MASURA s. f. I. 1. (Invechit shi popular) Faptul de a masura ; masurare masuratoare. Cf. ANON. CAR. LEX. MARS. 227. Sau rinduit. . . cercetatori la starea locului k sa faca harta shi masura (a. 1 798). URICARIUL XXIV 427. De acolo iarashi au intors cu masura in sus spre miazanoapte in linie dreapta (a. 1 815). ib. II 16/22. ◊ E x p r. (Regional) Ashi face (sau ashi lua) masuri = a chibzui a judeca ashi da cu socoteala. Itzi dau soroc de opt zile sa itzi iei masurile shi sa hotarashti. GORJAN H. IV 95/2. Hei hei! cind aud eu de popa shi de Smaranditza popii las mushtele in pace shimi iau alte ginduri alte masuri: incep a ma da shi la scris. CREANGA A. 7. Sta el ish faci masuri; „mai ma cumpin si ma mai duc odati!” SHEZ. II 101 cf. 153 ib. III 2. A baga oile in (sau la) masura = a izola oile de miei spre a stabili cit lapte da fiecare oaie. Cind se baga oile in masura adeca cind se aleg cu totul mieii de la dinsele. ECONOMIA 86/24 cf. CHEST. V 11/8. ♦ (Transilv.) Recrutare. Cinta cucun virf de shura Merg feciorii la masura. RETEGANUL TR. 54 cf. MINDRESCU L. P. 35 BUD P. P. 39 SHEZ. IX 59. 2. Valoare a unei marimi a unei cantitatzi a unei d mensiuni etc. determinata in raport cu o unitate data. Masura (n u m a r u l u i H D) zilelor meale cites. PSALT. 74 cf. 219. Cine au pusu masurile lui de shtii? DOSOFTEI ap. GCR I 267/13. De nu se arata luna. . . in fireasca [a] sa masura. CALENDARIU (1 814) 79/14. Dar nu vedem k pre lume elementuri razboite O fac de se tzinentreaga shi in masuri cumpenite? CONACHI P. 267. Baditza di piste vale Nu purta peanasha mare Ci o poartantro masura Pe cum tzii stogu la shura. MINDRESCU L. P. 152. Imbodolitzi in surtuce shi jachete croite nu pe masura lor erau foarte stingaci. NEGRUZZI S. I 105. ◊ F i g. Data amu fiva voao intocma trudeei shi masura de mingiiare. CORESI EV. 474. Vechi ramashitze a gloriei stramosheshti facute pe masura oamenilor mari. NEGRUZZI S. I 184. Dna M. . . nushi putea da seama de masura pasiunii noastre. IBRAILEANU A. 23. Leningradul a fost croit pe masura aceluia care la planuit pe masura lui Petru I shi pe masura imperiului sau. STANCU U.R.S.S. 112. ◊ L o c. a d j. shi a d v. De (sau pe) o masura = deopotriva egal la fel. Inaltzi totzi de o masura. PANN E. H 25/15. Sami scoata mie ochiul sting iar mai intai sa scoata shi cetatzeanului ochiul carel mai are. Sa se puie ochii la cintar sa se vada dacas deo masura. SADOVEANU D. P. 160. (F i g.) Ce vis e deo masura cunaltul vis al meu? ALECSANDRI POEZII 387. (E x p r.) A fi de (o) masura (cu cineva) = a fi de aceeashi virsta (cu cineva). O fos[t] d'e masura la copilu miau. DENSUSIANU TZ. H. 96 cf. A III 13. Sa nu fie de o masura sau nar fi de o masura! = (se spune cind se vorbeshte despre o nenorocire despre o boala despre un mort etc.) de nar fi la fel! Avea nishte friguri asha de strashnice incit tremura cum tremur eu acum nar fi de o masura. GANE N. II 165 cf. 162. Baietul meu care a murit semana cu al dumitale sa nu fie de o masura. PAMFILE J. II 154 cf. com. din BILCARADAUTZI. A fi pe o masura (cu cineva) = a se asemana a se potrivi (mai ales la fapte rele). Com. din ALBAIULiA. Dupa (sau pe) masura = (despre obiecte de imbracaminte sau incaltzaminte) potrivit cu dimensiunile corpului. Im fac papus dupa masura. Com. din MARGINEARADAUTZI. ◊ L o c. a d v. In larga (sau in mare invechit cu