ~a de muntzi) Grup de masive muntoase legate intre ele genetic shi structural care prezinta caractere morfologice asemanatoare Si: lantz. 20 (Glg; shis ~ geologic) Totalitatea depozitelor formate in timpul unei perioade geologice. 21 (Mat; shis ~ de ecuatzii) Ansamblu de ecuatzii cu mai multe necunoscute ale carui solutzii trebuie sa verifice simultan toate ecuatziile ansamblului. 22 (Lin) Ansamblul partzilor constitutive ale limbii sau ale diverselor aspecte ale ei legate intre ele prin raporturi de interdependentza shi subordonate in vederea realizarii comunicarii. 23 Forma care reprezinta un anumit grup de obiecte sau de fenomene Si: model tip¹. 24 (Rar; pex) Fel (2). 25 (Pex) Tipar. 26 Marca de fabrica. 27 (Glg; is) ~ cristalografic (sau de cristalizare ori inv cristalin) Categorie in care sunt grupate cristalele dupa caracterele generale ale simetriei lor. 28 (Ivr) Ansamblu de specii (inrudite). 29 Ansamblu de principii de reguli etc. formand un tot organizat care face k o activitate practica sa se desfashoare potrivit unui anumit scop. 30 (Rar; prc) Principiu. 31 (Is) ~ electoral Totalitatea normelor prin care se reglementeaza alegerea deputatzilor in organe reprezentative precum shi raporturile dintre deputatzi shi alegatorii lor. 32 (Is) ~ monetar Totalitatea monedelor existente la un moment dat intrun stat shi a raporturilor stabilite intre valorile lor. 33 (Is) ~ informatzional Ansamblu de procedee shi de mijloace de colectare prelucrare shi transmitere a informatziei necesare procesului de conducere a intreprinderilor institutziilor ministerelor etc. 34 Succesiune de operatzii de faze etc. alese dupa anumite criterii shi dispuse intro anumita ordine pentru a se ajunge la un anumit rezultat pentru a obtzine un anumit lucru etc. 35 Metoda de lucru Si: chip (78) fel (19) forma (16) maniera mijloc mod¹ modalitate procedeu procedura (asr) procedare (rar) putintza (inv) manopera marsha mediu² mijlocire (ivr) ashezamant mers¹. 36 (Mat; is) ~ de numeratzie (inv) ~a numeratziei (ori numarului) Complex de reguli pentru exprimarea (orala sau scrisa) a numerelor intregi. 37 Norma. 38 (Is) ~ Braille Metoda de scriere pentru nevazatori cu litere tipografice speciale scoase in relief pentru a putea fi pipaite. 39 Mod de a se purta al cuiva. 40 (Rar; pex) Obicei. 41 Mecanism logic sau psihic. 42 Mod particular de a percepe de a interpreta etc. Si: stil. 43 (Pgn) Complex de elemente intercorelate care indeplinesc o functzie comuna conformanduse acelorashi norme. 44 (Pgn) Ansamblu organizat shi coerent Si: structura. 4546 (Iljv) Fara (nici un) ~ (In mod) incoerent. 47 (Ilav) Cu ~ In mod ordonat metodic. 48 (Is) ~ audio Combina muzicala.

SISTÉM sisteme s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii reguli fortze etc.) dependente intre ele shi formand un tot organizat care pune ordine intrun domeniu de gandire teoretica reglementeaza clasificarea materialului intrun domeniu de shtiintze ale naturii sau face k o activitate practica sa functzioneze potrivit scopului urmarit. ◊ Sistem informatzional = ansamblu de procedee shi mijloace de colectare prelucrare shi transmitere a informatziei necesare procesului de conducere a intreprinderilor institutziilor ministerelor etc. ♦ Totalitatea relatziilor pe baza carora este alcatuit un sistem (1). 2. Totalitatea depozitelor formate in decursul unei perioade geologice. 3. Metoda de lucru mod de organizare a unui proces a unei operatzii fel de a lucra; norma obicei. ◊ Sistem Braille = metoda de scriere pentru orbi cu litere tipografice speciale scoase in relief pentru a putea fi pipaite. 4. Model tip tipar; marca (de fabrica). 5. (In sintagma) Sistem audio = combina muzicala. [Var.: (rar) sistéma s. f.] Din fr. système lat. systema.

