model sn [At: CR (1829), 148 ²/ll / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr modèle] 1 Formă particulară sub care se prezintă lucrurile Si: chip, fason, fel, (îvr) modă¹ (20). 2 Tot ceea ce servește sau poate servi ca obiect de imitație în privința formei, a alcătuirii etc. Si: (îvr) mostră (1). 3 (Pex) Exemplu. 4 (Îe) A lua (ceva sau pe cineva) de (sau drept) ~ sau a lua ~ de la ceva (sau de la cineva) A imita ceva sau pe cineva. 5 (Îae) A se inspira de la ceva sau de la cineva. 6 Ceea ce întrunește calitățile tipice ale unei categorii Si: prototip. 7 (Înv) Reprezentare sau reproducere, de obicei plastică și la scară redusă, a unui obiect, a unei lucrări artistice, a unei construcții etc. Si: (înv) izvod Vz machetă. 8 Obiect reprezentând tipul original după care sunt reproduse obiecte de același fel Si: prototip. 9 Obiect de lemn sau de metal cu o anumită configurație, care, prin imprimare într-un material plastic, formează un tipar după care, prin turnare, se realizează alte obiecte cu aceeași configurație. 10 Persoană, realizare, operă etc. care, prin valoare sau calități, poate servi ca exemplu. 11 (Pex) Exemplu pe care îl dă un model (10). 12 Sistem teoretic logic-matematic sau material tehnic cu ajutorul căruia pot fi studiate indirect proprietățile și transformările unui alt sistem mai complex cu care acesta prezintă o anumită analogie. 13 (Reg) Tipar pentru obiecte de îmbrăcăminte. 14 Persoană care pozează unui pictor sau unui sculptor. 15 Manechin (2). 16 (Agm; îs) Top ~ Manechin (2) foarte apreciat, celebru.

MODÉL, modele, s. n. 1. Lucru care poate servi ca orientare pentru imitație, reproduceri etc.; tipar. Model de grafice. Model de cusătură. ◊ Expr. A lua model de la ceva = a se orienta după ceva, a imita ceva. De la știubeiul albinei ia model și așezare. CONACHI, P. 298. A servi (sau sluji) ca (sau drept) model = a constitui un exemplu vrednic de imitat. Paginile lui de polemică pot sluji ca model de discuție serioasă. VLAHUȚĂ, O. A. 229. ♦ Reprezentare în mic a unui obiect ca machetă. Modele de ceară. ♦ Tipul unui obiect confecționat de om. Modele de confecțiuni. ▭ Femeile treceau felin... cercetîndu-și reciproc modelul pălăriilor de fetru. C. PETRESCU, C. V. 56. Era de dorit ca astă [biserică] de acum să se fi făcut întocmai dupre modelul bisericuței lui Alexandru. NEGRUZZI, S. I 214. ♦ Obiect de lemn sau de metal cu o anumită configurație care poate fi imprimat într-un material plastic, formînd un tipar după care să se realizeze alte obiecte cu aceeași configurație. 2. Persoană, operă, realizare care prin valoarea sau calitățile sale poate sau trebuie să servească drept exemplu. Jupîn Dumitrache nu e un model de blîndeță. IBRĂILEANU, S. 43. ◊ (Adjectival) A aflat aseară de la un căpitan ungur că Bologa e... ofițer model și patriot incomparabil. REBREANU, P. S. 61. ♦ Tip caracteristic. Prostia unui cuconaș de astăzi era caracterizată în el, ca în cel mai desăvîrșit model. RUSSO, S. 3. Persoană care pozează înaintea pictorilor sau sculptorilor. Să-i steie model pentru un tablou al său. EMINESCU, N. 108. ♦ Manechin.

MODÉL s.n. 1. Sistem ideal (logic-matematic) sau material cu ajutorul căruia pot fi studiate, prin analogie, proprietățile și transformările unui alt sistem mai complex. ♦ Obiect destinat să fie reprodus prin imitație; tipar. ♦ Reprezentare în mic a unui obiect care urmează a fi executat la dimensiuni normale. ♦ Tipul unui obiectiv confecționat. 2. Schemă teoretică elaborată în diferite științe pentru a reprezenta elementele fundamentale ale unuia sau mai multor fenomene sau lucruri. 3. Persoană, lucrare, operă etc. vrednică de imitat. 4. Persoană care pozează pictorilor, sculptorilor. [Cf. fr. modèle, it. modello].