multa) masura = in cantitate mare mult. Iar dintru greci macar k au fost shi tegheitianii shi athinei buni iar cu multa masura i covirshira cu vitejiia laconii. HERODOT (1 645) 493. Folosesc in larga masura materiile prime locale. LEG. EC. PL. 241. In mica masura sau in masura neinsemnata = in cantitate mica putzin. Pamintul se lucra in Valeni in masura neinsemnata. AGIRBICEANU A. 72. Eu nu am darul versului decit in mica masura. BENIUC V. 29. In egala (sau in aceeashi) masura = la fel (de mult). Interesind in egala masura atit pe lingvishti cit shi pe criticii literari problemele limbii literare au constituit obiectul a numeroase articole. V. ROM. aprilie 1 953 47. (Invechit shi regional) La masura = corespunzator unei marimi dinainte determinate ; precis exact. Sa nu sa faca locuitorilor cit de putzina asuprire masurindusa finul cu stinjenu drept shi stogurile intocma la masura (a. 1 814). URICARIUL I 204. Crezind k va capata bani multzi lea implinit la masura poronca. SBIERA P. 272. (E x p r.) A veni la masura = a atinge o anumita limita (dinainte stabilita) in ce priveshte marimea dimensiunea cantitatea etc. V. p o t r i v i n i v e l a. SHi capul ce senaltza mai sus de apa dreapta Mi tzil reteaza iute sa vie la masura. HELIADE O. I 226. A venit cotul la masura (= a fost exact nu a fost lipsa). Cf. ZANNE P. V 209. (F i g.) Al meu [prieteshug] acmu marturisesc sa fie venit la masura cea desavirshit. AXINTE URICARIUL LET. II 173/35. A veni (sau a sosi) la masura virstei sau la masura de virsta = a depashi virsta adolescentzei a deveni matur. Cei fara de vrasti mai putzin sa vor certa. . . shi aceasta se intzeleage cind le lipseashte putzina vreame sa vie la masura vrastei ce sa dzice sa le vie mintea la cap. PRAV. 259. Acesta sosindu la masura de vrasta. . . miersa la oaste. DOSOFTEI V S noiembrie103^r/3. L o c. p r e p. Dupa (sau pe in) masura = in raport cu. . . potrivit cu. . . proportzional cu. . . Puse impartzitul limbilor dupa masura (s a m a V n u m a r u l D) ingerilor lu Dumnezeu. PSALT. 313. Pre masura credintzeei shi curatziei. CORESI EV. 317 cf. 369. Fieshtecare dupa starea cinstei lui shi dupa masura slujbei va gasi odihna shi sprijineala (a. 1 774). URICARIUL I 84 cf. 133. Sprinteneala la dobitoace scade sau sporeshte pe masura vartutzei sau a slabiciunii. CONACHI P. 310 cf. 260 265. De rolul subconshtientului de acela al duratei in evolutzia personagiilor au tzinut shi altzii seama in masura talentului lor. IBRAILEANU S. L. 10. ◊ Loc. c o n j. Pe masura ce. . . = cu cit. . . SHi pe masura ce tristetzea ei il apasa mai mult bucuria lui era mai vie. TEODOREANU M. II 46. Pe masura ce luna se ridica deasupra straturilor de praf aburul de singe care invaluia pamintul se imprashtie. BOGZA C. O. 397. Limba se dezvolta se imbogatzeshte cu noi cuvinte pe masura ce mijloacele de productzie se dezvolta se perfectzioneaza. CV 1 950 nr. 4 48. In masura in care. . . = numai atit cit. . . Tu faceai destul pentru noi in masura in care nutzi calcai pe suflet. DEMETRIUS C. 61. ◊ E x p r. A lua (cuiva) masura = a masura diferite dimensiuni (ale cuiva) in vederea confectzionarii unor obiecte de imbracaminte (sau incaltzaminte). Tocmind sai faca o pareache cizme iau luat masura. BARAC T. 29/15. (Popular) Ia pierdut dracul masura sau ia uitat Dumnezeu masura se spune despre un om foarte inalt. Cf. ZANNE P. VI 611 MAT. DIALECT I 230. (Regional) A duce masura = a se cumpani. Greutatea care duce masura cu apa (= greutatea de la cumpana). ALR II 2 547/250. ♦ (invechit) Nivel. Au statut apa in masura zile 150. N. COSTIN ap. DDRF. Au venit apele mari afara din masura lor pe cum venia de alta data. MUSHTE LET. III 78/11. 