SISTÉM sisteme s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii reguli fortze) dependente intre ele shi formind un tot organizat (care pune ordine intrun domeniu de gindire teoretica sau care face k o activitate practica sa functzioneze potrivit scopului urmarit). Ce este un sistem? Un complex de elemente care se influentzeaza reciproc shi care sint coordonate intre ele in vederea indeplinirii unei functzii comune. GRAUR S. L. 11. Sistemul lumii conceput de ilustrul matematician Newton e astazi pus in discutzie. MARINESCU P. A. 36. Priveam cu mirare inaintea mea pe un filozof care cunoshtea toate sistemele filozofice shi care... din treapta in treapta ma ridica cu sine spre nishte inaltzimi neashteptate. GALACTION O. I 231. [Oamenii] impartzesc a lor gindire pe sisteme numeroase. EMINESCU O. I 36. Va trece shi ardelenismul cum au trecut multe alte sisteme. RUSSO O. 63. ◊ (Urmat de determinari indicind domeniul la care se refera alcatuieshte adesea formule fixe) Sistem metric v. metric. Sistem solar = ansamblu de corpuri cereshti alcatuit din soare shi din corpurile care graviteaza in jurul lui. Nenumarate planete se invirtesc in sisteme solare care omul lear putea cuceri insushindushi fantasticele lor teritorii. BOGZA V. J. 6. Sistemul nervos (osos muscular etc.) = totalitatea elementelor nervoase (osoase musculare etc.) formate dintrun tzesut specializat shi care actzioneaza in vederea unui scop comun. Este un mare dezacord intre sistemul dentar shi cutia craniana. BART S. M. 107. Sistem vegetativ = totalitatea organelor care asigura hranirea shi creshterea unei plante sau a unui animal. Sistem de ecuatzii = ansamblu format din doua sau mai multe ecuatzii legate intre ele prin faptul k admit aceeashi solutzie. Sistem fizic = sistem format din corpuri shi din cimpuri de fortza (electrice magnetice nucleare) considerat din punctul de vedere al proprietatzilor sale fizice. Sistem tehnic = sistem fizic format cel putzin in parte din corpuri solide produse prin mijloace tehnice. 2. Fel de a lucra metoda de lucru (intimplatoare sau dupa un plan chibzuit); norma obicei. Sistemul cel mai bun sa descopere... pe faptashi. SADOVEANU B. 247. Mam convins acuma k vechiul sistem cu sobe nu era de lapadat. CARAGIALE O. VII 33. [Profesorul] scoase din sin o broshura cartonata cu hirtie pestritza... O! am gindit aceasta e negreshit vreun extract lesnicios a sistemului sau de invatzatura. NEGRUZZI S. I 7. ◊ Sistem Braille = metoda de scriere pentru orbi cu literele scoase in relief (k sa poata fi pipaite). 3. Model tip tipar marca (de fabrica). Motor sistem diesel. Varianta: (astazi rar) sistéma (C. PETRESCU A. 383 ODOBESCU S. III 37 RUSSO S. 59) s. f.

SISTÉM s.n. 1. Ansamblu de elemente (principii reguli fortze etc.) dependente intre ele shi formand un tot organizat care pune ordine intrun domeniu de gandire teoretica reglementeaza clasificarea materialului intrun domeniu de shtiintze ale naturii sau face k o activitate practica sa functzioneze potrivit scopului urmarit. 2. (Anat.) Grupare morfologica shi functzionala unitara de organe sau de structuri. 3. (Biol.) Ansamblu de elemente aflate in interactziune. ♦ (Geol.) Succesiune de strate care corespunde aceleiashi perioade. ♦ (Min.) Sistem cristalin = ansamblu de forme de baza. 4. Ansamblu ordonat care apare k rezultat al unei clasificari. ◊ Sistem solar = ansamblu de corpuri cereshti in care intra Soarele planetele cu satelitzii lor planetoizii shi cometele periodice; sistem de ecuatzii = grup de mai multe ecuatzii cu aceleashi necunoscute; sistem tehnic = ansamblu de corpuri fizice compus cel putzin in parte din corpuri solide shi folosit in tehnica. 5. Mod de organizare a unui proces a unei operatzii a unei activitatzi etc.; metoda de lucru fel de a lucra. 6. Sistem informatzional = ansamblu de procedee shi mijloace de adunare prelucrare shi transmitere a informatziei necesare procesului de conducere a intreprinderilor etc. [Pl. me muri var. sistema s.f. / cf. fr. système it. sistema engl. system lat. gr. systema].

