MASÚRA masuri s. f. I. 1. Valoare a unei marimi determinata prin raportare la o unitate data; masurare determinare. ◊ Loc. adj. shi adv. Dupa (sau pe) masura = (despre imbracaminte sau incaltzaminte) potrivit cu dimensiunile corpului; dupa dimensiuni potrivite. De (sau pe) o masura = deopotriva la fel egal. ◊ Loc. adv. In mare (sau in larga) masura = in mare parte in mare cantitate mult. In mica masura = intro proportzie neinsemnata. In egala masura = la fel in mod egal. ◊ Loc. prep. Dupa (sau pe in) masura... = in raport cu... proportzional cu... ◊ Loc. conj. Pe masura ce = cu cat. In masura in care... = numai atat cat... ◊ Loc. vb. A lua (cuiva) masura = a masura diferite dimensiuni (ale cuiva) in vederea confectzionarii unor haine ghete etc. 2. Unitate conventzionala pentru masurarea dimensiunilor cantitatzilor volumelor etc.; vas aparat etc. care reprezinta aceasta unitate conventzionala. ◊ Instrument (sau aparat) de masura = instrument (sau aparat) cu care se masoara. ◊ Loc. adv. Cu aceeashi masura = in acelashi fel. ♦ Contzinutul unui astfel de instrument. 3. Cantitate determinata intindere limitata. 4. (Muz.) Unitate ritmica divizata in timpi egali k durata plasata intre doua bare shi notata cu o fractzie la inceputul lucrarii sau fragmentului vizat. ◊ Bara de masura = fiecare dintre liniutzele care taie vertical portativul divizand durata piesei muzicale in unitatzi metrice egale. ◊ Expr. A bate masura = a executa cu mana sau cu piciorul mishcari egale shi regulate care marcheaza diviziunile grupurilor de note aflate in fiecare unitate delimitata de barele de masura. 5. Unitate metrica compusa dintrun anumit numar de silabe accentuate shi neaccentuate sau (in metrica antica) dintrun anumit numar de silabe lungi shi scurte care determina ritmul unui vers. 6. (Fil.) Categorie a dialecticii care reflecta legatura dintre cantitate shi calitate cuprinzand intervalul in limitele caruia schimbarile cantitative care le sufera un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calitatzii lui. II. Fig. 1. (Mai ales la pl.) Dispozitzie procedeu mijloc utilizat pentru realizarea unui anumit scop; hotarare prevedere. ◊ Masura de sigurantza = mijloc de preventzie speciala prevazut de legea penala shi folosit fatza de infractorii care prezinta pericol. ◊ Expr. A lua masuri = a executa o serie de lucrari sau a duce o actziune in vederea realizarii unui anumit scop. 2. Capacitate; valoare putere grad. ◊ Expr. A fi in masura (sa...) = a fi in stare a avea posibilitatea calitatea de a face de a realiza (ceva). Ashi da masura = ashi manifesta talentul priceperea in realizari concrete a arata totalitatea resurselor de care dispune a dovedi k este capabil sa faca sa realizeze ceva. 3. Limita punct extrem pana la care se poate concepe admite sau pana la care este posibil ceva; moderatzie cumpatare infranare. ◊ Loc. adv. Fara (de) masura = din caleafara nemasurat exagerat excesiv. Peste masura = mai mult decat trebuie exagerat excesiv. Cu masura = in limite acceptabile moderat chibzuit. ◊ Expr. In masura posibilului = atat cat va fi posibil. Lat. mensura.

masura sf [At: COD. VOR. 76/19 / Pl: ~ri (inv) ~re / E: ml mensura] 12 (Inv) Masurare (12). 3 (Reg; ilv) Ashi face (sau ashi lua) ~ri A chibzui. 4 (Reg; ie) A baga oile in (sau la) ~ A izola oile de miei spre a stabili cat lapte da fiecare oaie. 5 (Trs) Recrutare. 6 Valoare a unei marimi a unei cantitatzi a unei dimensiuni etc. determinata in raport cu o unitate data. 78 (Iljv) De (sau pe) o ~ Deopotriva. 9 (Pop; ie) A fi de o ~ (cu cineva) A fi de aceeashi varsta cu cineva. 10 (Ivp; ie) Sa nu fie de o ~ sau nar fi de o ~! Se spune cand se vorbeshte despre o nenorocire despre o boala despre un mort etc. Si: de nar fi la fel! 11 (Ie) A fi pe o ~ (cu cineva) A se asemana la fapte rele. 12 (D. obiecte de imbracaminte sau incaltzaminte; ilav) Dupa (sau pe) ~ Potrivit cu dimensiunile corpului. 13 (ilav) In larga (sau in mare inv cu multa) ~ In cantitate mare Si: mult. 14 (Ilav) In mica ~ sau In ~ neinsemnata In cantitate mica Si: putzin. 15 (Ilav) In egala (sau in aceeashi) ~ La fel de mult. 16 (Irg; ilav) La ~ Corespunzator unei marimi dinainte determinate Si: exact precis. 17 (Ie) A veni la ~ A atinge o anumita limita dinainte stabilita in ce priveshte marimea dimensiunea cantitatea etc. Vz nivela potrivi. 18 (Ie) A veni (sau a sosi) la ~ra varstei sau la ~ de varsta A depashi varsta adolescentzei. 19 (Ilpp) Dupa (sau pe in) ~ra... In raport cu... 20 (Ial) Potrivit cu... 21 (Ial) Proportzional cu... 22 (Ilc) Pe ~ ce Cu cat... 23 (Ilc) In ~ra in care Numai atat cat... 24 (Ie) A lua (cuiva) ~ A masura diferite dimensiuni ale cuiva in vederea confectzionarii unor obiecte de imbracaminte sau incaltzaminte. 25 (Pop; ie) Ia uitat Dumnezeu ~ra sau ia pierdut dracul ~ra Se spune despre un om foarte inalt. 26 (Reg; ie) A duce ~ A se echilibra. 27 (Inv) Nivel. 28 Unitate conventzionala cu care se masoara o dimensiune o cantitate un volum etc. 29 Instrument unealta cu care se masoara ceva. 30 (Reg) Unitate de masura (1) de capacitate a carei marime variaza dupa regiuni intre 1/4 de litru shi 30 de litri Si: ferdela litra miertza. 31 (Reg) Cantar. 32 (Reg; lpl) Greutatzi ale cantarului. 33 (Reg) Compas al cantarului. 34 (Reg) Clupa cu care se masoara grosimea la trunchi. 35 (Ie) A umple ~ra A ajunge la limita. 36 (Pop; ie) A i se umple ~ra A se satura de ceva sau de cineva. 37 (Iae) Ashi pierde rabdarea. 38 (Iae) Ashi ieshi din fire. 39 (Spc; Pes) Instrument in forma de cracane utilizat la masurarea pe franghie a distantzelor la ashezarea avelor astfel k ochiurile mari shi cele mici sa se potriveasca intre ele. 40 Contzinut cantitate cuprinsa intro masura (28). 41 Cantitate de pulbere shi plumb cu care se incarca un cartush sau o arma de foc. 42 (Muz) Cea mai mica diviziune care sta la baza organizarii shi gruparii duratelor sunetelor dupa periodicitatea accentelor tari. 43 Unitate metrica alcatuita dintrun anumit numar de silabe accentuate shi neaccentuate sau in metrica antica dintrun anumit numar de silabe lungi shi scurte care determina ritmul unui vers. 44 (Fig) Putere. 45 (Fig) Valoare. 46 (Ie) A fi in ~ (sa...) A fi in stare indicat a avea posibilitatea de a face ceva de a reushi. 47 (Ie) Ashi da ~ra A arata tot ce este capabil sa faca sa dea. 48 (Mpl; construit cu verbul „a lua”) Hotarare. 49 (Mpl; construit cu verbul „a lua”) Prevedere. 50 (Mpl; construit cu verbul „a lua”) Mijloc necesar pentru realizarea unui scop. 51 Limita punct extrem pana la care se poate concepe admite sau pana la care este posibil ceva. 5253 (Iljv) Peste (sau inv cu asupra de) ~ (Care este) din caleafara de mult Si: exagerat excesiv. 54 (Ilav) Fara de ~ Exagerat. 55 (Ial) Foarte mare Si: nemasurat. 56 (Ilav) Cu ~ Chibzuit. 57 (Ie) In ~ra posibilitatzilor Atat cat se poate. 58 (Reg; ie) A avea ~ buna A avea fire buna temperament bun. 59 (Inv; ie) A nu(i) fi ~ (cuiva sau la ceva) A fi foarte mare Si: nelimitat nemasurat. 60 (Inv; iae) A fi in numar foarte mare nenumaratzi. 61 (Inv) A fi in cantitate foarte mare. 62 (Reg) Panza de pe fatza mortului.