3. Unitate conventzionala cu care se masoara dimensiune o cantitate un volum etc. Cit iaste la noi o litra de aur aceasta iaste talantul jidovilor K masura iera de mult pretz de florintzi shi cu mult tragea mai mult. CORESI EV. 283. Stinjenul este o masura antica pe carii romanii au pastrat inca de la romani. ASACHI E. III 19/2. ▭ Sistem de masuri shi greutatzi. 4. Instrument unealta cu care se masoara ceva ; (regional) unitate de masura (I 1) de capacitate a carei marime variaza dupa regiuni intre 1/4 de litru shi 30 de litri (CONV. LIT. XXXV 839 LEXIC REG. 14 ALR I 1 602/28 77 79603/5161 604/63 77 79 85 87 90 106 107 166 1 605/80 ALR SN I h 181 ib. h 182) ; litra (CHEST. V 6/61) ferdela miertza (ALR I 1604/343) ; eintar (ib. 1 599/190 289 308) ; (la pl.) greutatzile cintarului (ib. 1 601/251 ALR II 4 279/157 260 605) ; compasul timplarului (ALR II 6 681/95) ; clupa cu care se masoara grosimea la trunchi (A II 12). Menciuroshi fiii oamerilor intru masuri (c u m p e n i D c u [m] p e n e l eH) nu dereptatzi ci in deshertu depreura. PSALT. 117. Ceia ce vor avia miertza sau veadre sau alte masuri hicleani mai mici decit cum au fost obiceaiul de vac pre aceshtia foarte sai cearte. PRAV 17. Masura buna indesata shi scuturata. N. TEST. (1 648) 75^r/38. Unii [negustori] cu masuri de git Se tinguia amarit Altzii cu cintaren nas Se vaita cu mare glas. PANN ap. GCR II 323/15. Trona cu o pilnie intro mina shi in cealalta cu o masura de tinichea. REBREANU I. 483. Pe tejghea stateau binerinduite masurile ulcelele shi paharele. SADOVEANU O. I 97 cf. H XVII 8 255 XVIII 103. Vinui bun masurai mica. DOINE 133. Cu ce masura vetzi masura masuraseva voua (sau cu aceea tzi se va masura) (= dupa fapte shi rasplata). Cf. CORESI EV. 46 MARCOVICI D. 180/13 ZANNE P. V 418. F i g. Ah dacam putea masura Pe cit nie de plina masura Vedeavei ce multa nie ura In ziua din urma a ta. COSHBUC P. I 155. ◊ Expr. A umple masura = a ajunge la ultima limita. Fratele tau a umplut masura rushinei sale. I. NEGRUZZI S. V 146. A i se umple masura = a se satura (de ceva sau de cineva) ; ashi pierde rabdarea ashi ieshi din fire. I sa cam umplut masura. ZANNE P. V 420. ♦ S p e c. (Pescuit) Instrument in forma de cracane intrebuintzat la masurarea pe fringhie a distantzelor la ashezarea avelor astfel k ochiurile mari shi cele mici sa se potriveasca intre ele. ANTIPA P. 531. 5. Contzinutul cantitatea cuprinsa intro masura (I 4). Covaseala. . . o luo muiarea shi o acoperi in fiina de trei masuri pina cind dospira toate. CORESI ap. GCR I 17/15. Cu 100 de masuri de untdelemn (a. 1 6501 675). GCR I 195/13. Dintraceasta faina pun intro masura de apa. IST. AM. 65^r/7. Trimise pre. . . Ermis sa impartza cu cumpana minciunile pre la tot fealiul de meshteri deci deate fieshtecaruia cite o masura plina (a. 1812). GCR II 211/21. lau pus shi vro doao masuri de beare. BARAC T. 16/14. O masura hotarita [de ovaz] I. IONESCU C. 223/17. ♦ Cantitate de pulbere shi plumb cu care se incarca un cartush sau o arma de foc. Cf. STOICA VIN. 16. 