SISTÉM s. n. 1. ansamblu de elemente aflate intro relatzie structurala de interdependentza shi interactziune reciproca formand un tot organizat. 2. (anat.) grupare morfologica shi functzionala unitara de organe sau de structuri. 3. (biol.) ansamblu de elemente aflate in interactziune. ♦ (geol.) succesiune de straturi care corespunde aceleiashi perioade. 4. ansamblu ordonat care apare k rezultat al unei clasificari. ♦ ~ solar = ansamblu de corpuri cereshti in care intra Soarele planetele cu satelitzii lor (masa atomica numar de ordine); ~ de ecuatzii = grup de mai multe ecuatzii cu aceleashi necunoscute; ~ tehnic = ansamblu de corpuri fizice compus cel putzin in parte din corpuri solide folosit in tehnica; ~ de unitatzi = ansamblu de unitatzi de masura dintrun numar restrans de unitatzi fundamentale; ~ audio = combina muzicala. 5. mod de organizare a unui proces a unei operatzii activitatzi etc.; metoda de lucru fel de a lucra. 6. ~ informatzional = ansamblu de procedee shi mijloace de adunare prelucrare shi transmitere a informatziei necesare procesului de conducere a intreprinderilor etc.; ~ ul shtiintzelor = totalitate a disciplinelor shtiintzifice ansamblul cunoshtintzelor teoretice ale oamenilor intro anumita etapa istorica. 7. (fam.) mijloc ingenios. (< fr. système lat. systema germ. System)

SISTÉM ~e n. 1) Ansamblu de elemente (materiale sau ideale) cu anumite trasaturi comune care formeaza un tot organizat. ~ nervos. ~ solar. ~ filozofic. 2) Mod de organizare a unui proces a unei activitatzi. ~ electoral. 3) Forma de guvernamant; regim; oranduire. ~ feudal. 4) Ansamblu coordonat de procedee folosit pentru a obtzine un rezultat pozitiv. ~ de tratare a unei boli. 5) Succesiune de straturi formate in decursul unei perioade geologice. 6) Ansamblu de instalatzii asociate. ~ tehnic. ~ energetic. /<lat. systema it. sistema fr. systeme germ. System

sistem n. V. sistema.

sistema sf vz sistem

SISTÉMA s.f. v. sistem.

starsistém s. (anglicism) Organizare a industriei cinematografice shi a spectacolului pornind de la publicitatea shi cultul vedetei (starului) ◊ „Televiziunea care a pus capat starsistemului il reinvie [...]” Almanah Cinema 1973 p. 24. ◊ „Specificul acestui nou tip de superproductzii pune un accent important pe starsistemul incriminat pana nu demult.” R.lit. 3 IV 75 p. 23. ◊ „Un Cannes debucolizat renuntzand la circul starsistemului shi la naive euforii cinefile.” R.lit. 2 VI 77 p. 24. ◊ „[...] sute poate mii de admiratori recrudescentza starsistemului! se reped asupra propriului idol shis gata sal devore [...]” R.lit. 30 V 85 p. 20. ◊ „Vechea idiosincrazie a starsistemului a disparut [...]” R.lit. 6 VI 85 p. 21 (din engl. starsystem; cf. fr. starsystem; DMC 1950; C. Lupu in SCL 6/82 p. 504)

sistema f. 1. total din partzi coordinate intre ele: sistema nervoasa sistema planetara; 2. adunare de principii legate laolalta asha k sa formeze un tot o doctrina: sistema lui Epicur; 3. distributziune metodica shi artificiala a fiintzelor spre a inlesni studiul lor; sistema lui Lineu; 4. totalitatea procedarilor spre a ajunge la un rezultat: sistema de educatziune; sistema metrica toate masurile ce au k baza metrul. [Se zice shi sistem].

*sistéma f. pl. e (vgr. systema d. sýn la un loc shi istemi pun). Lucru compus din partzĭ unite intre ele cu regula: sistema nervoasa sistema planetara. Principiĭ care formeaza la un loc o doctrina: sistema luĭ Descartes. Fel de a clasifica dupa oarecare caractere: sistema luĭ Linné. Fel de a guverna de a proceda de a educa: sistema feudala sistema de educatziune. Geol. Se zice despre perioadele care despart erele: sistema devoniana. Sistema metrica toate masurile bazate pe metru. SHi sistem. pl. e (dupa fr.).

sistém s. n. pl. sistéme

sistém s. n. pl. sistéme

sistem

sistem me.

