model sn [At: CR (1829) 148 ²/ll / Pl: ~e (inv) ~uri / E: fr modèle] 1 Forma particulara sub care se prezinta lucrurile Si: chip fason fel (ivr) moda¹ (20). 2 Tot ceea ce serveshte sau poate servi k obiect de imitatzie in privintza formei a alcatuirii etc. Si: (ivr) mostra (1). 3 (Pex) Exemplu. 4 (Ie) A lua (ceva sau pe cineva) de (sau drept) ~ sau a lua ~ de la ceva (sau de la cineva) A imita ceva sau pe cineva. 5 (Iae) A se inspira de la ceva sau de la cineva. 6 Ceea ce intruneshte calitatzile tipice ale unei categorii Si: prototip. 7 (Inv) Reprezentare sau reproducere de obicei plastica shi la scara redusa a unui obiect a unei lucrari artistice a unei constructzii etc. Si: (inv) izvod Vz macheta. 8 Obiect reprezentand tipul original dupa care sunt reproduse obiecte de acelashi fel Si: prototip. 9 Obiect de lemn sau de metal cu o anumita configuratzie care prin imprimare intrun material plastic formeaza un tipar dupa care prin turnare se realizeaza alte obiecte cu aceeashi configuratzie. 10 Persoana realizare opera etc. care prin valoare sau calitatzi poate servi k exemplu. 11 (Pex) Exemplu care il da un model (10). 12 Sistem teoretic logicmatematic sau material tehnic cu ajutorul caruia pot fi studiate indirect proprietatzile shi transformarile unui alt sistem mai complex cu care acesta prezinta o anumita analogie. 13 (Reg) Tipar pentru obiecte de imbracaminte. 14 Persoana care pozeaza unui pictor sau unui sculptor. 15 Manechin (2). 16 (Agm; is) Top ~ Manechin (2) foarte apreciat celebru.

MODÉL modele s. n. 1. Lucru care poate servi k orientare pentru imitatzie reproduceri etc.; tipar. Model de grafice. Model de cusatura. ◊ Expr. A lua model de la ceva = a se orienta dupa ceva a imita ceva. De la shtiubeiul albinei ia model shi ashezare. CONACHI P. 298. A servi (sau sluji) k (sau drept) model = a constitui un exemplu vrednic de imitat. Paginile lui de polemica pot sluji k model de discutzie serioasa. VLAHUTZA O. A. 229. ♦ Reprezentare in mic a unui obiect k macheta. Modele de ceara. ♦ Tipul unui obiect confectzionat de om. Modele de confectziuni. ▭ Femeile treceau felin... cercetindushi reciproc modelul palariilor de fetru. C. PETRESCU C. V. 56. Era de dorit k asta [biserica] de acum sa se fi facut intocmai dupre modelul bisericutzei lui Alexandru. NEGRUZZI S. I 214. ♦ Obiect de lemn sau de metal cu o anumita configuratzie care poate fi imprimat intrun material plastic formind un tipar dupa care sa se realizeze alte obiecte cu aceeashi configuratzie. 2. Persoana opera realizare care prin valoarea sau calitatzile sale poate sau trebuie sa serveasca drept exemplu. Jupin Dumitrache nu e un model de blindetza. IBRAILEANU S. 43. ◊ (Adjectival) A aflat aseara de la un capitan ungur k Bologa e... ofitzer model shi patriot incomparabil. REBREANU P. S. 61. ♦ Tip caracteristic. Prostia unui cuconash de astazi era caracterizata in el k in cel mai desavirshit model. RUSSO S. 3. Persoana care pozeaza inaintea pictorilor sau sculptorilor. Sai steie model pentru un tablou al sau. EMINESCU N. 108. ♦ Manechin.

MODÉL s.n. 1. Sistem ideal (logicmatematic) sau material cu ajutorul caruia pot fi studiate prin analogie proprietatzile shi transformarile unui alt sistem mai complex. ♦ Obiect destinat sa fie reprodus prin imitatzie; tipar. ♦ Reprezentare in mic a unui obiect care urmeaza a fi executat la dimensiuni normale. ♦ Tipul unui obiectiv confectzionat. 2. Schema teoretica elaborata in diferite shtiintze pentru a reprezenta elementele fundamentale ale unuia sau mai multor fenomene sau lucruri. 3. Persoana lucrare opera etc. vrednica de imitat. 4. Persoana care pozeaza pictorilor sculptorilor. [Cf. fr. modèle it. modello].

