mașinărie sf [At: DESEN ARH. 9/22 / V: (înv) mahi~ / Pl: ~ii / E: mașină + -ărie cdp fr machinerie] 1 Totalitate a pieselor și angrenajelor care alcătuiesc mecanismul unei mașini (1) Si: mecanism (1). 2 (Pex) Mașină (1). 3 (Reg) Stomac la om și la vite.

MAȘINĂRÍE, mașinării, s. f. Totalitatea pieselor unei mașini sau ale unui grup de mașini. ◊ Mașină. Alerga ca un animal, cu mișcări de manechin, de mașinărie, DUMITRIU, B F. 126. Ai să le vezi aici, cînd vor veni mașinăriile prietenului nostru Iosif. SADOVEANU, P. M. 23. ◊ Fig. Într-o tăcere penibilă, tragică, el privea la rămășița de viață care mai palpita cu îndărătnicie încă în mașinăria aceea umană distrusă. BART, E. 341. ♦ Mecanism. Mașinăria ceasornicului.

MAȘINĂRÍE s.f. Ansamblul pieselor unei mașini; mecanism; (p. ext.) mașină. [Gen. -iei. / cf. fr. machinerie].

MAȘINĂRÍE s. f. ansamblu de piese ale unei mașini; mecanism. (< fr. machinerie)

MAȘINĂRÍE ~i f. 1) Ansamblu de piese din care este constituit un mecanism, o mașină. 2) Sistem de mecanisme antrenate în aceeași acțiune. /mașină + suf. ~ărie

mașinărie f. mecanism.

*mașinărie f. (d. mașină; fr. machinerie). Mecanizm. Locu unde-s mașinile saŭ mare număr de mașinĭ: a te scoborî la mașinăria unuĭ vapor.

mașinăríe s. f., art. mașinăría, g.-d. art. mașinăríei; pl. mașinăríi, art. mașinăríile

mașinăríe s. f., art. mașinăría, g.-d. art. mașinăríei; pl. mașinăríi, art. mașinăríile

MAȘINĂRÍE s. v. mecanism.

MAȘINĂRIE s. (TEHN.) mecanism, (rar) mașină, (înv.) mecanică, mihanie. (~ de ceasornic.)

DEUS EX MACHINA (lat.) zeul din mașinărie – Conflictul complicat al pieselor din Antichitate era rezolvat în chip fericit de un personaj supranatural, coborât pe scenă cu ajutorul unei mașinării. Expresia se utilizează pentru rezolvarea neverosimilă a unor situații dificile.

MAȘINĂRIE s. f. 1. Totalitatea pieselor și angrenajelor care alcătuiesc mecanismul unei mașini (I 1) mecanism; p. ext. mașină (I I). Trebuie să facă mai nainte plan pe hîrtie de orice va să alcătuiască. . . de dulgherie, tîmplărie, mașinărie. DESEN ARH. 9/22, cf. POLIZU, PONBRIANT, D., DDRF, ȘĂINEANU, D. U., BARCIANU, ALEXI, W., ENC. AGR. Ai să le vezi aici, cînd vor veni mașinăriile prietenului nostru Iosif. SADOVEANU, P. M. 23. Un ceasornic cu mașinăria stricată. V. ROM. decembrie 1954, 46. ◊ F i g. Într-o tăcere penibilă, tragică. . . privea la rămășița de viață care încă mai palpita cu îndărătnicie încă în mașinăria aceea umană distrusă. BART, E. 341. În dimineața asta, mașinăria negustorească a Amsterdamului s-a declanșat. SADOVEANU, P. IX, 245. 2. (Regional) Stomac (la om și la vite) (Lăpugiu de Sus-Brad). ALRM I/I h 66/85. - Pl.: mașinării. – Și: (învechit) mahinăríe s. f. PONTBRIANT, D. – Mașină + suf. -ărie, după fr. machinerie.