MASÚRA masuri s. f. I. 1. Valoare a unei marimi determinata prin raportare la o unitate data; masurare determinare. ◊ Loc. adj. shi adv. Dupa (sau pe) masura = (despre imbracaminte sau incaltzaminte) potrivit cu dimensiunile corpului; dupa dimensiuni potrivite. De (sau pe) o masura = deopotriva la fel egal. ◊ Loc. adv. In mare (sau in larga) masura = in mare parte in mare cantitate mult. In mica masura = intro proportzie neinsemnata. In egala masura = la fel in mod egal. ◊ Loc. prep. Dupa (sau pe in) masura... = in raport cu... proportzional cu... ◊ Loc. conj. Pe masura ce = cu cat. In masura in care... = numai atat cat... ◊ Loc. vb. A lua (cuiva) masura = a masura diferite dimensiuni (ale cuiva) in vederea confectzionarii unor haine ghete etc. 2. Unitate conventzionala pentru masurarea dimensiunilor cantitatzilor volumelor etc.; vas aparat etc. care reprezinta aceasta unitate conventzionala. ◊ Instrument (sau aparat) de masura = instrument (sau aparat) cu care se masoara. ◊ Loc. adv. Cu aceeashi masura = in acelashi fel. ♦ Contzinutul unui astfel de instrument. 3. Cantitate determinata intindere limitata. 4. Cea mai mica diviziune care sta la baza organizarii shi gruparii duratei sunetelor muzicale shi care se noteaza printro fractzie plasata la inceputul primului portativ. ◊ Bara de masura = fiecare dintre liniutzele care taie vertical portativul divizand durata piesei muzicale in unitatzi metrice egale. ◊ Expr. A bate masura = a executa cu mana sau cu piciorul mishcari egale shi regulate care marcheaza diviziunile grupurilor de note aflate in fiecare unitate delimitata de barele de masura. 5. Unitate metrica compusa dintrun anumit numar de silabe accentuate shi neaccentuate sau (in metrica antica) dintrun anumit numar de silabe lungi shi scurte care determina ritmul unui vers. 6. (Fil.) Categorie a dialecticii care reflecta legatura dintre cantitate shi calitate cuprinzand intervalul in limitele caruia schimbarile cantitative care le sufera un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calitatzii lui. II. Fig. 1. (Mai ales la pl.) Dispozitzie procedeu mijloc intrebuintzat pentru realizarea unui anumit scop; hotarare prevedere. ◊ Masura de sigurantza = mijloc de preventzie speciala prevazut de legea penala shi folosit fatza de infractorii care prezinta pericol. ◊ Expr. A lua masuri = a executa o serie de lucrari sau a duce o actziune in vederea realizarii unui anumit scop. 2. Capacitate; valoare putere grad. ◊ Expr. A fi in masura (sa...) = a fi in stare a avea posibilitatea calitatea de a face de a realiza (ceva). Ashi da masura = ashi manifesta talentul priceperea in realizari concrete a arata totalitatea resurselor de care dispune a dovedi k este capabil sa faca sa realizeze ceva. 3. Limita punct extrem pana la care se poate concepe admite sau pana la care este posibil ceva; moderatzie cumpatare infranare. ◊ Loc. adv. Fara (de) masura = din caleafara nemasurat exagerat excesiv. Peste masura = mai mult decat trebuie exagerat excesiv. Cu masura = in limite acceptabile moderat chibzuit. ◊ Expr. In masura posibilului = atat cat va fi posibil. Lat. mensura.

MASÚRA masuri s. f. I. 1. Valoarea unei marimi (a unei dimensiuni a unei greutatzi etc.) determinata in raport cu o unitate data. Era un om... de masura mea. DELAVRANCEA O. II 64. Citzi voinici dea mea masura Totzi in Moldova trecura. JARNÍKBIRSEANU D. 304. ◊ Loc. adj. De (sau pe) o masura = deopotriva egal la fel. Ce vis e deo masura cunaltul vis al meu? ALECSANDRI P. III 387. ◊ Loc. adv. In mare masura = in cea mai mare parte in buna parte mult. Loc. prep. Dupa (sau pe in) masura... = in raport cu... proportzional cu... potrivit cu... Leningradul a fost croit pe masura aceluia care la planuit pe masura lui Petru I shi pe masura imperiului sau pe masura poporului rus. STANCU U.R.S.S. 112. Altzii... imbodolitzi in surtuce shi jachete croite nu pe masura lor erau foarte stingaci. NEGRUZZI S. I 105. Sprinteneala la dobitoace scade sau sporeshte pe masura vartutei sau a slabiciunii. CONACHI P. 310. ◊ Loc. conj. Pe masura ce = cu cit. ◊ Expr. A lua (cuiva) masura = a masura diferite dimensiuni in vederea confectzionarii unor haine ghete etc. ♦ Operatzie prin care se masoara ceva; masurare. Instrument de masura. 2. Cantitate determinata intindere limitata limita. Cit despre mine shtiu atita k pierd masura timpului de indata ce ramin pe voia sloboda a pornirilor mele. HOGASH M. N. 63. ◊ Fig. (Atestat in forma de pl. masure) Acel atelagiu... era mai elegant shi covirshind masurele obiceiului. NEGRUZZI S. I 37. ◊ Loc. adv. Peste masura = mai mult decit trebuie foarte mult din caleafara exagerat excesiv. Ne ashteapta in sufragerie masa incarcata peste masura. SAHIA N. 56. O chema cu privirea ridicind pleoapele peste masura. BART E. 351. Laudele lor desigur mar mihni peste masura. EMINESCU O. I 141. ◊ Expr. In masura posibilului = in limita posibilului pe cit posibil. 3. Unitate conventzionala cu care se masoara o dimensiune o cantitate un volum etc. Pe tejghea stateau bine rinduite masurile ulcelele shi paharele. SADOVEANU O. I 362. Sistem de masuri shi greutatzi = sistem de unitatzi de masura care servesc la determinarea dimensiunilor a greutatzilor etc. In sistemul de masuri shi greutatzi cele mai cunoscute sint metrul shi kilogramul. ◊ Loc. adv. Cu aceeashi masura = deopotriva la fel. Ilenutza i raspunde voioasa cu aceeashi masura fara sa se supere. C. PETRESCU A. 451. ◊ Fig. Lirismul dupa unii da masura frumusetzii in orice gen literar. IBRAILEANU S. 137. Dacam putea masura Pe cit nie de plina masura Vedeavei ce multa mie ura in ziua din urma a ta! COSHBUC P. I 155. 3. Diviziune metrica a unei piese muzicale scrisa la inceputul portativului. Briceag se opreshte sashi acordeze vioara. Holbea shi Gavan atunci ishi indoiesc meshteshugul k sa pastreze masura. REBREANU I. 12. ◊ Bara de masura = liniutza verticala pe portativ divizind toata durata piesei muzicale in unitatzi metrice egale. ◊ Expr. A bate masura = a executa cu. mina sau cu piciorul mishcari egale shi regulate care marcheaza diviziunile grupurilor de note aflate in fiecare unitate delimitata de barele respective. 5. Unitate metrica compusa dintrun anumit numar de silabe accentuate shi neaccentuate sau (in metrica antica) dintrun anumit numar de silabe lungi shi scurte care determina ritmul unui vers. De mult ma lupt catind in vers masura Ce plina e k toamna mierean faguri. EMINESCU O. IV 356. II. Fig. 1. (Mai ales la pl.) Dispozitzie mijloc procedeu intrebuintzat pentru realizarea unui anumit scop. Masurile de imbunatatzire a muncii organizatorice de partid trebuie sa contribuie la creshterea fortzei partidului la intarirea shi mai mare a unitatzii rindurilor sale. REZ. HOT. I 167. Puse mina pe megafon pentru o masura repede shi hotarita. BART S. M. 92. ♦ Expr. A lua masuri = a implini o serie de lucrari sau a duce o actziune in vederea realizarii unui anumit scop. Se scoala miine disdedimineatza k sa ia masuri. Ce masuri? Masuri k la un asemenea eveniment. Facem cunoscut oamenilor explicam sfatuim. SADOVEANU M. C. 138. Profetiza k incheiere k o pelagra literara Va bintui cu sigurantza de nor lua masuri urgente Cei responsabili denflorirea recoltei noilor talente. ANGHELIOSIF C. M. II 9. Hei hei! Cind aud eu de popa shi de Smaranditza popii las mushtele in pace shimi iau alte ginduri alte masuri: incep a ma da shi la scris. CREANGA A. 7. 2. Valoare putere. Ce mai vrei cua tale sfaturi Daca shtii a lor masura? EMINESCU O. I 198. Noi citim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un uriash odata in razboaie a purtat; Greutatea ei neapasa trece slabane masura Nendoim dacasha oameni intru adevar au stat. ALEXANDRESCU P. 134. ◊ Expr. A fi in masura = a fi in stare indicat a avea posibilitatea de a face ceva de a reushi. SHi cum e elevul dumitale eshti cel mai in masura sami dai un sfat din vreme. C. PETRESCU I. II 168. Ashi da masura = ashi manifesta talentul priceperea in realizari concrete. Acest mare shi subtzire artist nu shia dat masura in versuri. SADOVEANU E. 60. In aceeashi masura = deopotriva egal la fel. Arhitectura sovietica shi in aceeashi masura tehnica constructziei au avut ashi spune shi aci cuvintul lor. STANCU U.R.S.S. 127. 3. Moderatzie infrinare cumpatare sobrietate rezerva. La gura Sa aiba lacat shi masura. PANN P. V. I 3. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu masura = chibzuit cum se cuvine cumpatat cu socoteala. Tinarul Herdelea se lauda shi se inaltza fireshte dar cu masura. REBREANU R. I 178. Fara masura = nechibzuit din caleafara fara socoteala. Ma cearta fara masura. DESHLIU M. 40. Vorbeshte tare shi cam fara masura. DELAVRANCEA O. II 293. Pl. shi: (invechit) masure.