SISTÉM s. 1. ansamblu. (Un ~ coerent de idei; un ~ tehnic.) 2. structura. (Un ~ inchis.) 3. model tip. (Un ~ nou de evacuare a apei.) 4. (ANAT. FIZIOL.) aparat. (~ circulator cardiovascular etc.) 5. (ANAT.) sistem nervos central = nevrax ax cerebrospinal sistem nervos cerebrospinal; sistem nervos cerebrospinal v. sistem nervos central; sistem nervos ortosimpatic = sistem nervos simpatic; sistem nervos simpatic v. sistem nervos ortosimpatic; sistem osos = osatura schelet (inv. in Transilv.) dabila (fig.) cherestea. 6. (GEOGR.) sistem muntos = lantz (livr.) catena. 7. formatziune oranduire. (~ socialeconomic.) 8. oranduire regim societate. (~ul capitalist.) 9. v. procedeu. 10. (TEHN.) metoda procedeu solutzie. (~ de turnare.) 11. (FIZ. MAT.) sistem de referintza = referentzial. 12. doctrina invatzatura teorie. (~ economic.) 13. (EC.) sistem monetar = mercantilism timpuriu. 14. (PED.) sistem monitorial v. lancasterianism. 15. (ASTRON.) sistem planetar v. lume; sistem solar v. lume; sistem stelar v. galaxie; sistemul heliocentric v. heliocentrism. 16. (CHIM.) sistemul periodic al elementelor = tabloul periodic al elementelor. 17. metoda. (O lucrare vadind lipsa de ~.) 18. fel gen maniera mod modalitate regim stil. (~ de viatza.)

SISTÉM s. v. stil.

sistem s. v. STIL.

SISTEM s. 1. ansamblu. (Un ~ coerent de idei; un ~ tehnic.) 2. structura. (Un ~ inchis.) 3. model tip. (Un ~ nou de evacuare a apei.) 4. (ANAT. FIZIOL.) aparat. (~ circulator cardiovascular etc.) 5. (ANAT.) sistem osos = osatura schelet (inv. in Transilv.) dabila (fig.) cherestea. (Un ~ puternic.) 6. (GEOGR.) sistem muntos = lantz (livr.) catena. 7. formatzie orinduire. (~ socialeconomic.) 8. orinduire regim societate. (~ capitalist.) 9. cale chip fel forma maniera metoda mijloc mod modalitate posibilitate procedare procedeu procedura putintza (reg.) cap modru (inv.) manopera marsha mediu mijlocire. (Un alt ~ de a rezolva problema.) 10. (TEHN.) metoda procedeu solutzie. (~ de turnare.) 11. (FIZ. MAT.) sistem de referintza = referentzial. 12. doctrina invatzatura teorie. (~ economic; ~ lui Marx.) 13. (PEDAGOGIE) sistem monitorial = lancasterianism. 14. metoda. (O lucrare vadind lipsa de ~.) 15. fel gen maniera mod modalitate regim stil. (~ de viatza.)

sistém (me) s. n. Ansamblu de elemente organizate. Var. inv. sistima. Mr. sistima. Fr. systéme shi mai inainte (sec. XVIII) din ngr. σύστημα (Gáldi 254). Der. din fr. sistematic adj.; sistematiza vb.