6. (Muz.) Cea mai mica diviziune care sta la baza organizarii shi gruparii duratelor sunetelor dupa periodicitatea accentelor tari. Briceag se opreshte sashi acordeze vioara. Holbea shi Gavan atunci ishi indoiesc meshteshugul k sa pastreze masura. REBREANU I. 12. Degetul uscat parea masura k bate. ISANOSH TZ. L. 8. 7. Unitate metrica compusa dintrun anumit numar de silabe accentuate shi neaccentuate sau (in metrica antica) dintrun anumit numar de silabe lungi shi scurte care determina ritmul unui vers. De mult ma lupt catind in vers masura Ce plina e k toamna mierean faguri. EMINESCU O. IV 356 cf. MAIORESCU CR. I 80. Poetul. . . a vrut cu tot dinadinsul sa manevreze o prea mare varietate de ritmuri shi masuri. LL I 148. II. F i g. 1. Putere ; valoare. Noi citim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un uriash odata in resboaie a purtat; Greutatea ei neapuca trece slabane masura ALEXANDRESCU M. 16. Ce mai vrei cua tale sfaturi Daca shtii a lor masura. EMINESCU O. I 198. ◊ Expr. A fi in masura (sa...) = a fi in stare indicat a avea posibilitatea de a face ceva de a reushi. SHi cum e elevul dumnitale eshti cel mai in masura sami dai un sfat din vreme. C. PETRESCU I. II 168 cf. id. C. V. 92. Ashi da masura = a arata (tot) ce este capabil sa faca sa dea. In ultimele rinduri ale acestui capitol se vor mentziona numai lucrari modeste sau nume obscure singurele ce se mai intimpina pe terenul undeshi dadusera pina atunci masura puterilor fruntashii unei mishcari de regenerare. IORGA L. II 262. 2. (Mai ales la pl. ; adesea in constructzii cu verbul „a lua”) Hotarire prevedere ; mijloc necesar pentru realizarea unui scop. Aceasta socotesc k va intzaleptzi pe Robinson de ashi lua masuri mai bune spre indreptarea urmarilor [primejdiei]. DRAGHICI R. 12/13 cf. 37/17 101/18. Acest furtishag ce se face necontenit inshalinduse publicul anevoie se poate opri prin legiuri shi prin masuri politzieneshti. CR (1836) 41¹/39. Masurile extraordinarie luate din apropierea epidemiei (a. 1855). URICARIUL IV 440/19. In 1848 o masura provizorie sau hotarit la Constantinopol. ib. 440/22. Oricine sa tzie cu strictetza aceasta masura feritoare de molipsire. CUPARENCU V. 11. Acolo insa unde o breasla nu se putea constitui... tot domnia lua masuri de a se numi un shef. N. A. BOGDAN C. M. 175. Matzi avertizat shi nam luat masuri din timp. C. PETRESCU R. DR. 212 cf. id. I. I 4. Mam dus k sal vad shi sa iau masuri. ULIERU C. 4. Pentru a se acoperi de creantzele sale nesigure sau in suferintza banca va putea lua orice masura de conservare asigurare sau executare. LEG. EC. PL. 184. Se scoala miine disdedimineatza k sa ia masuri. SADOVEANU M. C. 138. Noul mare vizir e speriat rau shi toate masurile care le ia sint masuri de panica. CAMIL PETRESCU O. III 138. 3. Limita punct extrem pina la care se poate concepe admite sau pina la care este posibil ceva. De vor trece de masura atunce acela ce lau batut. . . sa va certa trupeashte. PRAV. 225. La orice lucru sa pazeasca masura. MOLNAR RET. 23/21. Vei vedea rupta atza atarnarei rinduite Ce le tzine in unire shi in masuri ingradite. CONACHI P. 270 cf. 272. Cind vei sa vorbeshti la gura Sa aibi lacat shi masura. PANN P. V. I 3/18. La cuvinte nau masuri. id. SH. II 53/25. Acel stelagiu. . . era mai elegant shi covirshind masurele obiceiului. NEGRUZZI S. I 37. Nai masura la