MASÚRA ~i f. 1) Valoare a unei marimi determinata prin raportare la o unitate data. * In mare ~ in mare (sau buna) parte. De o ~ la fel; deopotriva. Pe (sau dupa) ~a cuiva (sau a ceva) potrivit intocmai cu cineva sau cu ceva. Pe ~ ce cu cat. 2) Valoare proportzie fireasca a lucrurilor; limita pana la care se poate concepe sau admite ceva; marime normala rezonabila. * Cu ~ atat cat trebuie; cu socoteala. Peste ~ mai mult decat trebuie; exagerat. A intrece ~a a depashi limita permisa. 3) Unitate conventzionala pentru masurare. * Cu aceeashi ~ la fel in acelashi mod. 4) Cantitatea shi natura unitatzilor ritmice din textul unui vers; structura metrica a versului. 5) Cea mai mica diviziune care sta la baza organizarii shi gruparii duratei sunetelor intro piesa muzicala. 6) Actziune (mijloc procedeu) la care se recurge in vederea realizarii unui anumit scop. * A lua ~i a dispune a hotari cele necesare pentru atingerea unui scop. [G.D. masurii] /<lat. mensura

masura f. 1. unitate conventzionala ce serva a determina o cantitate o intindere o fortza; pe masura ce proportzional shi succesiv; 2. dimensiunea evaluata: a lua masura unei haine; 3. ceea ce serva a masura: metru litru; 4. cat contzine un vas cu care se masoara: datzi cu masura dreapta; 5. Muz. tact: a bate masura; 6. cantitatea silabelor cerute de ritm in versuri: masura dactilelor; 7. pl. fig. precautziuni necesare: a lua masuri pentru sigurantza publica; 8. moderatziune: a vorbi cu masura; ashi da masura a arata de ce e capabil. [Lat. MENSURA].

masúra f. pl. ĭ (lat. mensura d. metiri mensus a masura; it. misura fr. mesure sp. mesura. V. imens dimensiune). Unitate conventzionala aleasa p. a afla (a shtĭ cit e de mare) pin comporatziune o cantitate o intindere o fortza; unitatea de masura pentru lungimĭ e metru. Dimensiune: a lua masura uneĭ haĭne. Cantitate care serveshte va masura: in aceasta butelie incap cincĭ pahare aceasta butelie se umple din cincĭ pahare. In metrica cantitatea de silabe cerute de ritm: acest vers n’are masura. In muzica tact impartzirea durateĭ unuĭ cintec in partzĭ egale cares indicate in mod sensibil in executziune. Fig. Precautziune dispozitziunĭ: s’aŭ luat masurĭ p. prinderea hotzilor e raŭ k nu ĭeĭ nicĭ o masura contra furturilor. Margine limita moderatziune: asta intrece orĭ ce masura acest om vorbeshte (bea maninca) fara masura. A fi in masura de (orĭ sa) a fi in stare a putea. A avea doŭa masurĭ a trata in mod diferit persoanele saŭ lucrurile identice: acest om are doŭa masurĭ: una pentru el alta pentru adversarĭ. A umplea masura a impinge lucrurile la extrem. Atzĭ da masura a arata ce potzĭ face. Peste masura maĭ mult de cit trebuĭe prea: nu trebuĭe sa beĭ peste masura. Pe masura ce (fr. à mesure que) in proportziune shi in acelashĭ timp: carutzele se umpleaŭ pe masura ce soseaŭ.

+masura (pe ~) loc. adj. loc. adv. (imbracaminte ~ a pedepsi ~)

masúra s. f. g.d. art. masúrii; pl. masúri

masúra s. f. g.d. art. masúrii; pl. masúri

MASÚRA s. 1. v. masurare. 2. v. dimensiune. 3. v. numar. 4. marime talie. (O fusta de ~ potrivita.) 5. v. cadentza. 6. v. margine. 7. v. chibzuiala.

MASÚRA s. v. banitza cota dubludecalitru masurare masurat masuratoare nivel recrutare reticentza retzinere rezerva.

MASURA s. 1. dimensiune marime proportzie (inv.) marie marire (fam.) calibru. (Are o ~ foarte mare.) 2. marime numar. (Ce ~ ai la pantofi?) 3. marime talie. (O fusta de ~ potrivita.) 4. cadentza ritm ritmica tact (inv.) timp. (~ a unei melodii.) 5. margine. (Orice lucru are o ~!) 6. chibzuiala chibzuintza chibzuire cumintzenie cumpat cumpatare intzelepciune judecata minte moderatzie ratziune socoteala socotintza tact (livr.) continentza (rar) cumintzie ponderatzie temperantza (pop.) scumpatate (inv. shi reg.) sfat (inv.) samaluire socoata tocmeala (fam.) schepsis (fig.) cumpaneala cumpanire. (A procedat cu multa ~.)

masura s. v. BANITZA. DUBLUDECALITRU. MASURARE. MASURAT. MASURATOARE. NIVEL. RECRUTARE. RETZINERE. REZERVA.

MASURA IMPREJÚR s. v. circumferintza perimetru.

masura imprejur s. v. CIRCUMFERINTZA. PERIMETRU.

masúra (masúri) s. f. 1. Determinare. 2. Tact cadentza. 3. Cumpatare prudentza. 4. Prevedere pregatire. Mr. misura megl. misur. Lat. mensura (Pushcariu 1047; CandreaDens. 1068; REW 5502) cf. it. misura fr. mesure sp. mesura. Mr. are shi dubletul misura din it. Der. masura vb. (a determina; a merge; a calcula a examina; a se lua la bataie; refl. a se modera a se infrina; a se compara a intra in concurentza) cf. mr. misur misurare (dupa CandreaDens. Tiktin shi REW 5503 direct din lat. mensurare); masuratoare s. f. (masura); masurator s. m. (cel care masoara ceva); masuratura s. f. (masurare); masurish s. n. (Trans. masurarea laptelui la stina).

