mecanism sm [At: VIRLAV L. 13878 / S shi: (inv) ~cha~ / V: (inv) meha~ mehanizm mihanizm / Pl: ~e / E: fr mécanisme ger Mechanismus ngr μηϰανισμός rs механизм] 1 Sistem tehnic alcatuit din piese fixe shi mobile angrenate intre ele ce pot da nashtere la mishcarea mecanica. 2 Totalitate a pieselor shi angrenajelor care alcatuiesc un sistem tehnic Si: mashinarie. 3 (Pex) Mod de functzionare a unui sistem tehnic. 4 (Pan; urmat de determinari indicand domeniul) Sistem mod de organizare ori de functzionare administrativa sociala politica etc.

MECANÍSM mecanisme s. n. 1. Sistem tehnic alcatuit din mai multe piese mobile shi fixe care sint in contact intre ele astfel incit unele elemente mobile pot antrena mishcarea celorlalte. 2. Totalitatea elementelor care alcatuiesc un intreg shi prin actziunea lor combinata functzioneaza k un organism. 3. Fig. Sistem organizatzie mod de organizare politica economica sociala etc. Dta dispui de o tipografie bine instalata shi de un mecanism administrativ bine organizat. CARAGIALE O. VII 271.

MECANÍSM s.n. 1. Sistem tehnic compus din piese fixe shi mobile care sunt in contact shi ale carui elemente mobile antreneaza mishcarea celorlalte; (p. ext.) mod de functzionare a unui astfel de sistem. 2. Ansamblul elementelor care formeaza un intreg functzionand k un organism. 3. (Fig.) Sistem organizare organizatzie. [Var. mehanism s.n. / < fr. mécanisme cf. lat. mechanisma].

MECANÍSM s. n. 1. sistem tehnic din piese fixe shi mobile care sunt in contact shi ale carui elemente mobile antreneaza mishcarea celorlalte. 2. ansamblul elementelor care formeaza un intreg functzionand k un organism. ◊ sistem mod de organizare. (< fr. mécanisme germ. Mechanismus)

MECANÍSM ~e n. 1) Sistem tehnic constand din mai multe elemente folosit pentru a transmite sau a transforma o mishcare. 2) Totalitate a pieselor angrenajelor ce constituie un astfel de sistem. 3) Ansamblu de elemente coordonate intre ele care formeaza un intreg functzionand k un organism viu. 4) Mod de functzionare; proces functzional. ~ul gandirii. ~ul limbii. ~ biologic. /<fr. mécanisme germ. Mechanisme

mecanism n. 1. combinarea pieselor destinate a functziona impreuna: mecanismul unui ceasornic; 2. totalitatea organelor unui corp viu: mecanismul corpului omenesc; 3. fig. combinarea mijloacelor destinate a produce un efect: mecanismul unei limbi al unui guvern.

mehanism sn vz mecanism

mehanizm sn vz mecanism

mihanizm sn vz mecanism

MEHANÍSM s.n. v. mecanism.

*mecanízm n. pl. e (d. mecanica). Mashinarie combinatziunea pĭeselor destinate sa functzioneze impreuna: mecanizmu unuĭ ceasornic. Fig. Totalitatea organelor unuĭ corp viŭ: mecanizmu corpuluĭ omenesc. Relatziunile mijloacelor destinate sa produca un efect structura felu de organizare: mecanizmu uneĭ limbĭ unuĭ guvern unuĭ serviciŭ.

mecanísm s. n. pl. mecanísme

mecanísm s. n. pl. mecanísme

mecanism pl. mecanisme

mecanism me.

MECANÍSM s. (TEHN.) 1. mashinarie (rar) mashina (inv.) mecanica mihanie. (Un ~ care functzioneaza perfect.) 2. v. dispozitiv.

MECANISM s. (TEHN.) 1. mashinarie (rar) mashina (inv.) mecanica mihanie. (Un ~ care functzioneaza perfect.) 2. dispozitiv (inv. shi reg.) meshteshug. (Un ~ intrun ansamblu tehnic.)