SISTÉM s. n. 1. ansamblu de elemente aflate intro relatzie structurala de interdependentza shi interactziune reciproca formand un tot organizat. 2. (anat.) grupare morfologica shi functzionala unitara de organe sau de structuri. 3. (biol.) ansamblu de elemente aflate in interactziune. ♦ (geol.) succesiune de straturi care corespunde aceleiashi perioade. 4. ansamblu ordonat care apare k rezultat al unei clasificari. ♦ ~ solar = ansamblu de corpuri cereshti in care intra Soarele planetele cu satelitzii lor (masa atomica numar de ordine); ~ de ecuatzii = grup de mai multe ecuatzii cu aceleashi necunoscute; ~ tehnic = ansamblu de corpuri fizice compus cel putzin in parte din corpuri solide folosit in tehnica; ~ de unitatzi = ansamblu de unitatzi de masura dintrun numar restrans de unitatzi fundamentale; ~ audio = combina muzicala. 5. mod de organizare a unui proces a unei operatzii activitatzi etc.; metoda de lucru fel de a lucra. 6. ~ informatzional = ansamblu de procedee shi mijloace de adunare prelucrare shi transmitere a informatziei necesare procesului de conducere a intreprinderilor etc.; ~ ul shtiintzelor = totalitate a disciplinelor shtiintzifice ansamblul cunoshtintzelor teoretice ale oamenilor intro anumita etapa istorica. 7. (fam.) mijloc ingenios. (< fr. système lat. systema germ. System)