masura (< fr. mesure; lat. mensura) unitate de diviziune (2) in interiorul unei compozitzii (1) muzicale limitata grafic de doua bare (II 3) care taie vertical liniile portativului*. Sta la baza organizarii shi gruparii duratelor* sunetelor* cuprinde un anumit numar de timpi (1 2) shi este caracterizata de periodicitatea accentelor (III 1) tari care in general cad pe prima nota a m. Este indicata la inceputul compozitziei dupa cheie* shi armura* prin doua numere suprapuse in forma de fractzie: cel de jos arata durata fiecarui timp iar cel de sus numarul de timpi contzinutzi in fiecare m. [ex.: indicatzia 3/8 se citeshte „trei optimi” sau „trei pe opt” (nerecomandabil) shi inseamna k in fiecare m. exista trei timpi durata fiecaruia fiind de o optime*]. Schimbarea m. in cursul desfashurarii compozitziei impune indicarea noii m. ♦ M. se clasifica dupa criterii legate de caracteristicile respective. M. binara* cuprinde doi timpi (ex.: 2/2 2/4 6/8 etc.) iar cea ternara* trei timpi (ex.: 3/2 3/4 3/8 etc.). Primul timp este accentuat shi se numeshte tare sau forte; ceilaltzi sunt neaccentuatzi slabi. M. simpla cuprinde doi sau trei timpi cu un singur accent shi corespunde cu metrul (3) din poetica un timp fiind echivalentul unei silabe. M. compusa este formata din mai multe m. simple omogene (ex.: m. de 9/8 este formata din trei m. simple de 3/8 shi echivaleaza cu o m. ternara in care fiecare timp reprezinta trei optimi). Are atatea accente cate m. simple cuprinde primul fiind principal iar celelalte secundare. M. mixte relativ rar utilizate sunt m. formate din m. eterogene simple (ex.: 5/4 = 3/4 + 2/4 = 2/4 + 3/4 unde accentul primei m. componente este cel principal iar al celei dea doua secundar; ceilaltzi timpi sunt neaccentuatzi). Uneori m. mixte sunt separate in m. componente prin bare punctate. M. simetrica cuprinde mai multe accente la intervale de timp egale shi este de fapt o m. compusa omogena formata deci din mai multe m. simple cu acelashi numar de timpi. M. asimetrice au caracteristicile m. mixte. M. alternative pot fi simetrice (ex.: 9/8 6/8 sau 2/4 3/4 notate la cheie pentru intregul discurs muzical) sau asimetrice notate pe parcurs la fiecare schimbare de metru. Prima shi ultima m. a unei compozitzii sau a uneia din partzile sale de sine statatoare pot fi incomplete in care caz suma duratelor valorilor componente trebuie sa fie egala cu valoarea m. intregi (v. anacruza). In structura formala a muzicii clasice exista o corespondentza intre elementele acesteia shi m. (ex. motivul* = 1 m.; fraza* = 4 m. etc.) ceea ce a determinat pe teoreticieni sa considere m. k pe o unitate a discursului muzical. ♦ In practica solfegierii* sau a dirijatului* m. este marcata gestic prin anumite mishcari ale bratzului sau mainii cu sau fara bagheta. Bataia* indica fiecare din partzile egale in care se divide o m. A bate masura (tactul) inseamna a indica prin diferite gesturi felul m. marcand fiecare timp in parte sau chiar o m. intreaga in cazul tempo(2)urilor foarte rapide; v. tactare. ♦ In vechea musica plana (v. cantus planus) shi in cantul greg.* nu exista vreo diviziune a melodiilor in m. shi deci nici barele respective deoarece notele aveau toate aceeashi lungime. Nici in muzica mensurala (musica mensurata*) nu existau asemenea diviziuni deshi notele erau de diferite lungimi determinate ritmul fiind stabilit de inseshi valorile notelor [v. timp (I 1)]. Aceste valori nu erau insa constante ci dependente de ordinea in care se succedau notele de lungime mai mica sau mai mare astfel k apareau situatzii ambigue. Pentru sigurantza executziei sa introdus (sec. 15) un punct divizionar (punctum divisionis) shi un semn grafic asemanator literei (cifrei) romane V care servea la separarea perioadelor* ritmice fara a influentza valoarea notelor. Aceste semne grafice au fost considerate k precursoare ale barei de m. shi deci ale diviziunii in m. Una din primele utilizari ale acesteri bare se intalneshte in lucrarea Musica instrumentalis deudsch din 1529 a lui Martin Agricola (14861556) fiind necesara mai cu seama in cazul partiturilor* scrise pentru mai multe voci (2). Ulterior diviziunea in m. prin adoptarea barei semn grafic foarte practic sa generalizat cu deosebire in urma extinderii procedeelor de tiparire a muzicii. Sunt rare exceptziile de la sistemul diviziunii in m. a compozitziilor muzicale. Ele se intalnesc in stilul fanteziei* in unele pasaje de mare virtuozitate (ex.: la inceputul ultimului timp al Sonatei op. 106 a lui MendelssohnBartholdy) shi in general cadentzele (2) sau in pasaje de mare neregularitate ritmica. In ultimele decenii sa tins insa spre eliminarea m. mai ales in unele compozitzii de avangarda (v. moderna muzica) cum shi destul de des in notarea melodiilor pop. cu ritm foarte liber sau nederminat (ex. doinele*).

MASURA (fr. mesure < lat. mensura masura) Numarul silabelor unui vers. Variata masura merge adesea de la 4 silabe k in versul tetrasilabic pina 1618 silabe folosit de D. Anghel in multe din poeziile sale. Ex. La Fagadau La Vadul Rau Vin trei haiduci Pe cai maruntzi... (4 silabe) (SHT.O. IOSIF Doina) Miresme dulci de flori mambata shi ma alinta ginduri blinde... Ce iertator shi bun tzie gindul in preajma florilor plapinde. (18 silabe) (D. ANGHEL In gradina) Masura versului combinata cu felul ritmului constituie caracteristicile de baza ale versificatziei. De exemplu in Mioritza Peun picior de plai versul este un vers trohaic de 5 silabe. In Luceafarul A fost odata can povesti un vers iambic de 8 silabe iar in sonetul Venetzia Sa stins viatza falnicei Venetzii un vers iambic de 11 silabe sau un iamb endecasilab etc. Versurile unei poezii au de obicei aceeashi masura. Uneori insa se folosesc shi masuri diferite k in versificatzia fabulelor unde se pare k se afla obirshia versului liber. Versuri de masuri diferite alternative in succesiunea lor intro poezie se intilnesc mai ales in opera lui I. Minulescu: Ex. In orashun care ploua de trei ori pe saptamina Orashenii pe trotuare Merg tzininduse de mina SHin orashun care ploua de trei ori pe saptamina De sub vechile umbrele ce suspina SHi sendoaie Umede deatita ploaie Orashenii pe trotuare Par papushi automate date jos din galantare. (I. MINULESCU Acuarela)

ANTHROPOS PANTON METRON (Aυθρωποζ πἀντωυ μετρου) (gr.) omul e masura tuturor lucrurilor Protagoras Fragm. I. Formula care rezuma relativismul shi subiectivismul antropocentric al filozofiei lui Protagoras.

CAVEANT CONSULES (NE QUID DETRIMENTI REIPUBLICAE CAPIAT!) (lat.) consulii sa ia masuri (k republicii sa nu i se aduca vreun prejudiciu!) Formula rostita in Senat prin care consulii erau investitzi cu puteri discretzionare in momente de mare primejdie. Azi avertisment semnal de alarma. (SHi Cicero „In Catilinam” I 2 4).

EST MODUS IN REBUS (lat.) este o masura in toate Horatziu „Satirae” I 1 106. Orice exces este reprobabil.

STULTITIAM SIMULARE PRUDENTIA SUMMA EST (lat.) a simula prostia este cea mai buna masura de prevedere in anumite situatzii Cato „Disticha moralia” 2 18.

a intrece masura expr. v. a se intrece cu gluma.

a lua masuri shi greutatzi expr. (er. d. femei) a avea contact sexual cu un barbat.

a umbla cu jumatatzi de masura expr. a fi nehotarat a nu fi ferm; a nu duce un lucru pana la capat.

masuri shi greutatzi expr. (er. glum.) aparatul genital barbatesc.