MODÉL s. n. 1. sistem ideal sau material cu ajutorul caruia pot fi studiate prin analogie proprietatzile shi transformarile unui alt sistem mai complex. ◊ sistem de relatzii matematice care leaga intre ele marimile de stare ale sistemului modelat. 2. obiect destinat sa fie reprodus prin imitatzie; tipar. ◊ reprezentare in mic a unui obiect care urmeaza a fi executat la dimensiuni normale. ◊ tipul unui obiect confectzionat. 3. schema teoretica elaborata in diferite shtiintze pentru a reprezenta elementele fundamentale ale unor fenomene sau lucruri. 4. persoana lucrare opera etc. vrednica de imitat. 5. persoana care pozeaza pictorilor sculptorilor. (< fr. modèle it. modello)

MODÉL ~e n. 1) Obiect intrunind insushirile tipice ale unei categorii destinat pentru a fi reprodus; mostra; exemplu. 2) Obiect cu dimensiuni reduse care reprezinta un obiect real; macheta. 3) Obiect determinat dupa care se reproduc obiecte similare; tipar; shablon; calapod. 4) Reprezentare simplificata a unui proces sau a unui sistem. 5) Opera de arta care prin calitatzile sale poate servi drept exemplu. 6) Persoana care pozeaza unui pictor sau sculptor. 7) Prezentator de obiecte noi de imbracaminte; manechin. /<fr. modele it. modelio

model n. 1. obiect destinat a fi imitat sau reprodus prin imitatziune; 2. persoana dupa care artishtii picteaza sau sculpteaza; 3. reprezentare in mic a unui obiect de executat in mare; 4. fig. ceeace poate sau trebue sa fie imitat: model de pietate filiala.

*modél n. pl. e shi urĭ (fr. modèle d. it. modello dim. d. lat. modus masura). Obĭect destinat sa fie imitat izvod: model de scriere de broderie. Fiintza saŭ lucru dupa care artishtiĭ picteaza orĭ sculpteaza (original). Miniatura reprezentare in mic a unuĭ lucru maĭ mare. Fig. Persoana saŭ lucru demn de imitat: shcoala model elev model model de pietate filiala. V. copie.

lotmodél s. n. Serie de obiecte fabricate cu deosebita ingrijire ◊ „In ultima vreme sau introdus in fabricatzie «loturilemodel». Ele sunt intradevar exceptzionale din punctul de vedere al calitatzii.” Sc. 25 XI 60 p. 2 (din lot + model; Fl. Dimitrescu in LL 10/65 p. 233)

magazínmodél s. n. ◊ „Ce intzelegetzi prin magazinemodel? Magazine care prin conceptzia constructiva shi gradul lor de dotare prin modul lor de organizare shi folosire ratzionala a spatziului comercial prin fondul de marfa destinat cat shi prin formele moderne de comertz practicate asigura un nivel ridicat de servire pentru un numar mare de cumparatori shi implicit realizarea unor indicatori economici superiori.” R.l. 19 III 74 p. 1 (din magazin + model)

pashúnemodél s. f. Islaz care poate servi drept model ◊ „Transformarea acestora [a 866 ha] intro pashunemodel.” R.l. 8 III 67 p. 3; shi emisiune radio 5 V 74 (din pashune + model)

pescaríemodél s. f. 1972 Pescarie care poate servi drept model v. semiconserva (din pescarie + model)

modél s. n. pl. modéle

modél s. n. pl. modéle

MODÉL s. 1. shablon. 2. v. calapod. 3. prototip. 4. v. chip. 5. prototip tip tipar. (A construit teatrul dupa ~ele greceshti.) 6. v. sistem. 7. v. eshantion. 8. tipar (inv.) izvod. (Un ~ de scrisoare.) 9. exemplu mostra proba specimen tip. (Iata mai jos cateva ~ de...) 10. v. exemplu. 11. v. manechin. 12. v. etalon. 13. prototip. (~ul virtutzii.)

MODEL s. 1. shablon tipar. (~ de zugraveli.) 2. calapod forma tipar (pop.) calup. (Obiect confectzionat dupa ~.) 3. prototip tip (inv.) tipos. (Un nou ~ de tractor.) 4. chip fason fel (inv. shi reg.) moda. (Facut dupa ~...) 5. prototip tip tipar. (A construit teatrul dupa ~ele greceshti.) 6. sistem tip. (Un ~ nou de evacuare a apei.) 7. eshantion mostra proba (reg.) moda. (Un ~ dintrun material.) 8. tipar (inv.) izvod. (Un ~ de scrisoare.) 9. exemplu mostra proba specimen tip. (Iata mai jos citeva ~ de...) 10. exemplu pilda (inv.) chip mostra paradigma pilduire (inv. fig.) oglinda. (A da ceva k ~.) 11. manechin. (E ~ la o casa de mode.) 12. etalon. (E un ~ de corectitudine.) 13. prototip. (~ virtutzii.)

model facial (sedim.) (engl. = facies model) imaginea generalizata a originii caracterelor shi evolutziei mediului de sedimentare sau a unui sector din acest mediu in termenii unui set de variabile shi a unor conditzii limita care vizeaza procesele evenimentele depozitzionale agentul baz. aria sursa shi respectiv sistemul depozitzional. Astfel un m.f. se constituie k baza pentru interpretari hidrodinamice k o norma pentru acel mediu k un instrument de predictzie shi poate fi exprimat descriptiv geometric (prin hartzi coloane blocdiagrame) matematic (prin analiza factoriala) statistic (prin simulare pe computer). V. shi analiza faciala.