SISTEM ansamlu de elemente sau masuri concepute intro viziune unitara pentru realizarea in conditzii optime a unui complex de activitatzi avand caracter aviatic. Sistem de foc ansamblul loviturilor de aviatzie organizat pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului asigurand in aparare nimicirea gruparilor inamice de ofensiva lovindo pe timpul apropierii pregatirii pentru atac shi al executarii acestuia iar in ofensiva nimicirea obiectivelor inamice din sectorul de rupere al apararii sprijinul ofensivei pentru dezvoltarea in adancime acoperirea jonctziunilor shi flancurilor. Sistem de parashutare asigura lansarea din aeronave a obiectelor voluminoase shi grele fiind alcatuite din cateva parashute care se deschid simultan containerele fiind prevazute cu dispozitive de amortizare. Sistem de echipare/de suspensie asigura acrosharea parashutei parapantei sau a deltaplanului de corpul parashutistului sau a pilotului conferindui o pozitzie comoda pe timpul pilotarii aparatului. Sistem de declanshare a parashutei instalatzie pentru deschiderea parashutei prin actzionarea comenzii automate sau manuale (v.). Sistemul de presiune furnizeaza aer prelucrat pentru sistemul de conditzionare shi antijivraj format in principal dintro sursa de aer comprimat. Sistemul de evitare a abordajelor mijloc perfectzionat care furnizeaza pilotului toate indicatziile necesare asupra oricarui avion care zboara in apropiere semnalizand manevra care trebuie utilizata pentru evitarea abordajului (viraj stanga sau dreapta cabraj picaj) shi sfarshitul acesteia putand fi conectat la pilotul automat. Sistemul de protectzie impotriva limitei de viteza format dintro butelie cu azot care actzioneaza asupra unui piston impingand mansha inainte impiedicand angajarea aeronavei actzionand cand pilotul nu raspunde la semnalizatorul optic shi la vibratziile manshei (provocate de un mecanism cu excentric) datorate limitei de viteza. Sistemul de conditzionare rezolva problema ventilatziei shi a incalzirii cabinei etanshe asigurand un minim de 155 Kg aer pe ora pentru fiecare pasager. Sistemul automat de zbor cu calculator digital rezolva aproape instantaneu orice problema de zbor sau navigatzie controlul fiind simplu shi concret prin introducerea unui semnal de test periodic. Sistemul inertzial de zbor compus din doua sau trei acceleratoare doua in plan orizontal iar al treilea in plan vertical al axelor de sensibilizare detectand toate acceleratziile care apar in timpul zborului de la inceputul rulajului pana la oprirea motoarelor. Sistemul de apropiere la aterizare complex de mijloace radiotehnice de sol shi de bord permitzand pilotului in orice conditzii meteorologice sa mentzina directzia precisa de apropiere la aterizare corespunzatoare planului vertical ce trece prin axa pistei; sa coboare sub un unghi predeterminat pastrand directzia de apropiere la aterizare sa pastreze panta astfel incat sa ajunga la punctul optim de contact cu solul; sa determine 23 distantze fatza de pragul pistei. La sol contzine: radiofar de directzie radiofar de panta monitoare pentru controlul functzionarii 23 radiomarkere. La bord contzine: un receptor pentru semnalele radiofarului de directzie un receptor pentru semnalele radiofarului de panta indicator de deviere de la cursul selectat cu doua ace in cruce un receptor pentru radiomarkere sistemul este completat de radiobalize radiofaruri omnidirectzionale shi balizaj luminos. Sistemul de navigatzie pe ruta standardizat shi adoptat pe plan internatzional pentru distantze scurte shi medii ce nu depashesc 400 km. Sistemul omega pentru navigatzia hiperbolica pe distantze lungi functzionand pe frecventze foarte joase recomandat pentru traversarea oceanelor.