MODÉL s. n. 1. sistem ideal sau material cu ajutorul căruia pot fi studiate, prin analogie, proprietățile și transformările unui alt sistem mai complex. ◊ sistem de relații matematice care leagă între ele mărimile de stare ale sistemului modelat. 2. obiect destinat să fie reprodus prin imitație; tipar. ◊ reprezentare în mic a unui obiect care urmează a fi executat la dimensiuni normale. ◊ tipul unui obiect confecționat. 3. schemă teoretică elaborată în diferite științe pentru a reprezenta elementele fundamentale ale unor fenomene sau lucruri. 4. persoană, lucrare, operă etc. vrednică de imitat. 5. persoană care pozează pictorilor, sculptorilor. (< fr. modèle, it. modello)

MODÉL ~e n. 1) Obiect, întrunind însușirile tipice ale unei categorii, destinat pentru a fi reprodus; mostră; exemplu. 2) Obiect cu dimensiuni reduse care reprezintă un obiect real; machetă. 3) Obiect determinat după care se reproduc obiecte similare; tipar; șablon; calapod. 4) Reprezentare simplificată a unui proces sau a unui sistem. 5) Operă de artă care prin calitățile sale poate servi drept exemplu. 6) Persoană care pozează unui pictor sau sculptor. 7) Prezentator de obiecte noi de îmbrăcăminte; manechin. /<fr. modele, it. modelio

model n. 1. obiect destinat a fi imitat sau reprodus prin imitațiune; 2. persoană după care artiștii pictează sau sculptează; 3. reprezentare în mic a unui obiect de executat în mare; 4. fig. ceeace poate sau trebue să fie imitat: model de pietate filială.

*modél n., pl. e și urĭ (fr. modèle, d. it. modello, dim. d. lat. modus, măsură). Obĭect destinat să fie imitat, izvod: model de scriere, de broderie. Ființă saŭ lucru după care artiștiĭ pictează orĭ sculptează (original). Miniatură, reprezentare în mic a unuĭ lucru maĭ mare. Fig. Persoană saŭ lucru demn de imitat: școală model, elev model, model de pietate filială. V. copie.

lot-modél s. n. Serie de obiecte fabricate cu deosebită îngrijire ◊ „În ultima vreme s-au introdus în fabricație «loturile-model». Ele sunt într-adevăr excepționale din punctul de vedere al calității.” Sc. 25 XI 60 p. 2 (din lot + model; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233)

magazín-modél s. n. ◊ „Ce înțelegeți prin magazine-model? Magazine care – prin concepția constructivă și gradul lor de dotare, prin modul lor de organizare și folosire rațională a spațiului comercial, prin fondul de marfă destinat, cât și prin formele moderne de comerț practicate – asigură un nivel ridicat de servire pentru un număr mare de cumpărători și, implicit, realizarea unor indicatori economici superiori.” R.l. 19 III 74 p. 1 (din magazin + model)

pășúne-modél s. f. Islaz care poate servi drept model ◊ „Transformarea acestora [a 866 ha] într-o pășune-model.” R.l. 8 III 67 p. 3; și emisiune radio 5 V 74 (din pășune + model)

pescăríe-modél s. f. 1972 Pescărie care poate servi drept model v. semiconservă (din pescărie + model)

modél s. n., pl. modéle

modél s. n., pl. modéle

MODÉL s. 1. șablon. 2. v. calapod. 3. prototip. 4. v. chip. 5. prototip, tip, tipar. (A construit teatrul după ~ele grecești.) 6. v. sistem. 7. v. eșantion. 8. tipar, (înv.) izvod. (Un ~ de scrisoare.) 9. exemplu, mostră, probă, specimen, tip. (Iată mai jos câteva ~ de...) 10. v. exemplu. 11. v. manechin. 12. v. etalon. 13. prototip. (~ul virtuții.)

MODEL s. 1. șablon, tipar. (~ de zugrăveli.) 2. calapod, formă, tipar, (pop.) calup. (Obiect confecționat după ~.) 3. prototip, tip, (înv.) tipos. (Un nou ~ de tractor.) 4. chip, fason, fel, (înv. și reg.) modă. (Făcut după ~...) 5. prototip, tip, tipar. (A construit teatrul după ~ele grecești.) 6. sistem, tip. (Un ~ nou de evacuare a apei.) 7. eșantion, mostră, probă, (reg.) modă. (Un ~ dintr-un material.) 8. tipar, (înv.) izvod. (Un ~ de scrisoare.) 9. exemplu, mostră, probă, specimen, tip. (Iată mai jos cîteva ~ de...) 10. exemplu, pildă, (înv.) chip, mostră, paradigmă, pilduire, (înv. fig.) oglindă. (A da ceva ca ~.) 11. manechin. (E ~ la o casă de mode.) 12. etalon. (E un ~ de corectitudine.) 13. prototip. (~ virtuții.)

model facial (sedim.), (engl. = facies model) imaginea generalizată a originii, caracterelor și evoluției mediului de sedimentare sau a unui sector din acest mediu în termenii unui set de variabile și a unor condiții limită care vizează procesele, evenimentele depoziționale, agentul, baz., aria sursă și, respectiv, sistemul depozițional. Astfel, un m.f. se constituie ca bază pentru interpretări hidrodinamice, ca o normă pentru acel mediu, ca un instrument de predicție și poate fi exprimat descriptiv, geometric (prin hărți, coloane, blocdiagrame), matematic (prin analiză factorială), statistic (prin simulare pe computer). V. și analiza facială.