MASURA s. f. I. 1. (Invechit shi popular) Faptul de a masura ; masurare masuratoare. Cf. ANON. CAR. LEX. MARS. 227. Sau rinduit. . . cercetatori la starea locului k sa faca harta shi masura (a. 1 798). URICARIUL XXIV 427. De acolo iarashi au intors cu masura in sus spre miazanoapte in linie dreapta (a. 1 815). ib. II 16/22. ◊ E x p r. (Regional) Ashi face (sau ashi lua) masuri = a chibzui a judeca ashi da cu socoteala. Itzi dau soroc de opt zile sa itzi iei masurile shi sa hotarashti. GORJAN H. IV 95/2. Hei hei! cind aud eu de popa shi de Smaranditza popii las mushtele in pace shimi iau alte ginduri alte masuri: incep a ma da shi la scris. CREANGA A. 7. Sta el ish faci masuri; „mai ma cumpin si ma mai duc odati!” SHEZ. II 101 cf. 153 ib. III 2. A baga oile in (sau la) masura = a izola oile de miei spre a stabili cit lapte da fiecare oaie. Cind se baga oile in masura adeca cind se aleg cu totul mieii de la dinsele. ECONOMIA 86/24 cf. CHEST. V 11/8. ♦ (Transilv.) Recrutare. Cinta cucun virf de shura Merg feciorii la masura. RETEGANUL TR. 54 cf. MINDRESCU L. P. 35 BUD P. P. 39 SHEZ. IX 59. 2. Valoare a unei marimi a unei cantitatzi a unei d mensiuni etc. determinata in raport cu o unitate data. Masura (n u m a r u l u i H D) zilelor meale cites. PSALT. 74 cf. 219. Cine au pusu masurile lui de shtii? DOSOFTEI ap. GCR I 267/13. De nu se arata luna. . . in fireasca [a] sa masura. CALENDARIU (1 814) 79/14. Dar nu vedem k pre lume elementuri razboite O fac de se tzinentreaga shi in masuri cumpenite? CONACHI P. 267. Baditza di piste vale Nu purta peanasha mare Ci o poartantro masura Pe cum tzii stogu la shura. MINDRESCU L. P. 152. Imbodolitzi in surtuce shi jachete croite nu pe masura lor erau foarte stingaci. NEGRUZZI S. I 105. ◊ F i g. Data amu fiva voao intocma trudeei shi masura de mingiiare. CORESI EV. 474. Vechi ramashitze a gloriei stramosheshti facute pe masura oamenilor mari. NEGRUZZI S. I 184. Dna M. . . nushi putea da seama de masura pasiunii noastre. IBRAILEANU A. 23. Leningradul a fost croit pe masura aceluia care la planuit pe masura lui Petru I shi pe masura imperiului sau. STANCU U.R.S.S. 112. ◊ L o c. a d j. shi a d v. De (sau pe) o masura = deopotriva egal la fel. Inaltzi totzi de o masura. PANN E. H 25/15. Sami scoata mie ochiul sting iar mai intai sa scoata shi cetatzeanului ochiul carel mai are. Sa se puie ochii la cintar sa se vada dacas deo masura. SADOVEANU D. P. 160. (F i g.) Ce vis e deo masura cunaltul vis al meu? ALECSANDRI POEZII 387. (E x p r.) A fi de (o) masura (cu cineva) = a fi de aceeashi virsta (cu cineva). O fos[t] d'e masura la copilu miau. DENSUSIANU TZ. H. 96 cf. A III 13. Sa nu fie de o masura sau nar fi de o masura! = (se spune cind se vorbeshte despre o nenorocire despre o boala despre un mort etc.) de nar fi la fel! Avea nishte friguri asha de strashnice incit tremura cum tremur eu acum nar fi de o masura. GANE N. II 165 cf. 162. Baietul meu care a murit semana cu al dumitale sa nu fie de o masura. PAMFILE J. II 154 cf. com. din BILCARADAUTZI. A fi pe o masura (cu cineva) = a se asemana a se potrivi (mai ales la fapte rele). Com. din ALBAIULiA. Dupa (sau pe) masura = (despre obiecte de imbracaminte sau incaltzaminte) potrivit cu dimensiunile corpului. Im fac papus dupa masura. Com. din MARGINEARADAUTZI. ◊ L o c. a d v. In larga (sau in mare invechit cu multa) masura = in cantitate mare mult. Iar dintru greci macar k au fost shi tegheitianii shi athinei buni iar cu multa masura i covirshira cu vitejiia laconii. HERODOT (1 645) 493. Folosesc in larga masura materiile prime locale. LEG. EC. PL. 241. In mica masura sau in masura neinsemnata = in cantitate mica putzin. Pamintul se lucra in Valeni in masura neinsemnata. AGIRBICEANU A. 72. Eu nu am darul versului decit in mica masura. BENIUC V. 29. In egala (sau in aceeashi) masura = la fel (de mult). Interesind in egala masura atit pe lingvishti cit shi pe criticii literari problemele limbii literare au constituit obiectul a numeroase articole. V. ROM. aprilie 1 953 47. (Invechit shi regional) La masura = corespunzator unei marimi dinainte determinate ; precis exact. Sa nu sa faca locuitorilor cit de putzina asuprire masurindusa finul cu stinjenu drept shi stogurile intocma la masura (a. 1 814). URICARIUL I 204. Crezind k va capata bani multzi lea implinit la masura poronca. SBIERA P. 272. (E x p r.) A veni la masura = a atinge o anumita limita (dinainte stabilita) in ce priveshte marimea dimensiunea cantitatea etc. V. p o t r i v i n i v e l a. SHi capul ce senaltza mai sus de apa dreapta Mi tzil reteaza iute sa vie la masura. HELIADE O. I 226. A venit cotul la masura (= a fost exact nu a fost lipsa). Cf. ZANNE P. V 209. (F i g.) Al meu [prieteshug] acmu marturisesc sa fie venit la masura cea desavirshit. AXINTE URICARIUL LET. II 173/35. A veni (sau a sosi) la masura virstei sau la masura de virsta = a depashi virsta adolescentzei a deveni matur. Cei fara de vrasti mai putzin sa vor certa. . . shi aceasta se intzeleage cind le lipseashte putzina vreame sa vie la masura vrastei ce sa dzice sa le vie mintea la cap. PRAV. 259. Acesta sosindu la masura de vrasta. . . miersa la oaste. DOSOFTEI V S noiembrie103^r/3. L o c. p r e p. Dupa (sau pe in) masura = in raport cu. . . potrivit cu. . . proportzional cu. . . Puse impartzitul limbilor dupa masura (s a m a V n u m a r u l D) ingerilor lu Dumnezeu. PSALT. 313. Pre masura credintzeei shi curatziei. CORESI EV. 317 cf. 369. Fieshtecare dupa starea cinstei lui shi dupa masura slujbei va gasi odihna shi sprijineala (a. 1 774). URICARIUL I 84 cf. 133. Sprinteneala la dobitoace scade sau sporeshte pe masura vartutzei sau a slabiciunii. CONACHI P. 310 cf. 260 265. De rolul subconshtientului de acela al duratei in evolutzia personagiilor au tzinut shi altzii seama in masura talentului lor. IBRAILEANU S. L. 10. ◊ Loc. c o n j. Pe masura ce. . . = cu cit. . . SHi pe masura ce tristetzea ei il apasa mai mult bucuria lui era mai vie. TEODOREANU M. II 46. Pe masura ce luna se ridica deasupra straturilor de praf aburul de singe care invaluia pamintul se imprashtie. BOGZA C. O. 397. Limba se dezvolta se imbogatzeshte cu noi cuvinte pe masura ce mijloacele de productzie se dezvolta se perfectzioneaza. CV 1 950 nr. 4 48. In masura in care. . . = numai atit cit. . . Tu faceai destul pentru noi in masura in care nutzi calcai pe suflet. DEMETRIUS C. 61. ◊ E x p r. A lua (cuiva) masura = a masura diferite dimensiuni (ale cuiva) in vederea confectzionarii unor obiecte de imbracaminte (sau incaltzaminte). Tocmind sai faca o pareache cizme iau luat masura. BARAC T. 29/15. (Popular) Ia pierdut dracul masura sau ia uitat Dumnezeu masura se spune despre un om foarte inalt. Cf. ZANNE P. VI 611 MAT. DIALECT I 230. (Regional) A duce masura = a se cumpani. Greutatea care duce masura cu apa (= greutatea de la cumpana). ALR II 2 547/250. ♦ (invechit) Nivel. Au statut apa in masura zile 150. N. COSTIN ap. DDRF. Au venit apele mari afara din masura lor pe cum venia de alta data. MUSHTE LET. III 78/11. 3. Unitate conventzionala cu care se masoara dimensiune o cantitate un volum etc. Cit iaste la noi o litra de aur aceasta iaste talantul jidovilor K masura iera de mult pretz de florintzi shi cu mult tragea mai mult. CORESI EV. 283. Stinjenul este o masura antica pe carii romanii au pastrat inca de la romani. ASACHI E. III 19/2. ▭ Sistem de masuri shi greutatzi. 4. Instrument unealta cu care se masoara ceva ; (regional) unitate de masura (I 1) de capacitate a carei marime variaza dupa regiuni intre 1/4 de litru shi 30 de litri (CONV. LIT. XXXV 839 LEXIC REG. 14 ALR I 1 602/28 77 79603/5161 604/63 77 79 85 87 90 106 107 166 1 605/80 ALR SN I h 181 ib. h 182) ; litra (CHEST. V 6/61) ferdela miertza (ALR I 1604/343) ; eintar (ib. 1 599/190 289 308) ; (la pl.) greutatzile cintarului (ib. 1 601/251 ALR II 4 279/157 260 605) ; compasul timplarului (ALR II 6 681/95) ; clupa cu care se masoara grosimea la trunchi (A II 12). Menciuroshi fiii oamerilor intru masuri (c u m p e n i D c u [m] p e n e l eH) nu dereptatzi ci in deshertu depreura. PSALT. 