sistem 1. Intro acceptzie generala tzinand cont de un mod curent de exprimare s. se refera la o seama de notziuni cu finalitate pragmatica in sfera muzicalului: 1. S. de ancii* grupare a tuburilor de orga* dupa felul anciilor. Exista doua specii s. de ancii: cu ancii libere care vibrand se mishca „liber” intre orificiul de admisie shi cu ancii batante unde ajutajul este cu putzin mai ingust decat ancia astfel incat aceasta „bate” se loveshte de marginea ajutajului. Inaltzimea (2) sunetului in cazul anciilor de metal depinde de marimea (lungimea latzimea greutatea) lor. In cazul in care ancia este confectzionata dintrun meterial mai flexibil (trestie k la ob. cl. fag.) inaltzimea sunetului depinde de lungimea coloanei de aer oscilanta. La orga sunt folosite doar tuburi cu ancii de metal majoritatea dintre ele fiind ancii batante („oboi” „trompeta” „dulcian” [fagot] „vox humana” „regal” etc.). Doar registrele (II) cu sonoritate mai moale („eolina” „vox coelesta”) se bazeaza k shi la armoniu* shi la acordeon* pe ancii libere. 2. S. de clape (2) (sau de ventile*) mecanisme complexe ce asigura la unele instr. de suflat de lemn shi alama schimbarea inaltzimii sunetului; v. shi flaut. 3. S. de pedale (1) mecanisme complexe la anumite instr. (ex. orga harfa* clavecin* etc.) pentru modificarea inaltzimii sau timbrului* sunetului. 4. S. de portative reunire a portativelor* printro acolada* intro partitura* de pian cor* ansamblu (I 2) instr. sau orch. constituind o unitate semantica asemanatoare unui rand de text din scrierea curenta. II. Intro acceptzie teoreticmuzicala s. priveshte: A. intonatzionalul (I 2) shi parametrii muzicali afectatzi acestuia: 1. S. netemperat sau temperat* procedeu matematicacustic de constituire a raporturilor interioare (intervalice) ale spectrului muzical (v. shi sunet). 2. S. (in realitate un subs.) referitor la cadrul spatzial de congruentza propriu mai multor moduri: a) s. tetracordal actzionand in modurile (I 1) eline; b) s. tetracord*pentacord* actzionand in modurile (I 3) medievale occid. k shi in ehurile* biz.; c) s. hexacordal cu efect practic mai ales in solmizatzie*; d) s. de octava* actzionand in tonalitate (1) shi care mai mult teoretic shi didactic mai mentzine de tetracord efectele functzionalitatzii (1) fiind in fond in cadrul tonalitatzii (2) determinante. Prin opozitzie cu s. de octava notziunea de s. neoctaviant a aparut in legatura cu muzicile atonale* dar shi neomodale cele din urma „negand” octava k spatziu ordonator prin utilizarea de moduri simetrice* shi complementare divizibile in tronsoane; de notat k astfel de structuri neoctaviante au aparut inca in ehurile biz. k urmare a substructurarii lor di tri shi tetrafonice (v. pct. e); e) s. difonic trifonic shi tetrafonic s. (subs.) de construire a ehurilor in functzie shi de stilurile* muzicii biz. (irmologic stihiraric papadic). 3. Deshi fiecare mod este logic vorbind un s. sieshi suficient definitzia modului exclude de la sine recurgerea la acest element supraordonator; in totalitatea lor insa se accede k modurile alcatuiesc un s. cu tot complexul de elemente shi interactziuni propriu acestuia. Dovada prima recurgere in istoria teoriei muzicale la notziunea de s. cu privire la modurile greceshti: systema teleion*. Legatura dintre intreg shi parte in cadrul s. modal a constituit subs. de la punctul anterior actzionand in diferite s. shi in diverse perioade ale gandirii modale. Prin analogie cu s. modal (mai corect al modurilor) tonalitatea (1) este ea insashi un s. cu atat mai mult cu cat tonalitatea a „concentrat” caracteristicile modurilor inglobandule dualismul* ei fundamental shi functzionalitatzii*; s. (subs.) in cadrul tonalitatzii raman diatonia* shi cromatismul. Sin. S. majorminor. 4. In contrast cu modul pentatonica* are statutul unui s. datorita tocmai cuprinderii globale in notziune a fenomenelor sale fara diferentzieri precise fatza cu finalele* „dominantele” reperele de tip tetracordic (cel mult de tip tricordic) etc. 5. Raportata la parametrii muzicali din sfera multivocalitatzii* se pot distinge s. istoric determinate privind melodia* armonia (III 2) polifonia. Un s. melodic arm. polif. este caracteristic nu numai unei epoci istorice ci shi stilului unui compozitor. S. dodecafonic* (k shi cel serial*) inlocuieshte in ambele planuri cel general shi cel individual delimitarile traditzionale melodicul armonicul polifonicul ritmica fiind subordonate seriei* shi s. serial cu ansamblul lor de reguli shi metode. B. ritmul* shi parametrii acestuia: 6. S. ritmic s. de organizare a succesiunilor de valori (I 3) shi accente* in raport cu practica de creatzie cu necesitatzile reliefarii melodiei polif. cu dansul* cu improvizatzia* etc. Spontane sau ratzional construite s. ritmice nu beneficiaza k de altfel intregul domeniu al ritmului* de o aceeashi constanta abordare „sistematica” shi analitica precum s. din domeniul intonatzionalului. ♦ Descoperirea de catre Brailoiu a s. ritmice proprii muzicii pop. romaneshti trebuie considerata k fiind in planul fenomenalsistematic una dintre cele mai insemnate de dupa constituirea conceptziei ritmice clasice. Spre deosebire de aceasta conceptzie ce avea k lege fundamentala diviziunea (1) valorii ritmice celelalte s. ritmice puse la punct de Brailoiu parlando giusto (giusto silabic) parlando rubato shi aksak (s. clasic a fost numit de Brailoiu divizionar) dezvaluie alte legi dominante shi anume: indiviziunea valorii (cu abateri in rubato* shi minime exceptzii in giusto) shi constituirea oricaror entitatzi morfologice respectiv formule (III) ritmice prin combinarea a numai doua unitatzi cantitative: valoarea (corespunzand silabei) lunga shi scurta. Indiferent daca cercetarile folcloristice vor impune o eventuala reclasificare a s. in s. shi subs. legile ce le guverneaza ishi vor dovedi in continuare valabilitatea shi caracterul de generalitate. Acest caracter este generalizator in masura in care unele muzici ce au vietzuit in afara conceptului clasic cele folc. actuale cele traditzionale extraeurop. sau mergand la alte faze istorice cele antice gr. (axate pe cantitatea silabelor lungi shi scurte) cele medievale (axate pe modurile (III) ritmice proportzionale) dar shi cele moderne precum acelea ale lui Messiaen (bazate k shi aksakul pe valorile adaugate) ishi gasesc in teoria emisa de cercetatorul roman un tablou sistematic shi o motivare de o exceptzionala valoare fenomenologica shi structuralista. De asemenea constatarea k fiecare dintre s. sau subs. „separate” pe calea analizei* corespund unor anumite genuri folclorice (ex. tipice: parlando giusto genurile rituale parlando rubato genurile improvizatorice) stabileshte o alta deosebire importanta fatza de muzica occid. culta in care s. ritmic este universal indiferent de gen (I 3) shi forma*. Legitatea generala k shi aceasta relatzie intre gen shi s. contribuie la instaurarea unui nou tip de gandire componistica sesizabil la creatorii interesatzi de universul muzicii folc. sau noneurop. In acelashi sens a fost posibila aplicarea conceptziei sistematice a lui Brailoiu la realitatea artisticestetica shi structurala a muzicii lui Enescu precum shi a altor compozitori autohtoni relevanduse astfel contributzia romaneasca la largirea conceptului contemporan de ritm. V. varianta (I 1).