vorba. ZAMFiRESCU A. 96.. Masura la toate cea mai buna dreptate. ZANNE P. VIII 381 cf. 380. Sareai buna la fiertura insa nu peste masura (=la toate trebuie chibzuintza) id. ib. IV 105. *Loc. a d v. shi (rar) a d j. Peste (sau invechit cu asupra de) masura = foarte prea din caleafara (de mult) ; mai mult decit trebuie exagerat excesiv. Prespre masura invrajbiia ei. COD. VOR. 76/19. Sai plateasca cu asupra de masura (a. 1 750). GCR II 63/39. Colica din imbuibare (preste masura mancare). CALENDARIU (1 814) 170/14. SHi ce dormi preste masura? BARAC ap. GCR II 174/30. Am iubit! shi cunosc gustul dragostei peste masura. CONACHI P. 80 cf. 270 300. Ea barbat are bun peste masura K piinea a buna. PANN P. V. II 97/9. Nu vorbi peste masura Ci punetzi lacat la gura. id. ib. III 9/2. Ochii tai pe jumatate dei inchizi mintinzi o gura Fericit ma simt atuncea cu asupra de masura. EMINESCU O. I 82. Laudele lor desigur mar mihni peste masura. id. ib. 141. Voinicul era ostenit peste masura. ISPIRESCU L. 130 cf. 185. Prea slavite Agamemnon tu peste masura de lacom. MURNU I. 7. Infuriat peste masura ridica pumnul la Ghighi. REBREANU I. 38 cf. id. R. I 265. Ne ashteapta in sufragerie masa incarcata peste masura. SAHIA N. 56. Nu trebuie totushi sa fii ingrijorat peste masura incerca Vancea sal linishteasca. VORNIC P. 173. La orice invatzatura Nu grabi peste masura. ZANNE P. V 356 cf. I 105 686 II 700 784 III 671 IV 62. Fara (de) masura = a) din caleafara fara socoteala exagerat. Umnojirase fara masura (p r e s p r e n u m a r D). PSALT. 76. Cufundarea fara de masura. CORESI EV. 45. Va grai cu glas de urgie fara de masura (a. 1 550). CUV. D. BATR. II 458/5. Fara de masura shi cum nu sa cade. . . sa cheama bataia cind se face cu toiagul. PRAV. 159. Vorbeshte tare shi cam fara masura. DELAVRANCEA O. II 293. Abramovici tzipa. . . fara nici o masura. SAHIA N. 82. incepu sa strige fara masura. Amenintza cu pumnul in aer. PREDA D. 216 ; b) foarte (mare) nemasurat. Milostea a lui cea fara de masura. CORESI EV. 392. Ai mila fara masura (cca 1 633). GCR I 82/24. Dupa aceea au zidit manastirea cea fara de masura frumoasa din Argishu. SHINCAI HR. II 133. Cu masura = chibzuit cum se cuvine cumpatat cu socoteala moderat. Dascalul cesh va bate ucenicul nu sa va certa. . . candul va bate cu masura shi spre invatzatura. PRAV. 224 cf. 115 158. Cu masura bate. MARDARIE L. 237/23 cf. 176/3. O cirmuire blindashi cu masura (a. 1 773). GCR II 87/1. Tinarul Herdelea se lauda shi se inaltza fireshte dar cu masura. REBREANU R. i 178. Be cu masura. Com. din MARGINEARADAUTZI. La mancare sa aibi cumpatare SHi la bautura sa fii cu masura. ZANNE P. III 640 cf. IV 179. ◊ E x p r. In masura posibilitatzilor = atit cit se poate in limita posibilitatzilor. (Regional) A avea masura buna = a avea fire buna temperament bun. ALR I 1 374/542. (Invechit) A nu(i) fi masura (cuiva sau la ceva) = a fi foarte mare nemasurat nelimitat; a fi foarte multzi in cantitate foarte mare nenumaratzi. Verera lacuste shi omide ce nu la era masura (c i t e n u a v e a n u m a r H f a r a s e a m a C d e n u a v e a s e a m a(²). PSALT. 221. Mare e Domnul nostru. . . shi intzeepciuriei lui nu e masura (n u m a r u H D). ib. 303 cf. 77 216. III. (Regional) PInza de pe fatza mortului. (Gura TeghiiBuzau). ALRM I/II h 415/735. Pl.: masuri shi (invechit) masure. Lat. mensura.