117. Ceia ce vor avia miertza sau veadre sau alte masuri hicleani mai mici decit cum au fost obiceaiul de vac pre aceshtia foarte sai cearte. PRAV 17. Masura buna indesata shi scuturata. N. TEST. (1 648) 75^r/38. Unii [negustori] cu masuri de git Se tinguia amarit Altzii cu cintaren nas Se vaita cu mare glas. PANN ap. GCR II 323/15. Trona cu o pilnie intro mina shi in cealalta cu o masura de tinichea. REBREANU I. 483. Pe tejghea stateau binerinduite masurile ulcelele shi paharele. SADOVEANU O. I 97 cf. H XVII 8 255 XVIII 103. Vinui bun masurai mica. DOINE 133. Cu ce masura vetzi masura masuraseva voua (sau cu aceea tzi se va masura) (= dupa fapte shi rasplata). Cf. CORESI EV. 46 MARCOVICI D. 180/13 ZANNE P. V 418. F i g. Ah dacam putea masura Pe cit nie de plina masura Vedeavei ce multa nie ura In ziua din urma a ta. COSHBUC P. I 155. ◊ Expr. A umple masura = a ajunge la ultima limita. Fratele tau a umplut masura rushinei sale. I. NEGRUZZI S. V 146. A i se umple masura = a se satura (de ceva sau de cineva) ; ashi pierde rabdarea ashi ieshi din fire. I sa cam umplut masura. ZANNE P. V 420. ♦ S p e c. (Pescuit) Instrument in forma de cracane intrebuintzat la masurarea pe fringhie a distantzelor la ashezarea avelor astfel k ochiurile mari shi cele mici sa se potriveasca intre ele. ANTIPA P. 531. 5. Contzinutul cantitatea cuprinsa intro masura (I 4). Covaseala. . . o luo muiarea shi o acoperi in fiina de trei masuri pina cind dospira toate. CORESI ap. GCR I 17/15. Cu 100 de masuri de untdelemn (a. 1 6501 675). GCR I 195/13. Dintraceasta faina pun intro masura de apa. IST. AM. 65^r/7. Trimise pre. . . Ermis sa impartza cu cumpana minciunile pre la tot fealiul de meshteri deci deate fieshtecaruia cite o masura plina (a. 1812). GCR II 211/21. lau pus shi vro doao masuri de beare. BARAC T. 16/14. O masura hotarita [de ovaz] I. IONESCU C. 223/17. ♦ Cantitate de pulbere shi plumb cu care se incarca un cartush sau o arma de foc. Cf. STOICA VIN. 16. 6. (Muz.) Cea mai mica diviziune care sta la baza organizarii shi gruparii duratelor sunetelor dupa periodicitatea accentelor tari. Briceag se opreshte sashi acordeze vioara. Holbea shi Gavan atunci ishi indoiesc meshteshugul k sa pastreze masura. REBREANU I. 12. Degetul uscat parea masura k bate. ISANOSH TZ. L. 8. 7. Unitate metrica compusa dintrun anumit numar de silabe accentuate shi neaccentuate sau (in metrica antica) dintrun anumit numar de silabe lungi shi scurte care determina ritmul unui vers. De mult ma lupt catind in vers masura Ce plina e k toamna mierean faguri. EMINESCU O. IV 356 cf. MAIORESCU CR. I 80. Poetul. . . a vrut cu tot dinadinsul sa manevreze o prea mare varietate de ritmuri shi masuri. LL I 148. II. F i g. 1. Putere ; valoare. Noi citim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un uriash odata in resboaie a purtat; Greutatea ei neapuca trece slabane masura ALEXANDRESCU M. 16. Ce mai vrei cua tale sfaturi Daca shtii a lor masura. EMINESCU O. I 198. ◊ Expr. A fi in masura (sa...) = a fi in stare indicat a avea posibilitatea de a face ceva de a reushi. SHi cum e elevul dumnitale eshti cel mai in masura sami dai un sfat din vreme. C. PETRESCU I. II 168 cf. id. C. V. 92. Ashi da masura = a arata (tot) ce este capabil sa faca sa dea. In ultimele rinduri ale acestui capitol se vor mentziona numai lucrari modeste sau nume obscure singurele ce se mai intimpina pe terenul undeshi dadusera pina atunci masura puterilor fruntashii unei mishcari de regenerare. IORGA L. II 262. 2. (Mai ales la pl. ; adesea in constructzii cu verbul „a lua”) Hotarire prevedere ; mijloc necesar pentru realizarea unui scop. Aceasta socotesc k va intzaleptzi pe Robinson de ashi lua masuri mai bune spre indreptarea urmarilor [primejdiei]. DRAGHICI R. 12/13 cf. 37/17 101/18. Acest furtishag ce se face necontenit inshalinduse publicul anevoie se poate opri prin legiuri shi prin masuri politzieneshti. CR (1836) 41¹/39. Masurile extraordinarie luate din apropierea epidemiei (a. 1855). URICARIUL IV 440/19. In 1848 o masura provizorie sau hotarit la Constantinopol. ib. 440/22. Oricine sa tzie cu strictetza aceasta masura feritoare de molipsire. CUPARENCU V. 11. Acolo insa unde o breasla nu se putea constitui... tot domnia lua masuri de a se numi un shef. N. A. BOGDAN C. M. 175. Matzi avertizat shi nam luat masuri din timp. C. PETRESCU R. DR. 212 cf. id. I. I 4. Mam dus k sal vad shi sa iau masuri. ULIERU C. 4. Pentru a se acoperi de creantzele sale nesigure sau in suferintza banca va putea lua orice masura de conservare asigurare sau executare. LEG. EC. PL. 184. Se scoala miine disdedimineatza k sa ia masuri. SADOVEANU M. C. 138. Noul mare vizir e speriat rau shi toate masurile care le ia sint masuri de panica. CAMIL PETRESCU O. III 138. 3. Limita punct extrem pina la care se poate concepe admite sau pina la care este posibil ceva. De vor trece de masura atunce acela ce lau batut. . . sa va certa trupeashte. PRAV. 225. La orice lucru sa pazeasca masura. MOLNAR RET. 23/21. Vei vedea rupta atza atarnarei rinduite Ce le tzine in unire shi in masuri ingradite. CONACHI P. 270 cf. 272. Cind vei sa vorbeshti la gura Sa aibi lacat shi masura. PANN P. V. I 3/18. La cuvinte nau masuri. id. SH. II 53/25. Acel stelagiu. . . era mai elegant shi covirshind masurele obiceiului. NEGRUZZI S. I 37. Nai masura la vorba. ZAMFiRESCU A. 96.. Masura la toate cea mai buna dreptate. ZANNE P. VIII 381 cf. 380. Sareai buna la fiertura insa nu peste masura (=la toate trebuie chibzuintza) id. ib. IV 105. *Loc. a d v. shi (rar) a d j. Peste (sau invechit cu asupra de) masura = foarte prea din caleafara (de mult) ; mai mult decit trebuie exagerat excesiv. Prespre masura invrajbiia ei. COD. VOR. 76/19. Sai plateasca cu asupra de masura (a. 1 750). GCR II 63/39. Colica din imbuibare (preste masura mancare). CALENDARIU (1 814) 170/14. SHi ce dormi preste masura? BARAC ap. GCR II 174/30. Am iubit! shi cunosc gustul dragostei peste masura. CONACHI P. 80 cf. 270 300. Ea barbat are bun peste masura K piinea a buna. PANN P. V. II 97/9. Nu vorbi peste masura Ci punetzi lacat la gura. id. ib. III 9/2. Ochii tai pe jumatate dei inchizi mintinzi o gura Fericit ma simt atuncea cu asupra de masura. EMINESCU O. I 82. Laudele lor desigur mar mihni peste masura. id. ib. 141. Voinicul era ostenit peste masura. ISPIRESCU L. 130 cf. 185. Prea slavite Agamemnon tu peste masura de lacom. MURNU I. 7. Infuriat peste masura ridica pumnul la Ghighi. REBREANU I. 38 cf. id. R. I 265. Ne ashteapta in sufragerie masa incarcata peste masura. SAHIA N. 56. Nu trebuie totushi sa fii ingrijorat peste masura incerca Vancea sal linishteasca. VORNIC P. 173. La orice invatzatura Nu grabi peste masura. ZANNE P. V 356 cf. I 105 686 II 700 784 III 671 IV 62. Fara (de) masura = a) din caleafara fara socoteala exagerat. Umnojirase fara masura (p r e s p r e n u m a r D). PSALT. 76. Cufundarea fara de masura. CORESI EV. 45. Va grai cu glas de urgie fara de masura (a. 1 550). CUV. D. BATR. II 458/5. Fara de masura shi cum nu sa cade. . . sa cheama bataia cind se face cu toiagul. PRAV. 159. Vorbeshte tare shi cam fara masura. DELAVRANCEA O. II 293. Abramovici tzipa. . . fara nici o masura. SAHIA N. 82. incepu sa strige fara masura. Amenintza cu pumnul in aer. PREDA D. 216 ; b) foarte (mare) nemasurat. Milostea a lui cea fara de masura. CORESI EV. 392. Ai mila fara masura (cca 1 633). GCR I 82/24. Dupa aceea au zidit manastirea cea fara de masura frumoasa din Argishu. SHINCAI HR. II 133. Cu masura = chibzuit cum se cuvine cumpatat cu socoteala moderat. Dascalul cesh va bate ucenicul nu sa va certa. . . candul va bate cu masura shi spre invatzatura. PRAV. 224 cf. 115 158. Cu masura bate. MARDARIE L. 237/23 cf. 176/3. O cirmuire blindashi cu masura (a. 1 773). GCR II 87/1. Tinarul Herdelea se lauda shi se inaltza fireshte dar cu masura. REBREANU R. i 178. Be cu masura. Com. din MARGINEARADAUTZI. La mancare sa aibi cumpatare SHi la bautura sa fii cu masura. ZANNE P. III 640 cf. IV 179. ◊ E x p r. In masura posibilitatzilor = atit cit se poate in limita posibilitatzilor. (Regional) A avea masura buna = a avea fire buna temperament bun. ALR I 1 374/542. (Invechit) A nu(i) fi masura (cuiva sau la ceva) = a fi foarte mare nemasurat nelimitat; a fi foarte multzi in cantitate foarte mare nenumaratzi. Verera lacuste shi omide ce nu la era masura (c i t e n u a v e a n u m a r H f a r a s e a m a C d e n u a v e a s e a m a(²). PSALT. 221. Mare e Domnul nostru. . . shi intzeepciuriei lui nu e masura (n u m a r u H D). ib. 303 cf. 77 216. III. (Regional) PInza de pe fatza mortului. (Gura TeghiiBuzau). ALRM I/II h 415/735. Pl.: masuri shi (invechit) masure. Lat. mensura.