SISTÉM s. n. (cf. fr. système it. sistema engl. system lat. gr. systema < gr. syn „cu” + istemi „a asheza”): ansamblu de elemente lingvistice (unitatzi clase categorii criterii principii reguli etc.) dependente intre ele shi formand un tot organizat. ◊ ~ fonétic: totalitatea sunetelor articulate ale unei limbi a criteriilor de clasificare a acestora a relatziilor dintre ele etc. ◊ ~ fonológic (fonemátic): totalitatea fonemelor unei limbi a criteriilor de clasificare a acestora a relatziilor dintre ele etc. ◊ ~ consonántic: s. alcatuit din consoane incadrate in clasificari riguroase shi dependente intre ele. ◊ ~ vocálic: s. alcatuit din vocale incadrate in clasificari precise shi dependente intre ele. ◊ ~ lexicál: totalitatea cuvintelor unei limbi a criteriilor de clasificare a acestora a modalitatzilor de formare etc. ◊ ~ gramaticál: totalitatea partzilor de vorbire a criteriilor de clasificare a acestora a relatziilor dintre ele a partzilor de propozitzie a tuturor tipurilor de propozitzii shi de fraze etc. ◊ ~ cazuál: totalitatea cazurilor a relatziilor dintre ele a caracteristicilor shi functziilor acestora etc. ◊ ~ morfológic: totalitatea partzilor de vorbire a criteriilor de clasificare a acestora a caracteristicilor shi relatziilor dintre ele etc. ◊ ~ nominál: s. care cuprinde partzile de vorbire declinabile din grupa numelui (substantivul adjectivul numeralul). ◊ ~ pronominál: s. care cuprinde partzile de vorbire declinabile din grupa pronumelor (toate tipurile de pronume cu clasificarile shi subclasificarile lor). ◊ ~ verbál: s. care cuprinde verbele organizate in conjugari shi in clasificari dupa diverse criterii categoriile gramaticale proprii verbelor etc. ◊ ~ sintáctic: totalitatea partzilor de propozitzie a tipurilor de propozitzii shi de fraze a criteriilor de clasificare a acestora a caracteristicilor shi relatziilor dintre ele a tuturor tipurilor shi relatziilor sintactice shi a mijloacelor de realizare a lor etc. ◊ ~ ortografic shi de punctuatzie: totalitatea semnelor de ortografie shi de punctuatzie a regulilor de folosire a acestora etc. ◊ ~ binár: s. de clasificare a sunetelor a partzilor de vorbire a partzilor de propozitzie shi a propozitziilor care este compus din doua partzi care are doua elemente de clasificare. Astfel dupa criteriul morfologic partzile de vorbire se clasifica in flexibile shi neflexibile alcatuind un s. binar de clasificare; la fel dupa criteriul structurii morfematice partzile de vorbire pot fi simple shi compuse formand tot un s. binar de clasificare; dupa scopul comunicarii propozitziile sunt impartzite in enuntziative shi interogative reprezentand alt s. binar de clasificare etc. ◊ ~ de articulare: s. alcatuit din nas buze dintzi limba valul palatin shi din alte partzi ale organelor articulatorii antrenate in realizarea vorbirii. ◊ ~ de notare (de transcriere): s. conventzional de notare a unor entitatzi lingvistice totdeauna prin aceleashi simboluri. Se foloseshte la alcatuirea atlaselor lingvistice la explicarea unor fenomene de limba la notarea shi clasificarea riguroasa a sunetelor limbii.