MASURA vb. I. 1. Tranz. (Folosit shi a b s o l.) A determina valoarea unei marimi folosind o unitate de masura data ; a scoate a despartzi a delimita dintrun tot o cantitate sau o portziune determinata ; s p e c. a cintari. Masurara ( s l o b o z i n d m a s u r a N. TEST. 1 648 c e r c i n d BIBLIA 1 688) genrurea shi aflara 20 de stinjeni. COD. VOR. 90/27 cf. 90/29. Vaile fsatelor masur. PSALT. 114 cf. 233. Scoala shi masura beseareca lui Dumnezau. N. TEST. (1648) 311/18. Aceshtias carii au poruncit D[o]mnul k sa masure feciorilor lui Izrail in pamintul Hanaan. BIBLIA (1688)123¹/20. Masurind shi locul tzarii cite ceasuri au calcat sau intors. N. COSTIN LET. II 79/27. Au masurat locul din mijlocul Prutului de la Orasheni. NECULCE L. 192. Masurind locul cel ce era intre Ceale doaua ziduri (a. 1 773). GCR II 92/31. In mina ta cu compasul lumile toate masoara. CONACHI P. 275 cf. 109. Se simtzira pipaiturile cu care omul de afara masura distantza pe lemn. CARAGIALE O. I 64. Dami merticul tau sai masor invatzatorului. PREDA I. 91. Sa ne lashi sa masuram pamint dincoace k de nu noi tot ne bagam cu plugul aici la toamna. V. ROM. mai 1955 24. SHi cum potzi sa ne dovedeshti aceasta?... Masuratzi numaratzi shi daca nu va fi asha eu pui capul in mainile cui mia dovedi k e altfel. POP ap. GCR II 366/26. Meshterii grabea Sferilentindea Locul masura SHantzuri largi sapa. ALECSANDRI P. P. 187 cf. TEODORESCU P. P. 40 317. Iam fagaduit k in toata viata mea nu voi masura decit la drept. SHEZ. II 161 cf. ALR I 1 600/186 278 305 333 357. Vreau sa masur nishte carne. MAT. DIALECT I 180. Cu ce masura vei masura cu aceea tzi se va masura ( = fiecare va fi rasplatit dupa faptele sale). Cf. CORESI EV. 46 48 N. TEST. (1648) ap. GCR I 128/6 BIBLIA (1 688) 755¹/17 MARCOVICI D. 180/13 ZANNE P. V 418. Masoara de doua ori shi taie (sau croieshte) o data (= judeca bine inainte de a incepe o actziune). Cf. ZANNE P. V 421 422. (Cu parafrazarea proverbului) Masor de shapte ori pina tai. V. ROM. aprilie 1954 14. ◊ F i g. Eu privesc shi tot privesc La vo piatra ce insamna a istoriei hotara Unde lumea in cai noua dupa nou cintar masoara. EMINESCU O. IV 111. Nu pot masura bucuria ce vom simtzi vazinduva aici. CARAGIALE O. VII 452. Vor sili mina celor ce tot masoara cumpanesc dramaluiesc ashteapta. C. PETRESCU A. R. 46. ◊ R e f l. p a s. Versurile antice se masura cum am zis prin pede sau picioare. HELIADE O. II 144 cf. ALECSANDRI POEZII 275. Mushti deo zi peo lume mica de se masura cu cotul. EMINESCU O. I 132. ◊ E x p r. A masura banii cu dimirlia = a fi foarte bogat. ZANNE P. V 71. A masura oile (sau laptele) = a cintari laptele muls o data de la oile dintro turma pentru a evalua cantitatea de brinza ce se va produce. Cf. CHEST. V 57/8 11 12. A lua la masurat = a lua la bataie. Apoi sa nul iei la masurat cu prajina de falce? ALECSANDRI T. 471. Rasfrinse buza de jos intro schima de suprema compatimire aidoma cu faimosul Milord Arsouille. . . cind lua la masurat shi la descintat un jocheu nenorocos care a pierdut cursa. C. PETRESCU A. R. 16. ♦ Intranz. A avea marimea de. . . ; a valora. Podul de la Dragashani. . . masoara patru sute de metri. BOGZA C. O. 381. ♦ Fig. (Popular shi familiar; adesea cu determinari k „peste spate” „spatele” „pe spinare” etc.) A bate a lovi (pe cineva). Apucasa o piatra mare in mina SHi dirept la frunte te masurasa. BUDAIDELEANU T. V. 150. Ceash mai ride ride zau Deash putea cun melesteu Sai masor in lung shin lat SHi trivogan ei sa bat. ALECSANDRI T. 552. Cu o joarda impletita ne masura Grui spatele. F (1 884) 110. Cata un ciomag nodoros cu maciucan cap shi cind incepu ai masura coastele nul mai slabi pina ramase dracul lat jos. SHEZ. IX 68. Care cum trecea mil masura peste spate de gindeai k da in sac. RETEGANUL P. V 47. Il trinteshte jos inshfaca o scurtatura shi prinde a tzil masura asha de bine de mai era sal omoare. I. CR. II 278 cf. ZANNE P. III 371 V 423. ♦ (Complementul indica pedepse actziuni represive) A stabili a aplica. Apoi 4 corporali de la cavalerie. . . sau parindat pina ce iau masurat 100 zi: una suta de toiege. BARITZIU P. A. I 655. Voua va pune legi pedepse va masoara Cind mina vo intindetzi la bunuri zimbitoare Caci nui iertat nici bratzul teribilei nevoi. EMINESCU O. I 60. 2. T r a n z. A aprecia (valoarea marimea); a evalua. Se mishca shi cu pasul sencearca sa leajunga Sa masure distantza cua tactului simtzire. HELIADE O. I 365. Noi [clacashii] le sintem toataverea Munca neo masor cum vor. Fiii noshtri lee puterea SHaste miini comoara lor. BOLLIAC O. 203. Nu vreau sa masur meritele dtale de artist cu interesul meu pentru opera dtale. IBRAILEANU S. L. 92. (R e f l. p a s). Banii care trebuie sa ne plateasca sa nu se masure fara numai cu marca de argint SHINCAI HR. I 253/19. Omule nu dispretzul lucrurile fie cit de nensemnate! Valoarea lor se masoara cu nevoia ce ai de ele la un moment anume. CARAGIALE O. IV 139. ◊ E x p r. (Regional) Ai masura (cuiva) vorba cu imblaciul se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbeshte nedeslushit. Apoi na zise Ipate. Masurai vorba cu imblaciul. Balan satzi aleaga din gura ce spui daca nu vorbeshti deslushit. CREANGA P. 151 cf. ZANNE P. II 833. 3. T r a n z. A parcurge a strabate (pe jos) o distantza un loc. Adeseori departe dea lumei triste valuri Cu pasuri regulate eu masur al tau pod Bahlui! ALECSANDRI P. I 202. Masura incaperea dintrun capat in altul sashi desmortzeasca picioarele intzepenite. C. PETRESCU I. II 161 cf. 200. Spre sara porneau shi oamenii shi dobitoacele spre case masurind drumul din shantz in shantz. SADOVEANU O. IV 253. La Picior de munte. . . Prin plaiuri tacute De vinturi batute Urca shi coboara SHi drumul masoara Trei turme de oi. TEODORESCU P. P. 435 cf. 299. Sa masor grajdiul dea lung De la usha panla fund Sami aleg un cal porumb. SEVASTOS C. 315. ◊ E x p r. A umbla gonind vinturile shi masurind cimpurile = a umbla fara nici un rost. ZANNE P. II 788 cf. I 91. 