deshertic sistem depozitzional ~ (engl.= desert) (sedim.) domeniu continental de sedimentare localizat in zone cu climat cald shi arid shi dominat de actziunea eroziva shi acumulativa a vantului. Astfel in s.d.d. se acumuleaza faciesuri foarte diferite: → hamade → erguri → seriruri → ueduri shi zone → sabkha continental. Trasaturile diagnostice sunt: nisipurile bine sortate ondulatziile eoliene crapaturile de uscare shi mineralele evaporitice. Uneori sin. cu eolian.

fluviatil sistem depozitzional ∼ (engl.= fluviatil system) (sedim.) domeniu de sedimentare controlat shi definit de distributzia retzelei hidrografice in ariile continentale. Un organism fluvial avand o scurgere continua a apei se manifesta in cursul mijlociu (zona submontana) shi in cel inferior (zona de campie) k un agent de transport shi k mediu de acumulare. Formele acumulative sunt foarte variabile (→ bare → bancuri → grinduri etc.) iar criteriile de apreciere shi delimitare a „mediilor de sedimentare” (subsistemelor) sunt foarte diferite: gradul de sinuozitate al raului debitul solid morfologia transversala a vaii (albia minora albia majora conul aluvial).

glaciar sistem depozitzional ∼ (engl.= glacial) (sedim.) domeniu de sedimentare controlat de temperaturi scazute (in jurul lui zero grade) shi precipitatzii abundente sub forma de zapada; s.d.g. acopera zonele de interactziune a ghetzarilor cu substratul lor. Principalele subsisteme g. sunt: g.lacustru g.fluvial shi g.marin iar produsele specifice s.g. sunt: → tillitele → varvele shi acumularile morenice care imbraca forme de → drumlin → esker → kame etc.

lacustru sistem depozitzional ∼ (engl.= lacustrine) sistem natural cu mase de apa statatoare localizate in zone depresionare din domeniul continental in relatzie directa cu uscatul inconjurator. Dimensiunile s.l. fatza de mari shi oceane sunt mult limitate. Energia de bazin este scazuta iar natura sedimentelor este determinata de calitatea apelor (chimism) shi de clima care controleaza evolutzia s.d. In zonele aride se acumuleaza carbonatzi sulfatzi cloruri uneori in alternantza cu argile iar in zonele temperate shi umede sapropeluri turbe maluri feruginoase etc.

lagunar sistem depozitzional ∼ (engl.= lagoon laguna) domeniu de tranzitzie plasat intre continent shi cordoane litorale shi ocupat de ape salmastre saline shi hipersaline. Calitatea sedimentelor din s.d.l. este determinata de aportul intermitent shi unidirectzional al apei de mare in bazin (printro portitza) shi de legaturile care acesta le are cu ariile continentale. Produsele specifice sunt: evaporitele peletele asociate cu structuri de bioturbatzie argilele indintzate cu nisipuri etc.

difonic sistem ~ (Biz.) v. sistem (II).

tetrafonic sistem ~ (Biz.) v. sistem (II 2).

trifonic sistem ~ (Biz.) v. sistem (II 2).