4. Tranz. (Adesea determinat prin „cu ochii” „cu privirea” „din ochi”) A cuprinde cu ochii a cerceta cu privirea ; a examina a scruta. Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masoara. EMINESCU O. I 83. Cu ochiul pironit catre partea unde saude latratul el. . . masoara luciul zapezii fara de carare. ODOBESCU S. III 42. Sta ziuan prag ieshea pe strada Cu ochii zarea masurind. COSHBUC P. I 100 cf. II 83. Gingu masura cu ochii ascunzishurile cautind cel mai adapostit ungher unde sa fuga. C. PETRESCU S. 40. Din poarta sa intors cu o mishcare iute masurind inciudat casa aceea mare shi urita. GALAN Z. R. 9. ◊ R e f l. r e c i p r. Balcanul shi Carpatul. . . cu ochiul se masoara. ALECSANDRI POEZII 433. ♦ (Cu sensul reieshind din context) A privi insistent patrunzator (cu curiozitate cu neincredere cu dispretz etc.). Pe Ulea lam masurat cu privirea. . . Murise inainte dal izbi! DELAVRANCEA O. II 75 cf. 191. Ea nui vorbeshte parca nici nu ia act de existentza lui ori rar il masura ironic din ochi shi pleaca. IBRAILEANU S. L. 23. Luase o infatzishare grava masurind foarte aspru pe Vasile Baciu. REBREANU I. 25 cf. 347. Ridica ochii sai masoare cu dispretzul tineretzii virtuoase. C. PETRESCU C. V. 63 cf. 69 91 317 358. Ma masoara o clipa shi pe urma imi raspunde scurt. CAMIL PETRESCU U. N. 406 cf. id. O. III 220. Hai mai repede k e frig! va indemnat [fata] jucind in loc sa se incalzeasca masurinduva din ochi shi rizind. PAS Z. I 74. Ochii lui maruntzi suri te masoara neastimparatzi atzintindute fara sfiala. V. ROM. martie 1 955 250. Aha! exclama Voicu masurindui de sus pe cei doi. PREDA D. 132 cf. 147. Statea linga general inalta shi dispretzuitoare masurind toaletele rafistolate la repezeala ale sotziilor de functzionari. T. POPOVICI S. 314. ◊ (Cu determinari de felul lui „de sus pina jos” „din cap pina in picioare”) Incepe el a o masura cu ochii de sus pina jos shi de jos pina sus. CREANGA P. 163. I Doamne! Zise ea surizind cu degetele la gura shi masurinduma cu ochii din creshtet pinin talpe. EMINESCU G. P. 104. Moshneagul se uita cu tot dinadinsul tzinta la mine shi ma masura din cap pinin picioare. HOGASH M. N. 71. Ochiul lui ager masurase din clipa intrarii pe usha fata din cap pina in picioare shi ramasese inmarmurit de frumusetzea ei atit de tinara. CAMIL PETRESCU O. I 267 cf. id U. N. 199. Il masura din cap pina in picioare cu o expresie in care admiratzia se amesteca cu ironia. V. ROM. septembrie 1955 94. 5. Refl. (Cu determinari introduse prin prep. „cu”) A se compara (cu cineva) din punctul de vedere al fortzei fizice intelectuale materiale etc. ; a se lua la intrecere a concura; a se infrunta (in intrecere in lupta in razboi). V. b a t e l u p t a. Deshi putzini ostashii. . . erau insa plini de foc shi de dorintza de a se masura cu dushmanul. BALCESCU M. V. 113. [Sa se stabileasca] daca purtarea dlui a fost onesta sau nu k sa se poata apoi pune provizoriu in pozitzie a se masura cu oamenii de la care cere satisfactzie. ap. GHICA A. 611. In sufletul ei groaza se masura cu parerea de rau. REBREANU I. 191. Renuntzasera ostenitzi sa se mai masoare cu asemenea privilegiatzi ai norocului. C. PETRESCU C. V. 10. In sfirshit a venit timpul sa ma masor cu el shi iam trimes o provocare scrisa. SADOVEANU O. XI 570. In luptele cu maurii spaniolii formasera o cavalerie ushoara. . . neintrecuta in manevre repezi. . . dar incapabila de a se masura cu cavaleria grea franceza. OTZETEA R. 166. Ishi daduse seama k e o prostie sa se masoare cu Anghel pe fatza. PREDA d. 179. Undei Ginu Costangin Cu frateso Rusalin Sa ma masur eu cu ei Mincei lupii de mishei. CATANA B. 37. Cu bogatul nici calul sa nul incerci nici in punga sa te masori. ZANNE P. V 88 cf. iv 431 432. ◊ E x p r. A nu se putea masura (cu cineva sau cu ceva) = a fi in inferioritate evidenta (fatza de cineva sau de ceva). Nu ma puteam masura cu colegii mei. BRAESCU A. 206. In adevar ziceau zinele noi nu ne putem masura nici in frumusetze nici in minte dar nici in putere cu zina noastra. RETEGANUL P. II 15. Iar feciorii de imparatzi shi de crai necau mania in sufletul lor simtzind k nu se puteau masura cu strainul acela. MERA L. B. 129. (T r a n z.) Ashi masura puterile (cu cineva) = a se lua la intrecere in lupta a se lupta (cu cineva). Eshti tu in stare satzi masori puterile cu ale mele? ALECSANDRI T. I 444. ♦ (Invechit rar) A se potrivi a se echivala. Sa vor masura (p o t r i v i MUNT.) una cu alta ce sa dzice eresele cu preacurviia shi sa vor tocmi sa fie una pentru alta si sa nu sa desparta. PRAV. 149. 6. Tranz. (Complementul indica actziuni vorbe sentimente etc.) A cumpani a echilibra; a chibzui; a infrina. Cind glumitzi vorbele voastre in veci sa le masuratzi. HELIADE O. I 120. Deci pátimiletzi masoara omule shi le slabeshte. CONACHI P. 279. Clit are istetzie shi vorbeleshi masoara. NEGRUZZI S. II 195. Sa ne mai masuram cheltuielile k nu mergem bine. FILIMON O. I 218. Tutzi masoara bine cuvintele! Nu pune in joc minia mea! COSHBUC S. 115. O cucuvea stirnita din culcushul ei de intuneric luneca pe sub streashina clopotnitzei shi masurindushi zborul trecu peste curtea minastirii. CAZABAN V. 62. 7. T r a n z. (Regional ; cu complementul „ roata”) A incujba obada". ALR II 6 682/95 cf. 6 682/325 386. Prez. ind.: masór shi (invechit shi regional) masúr (ALR II 4 602; accentuat shi masúr ALR II 4 602) (regional) mésur (ALR I 2 034/85). SHi: (regional) amasurá (prez. ind. amasur) vb. I. ALR II 4 602/279 310 316 334. Lat. mensurare.