MASÚRA masuri s. f. I. 1. Valoarea unei marimi (a unei dimensiuni a unei greutatzi etc.) determinata in raport cu o unitate data. Era un om... de masura mea. DELAVRANCEA O. II 64. Citzi voinici dea mea masura Totzi in Moldova trecura. JARNÍKBIRSEANU D. 304. ◊ Loc. adj. De (sau pe) o masura = deopotriva egal la fel. Ce vis e deo masura cunaltul vis al meu? ALECSANDRI P. III 387. ◊ Loc. adv. In mare masura = in cea mai mare parte in buna parte mult. Loc. prep. Dupa (sau pe in) masura... = in raport cu... proportzional cu... potrivit cu... Leningradul a fost croit pe masura aceluia care la planuit pe masura lui Petru I shi pe masura imperiului sau pe masura poporului rus. STANCU U.R.S.S. 112. Altzii... imbodolitzi in surtuce shi jachete croite nu pe masura lor erau foarte stingaci. NEGRUZZI S. I 105. Sprinteneala la dobitoace scade sau sporeshte pe masura vartutei sau a slabiciunii. CONACHI P. 310. ◊ Loc. conj. Pe masura ce = cu cit. ◊ Expr. A lua (cuiva) masura = a masura diferite dimensiuni in vederea confectzionarii unor haine ghete etc. ♦ Operatzie prin care se masoara ceva; masurare. Instrument de masura. 2. Cantitate determinata intindere limitata limita. Cit despre mine shtiu atita k pierd masura timpului de indata ce ramin pe voia sloboda a pornirilor mele. HOGASH M. N. 63. ◊ Fig. (Atestat in forma de pl. masure) Acel atelagiu... era mai elegant shi covirshind masurele obiceiului. NEGRUZZI S. I 37. ◊ Loc. adv. Peste masura = mai mult decit trebuie foarte mult din caleafara exagerat excesiv. Ne ashteapta in sufragerie masa incarcata peste masura. SAHIA N. 56. O chema cu privirea ridicind pleoapele peste masura. BART E. 351. Laudele lor desigur mar mihni peste masura. EMINESCU O. I 141. ◊ Expr. In masura posibilului = in limita posibilului pe cit posibil. 3. Unitate conventzionala cu care se masoara o dimensiune o cantitate un volum etc. Pe tejghea stateau bine rinduite masurile ulcelele shi paharele. SADOVEANU O. I 362. Sistem de masuri shi greutatzi = sistem de unitatzi de masura care servesc la determinarea dimensiunilor a greutatzilor etc. In sistemul de masuri shi greutatzi cele mai cunoscute sint metrul shi kilogramul. ◊ Loc. adv. Cu aceeashi masura = deopotriva la fel. Ilenutza i raspunde voioasa cu aceeashi masura fara sa se supere. C. PETRESCU A. 451. ◊ Fig. Lirismul dupa unii da masura frumusetzii in orice gen literar. IBRAILEANU S. 137. Dacam putea masura Pe cit nie de plina masura Vedeavei ce multa mie ura in ziua din urma a ta! COSHBUC P. I 155. 3. Diviziune metrica a unei piese muzicale scrisa la inceputul portativului. Briceag se opreshte sashi acordeze vioara. Holbea shi Gavan atunci ishi indoiesc meshteshugul k sa pastreze masura. REBREANU I. 12. ◊ Bara de masura = liniutza verticala pe portativ divizind toata durata piesei muzicale in unitatzi metrice egale. ◊ Expr. A bate masura = a executa cu. mina sau cu piciorul mishcari egale shi regulate care marcheaza diviziunile grupurilor de note aflate in fiecare unitate delimitata de barele respective. 5. Unitate metrica compusa dintrun anumit numar de silabe accentuate shi neaccentuate sau (in metrica antica) dintrun anumit numar de silabe lungi shi scurte care determina ritmul unui vers. De mult ma lupt catind in vers masura Ce plina e k toamna mierean faguri. EMINESCU O. IV 356. II. Fig. 1. (Mai ales la pl.) Dispozitzie mijloc procedeu intrebuintzat pentru realizarea unui anumit scop. Masurile de imbunatatzire a muncii organizatorice de partid trebuie sa contribuie la creshterea fortzei partidului la intarirea shi mai mare a unitatzii rindurilor sale. REZ. HOT. I 167. Puse mina pe megafon pentru o masura repede shi hotarita. BART S. M. 92. ♦ Expr. A lua masuri = a implini o serie de lucrari sau a duce o actziune in vederea realizarii unui anumit scop. Se scoala miine disdedimineatza k sa ia masuri. Ce masuri? Masuri k la un asemenea eveniment. Facem cunoscut oamenilor explicam sfatuim. SADOVEANU M. C. 138. Profetiza k incheiere k o pelagra literara Va bintui cu sigurantza de nor lua masuri urgente Cei responsabili denflorirea recoltei noilor talente. ANGHELIOSIF C. M. II 9. Hei hei! Cind aud eu de popa shi de Smaranditza popii las mushtele in pace shimi iau alte ginduri alte masuri: incep a ma da shi la scris. CREANGA A. 7. 2. Valoare putere. Ce mai vrei cua tale sfaturi Daca shtii a lor masura? EMINESCU O. I 198. Noi citim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un uriash odata in razboaie a purtat; Greutatea ei neapasa trece slabane masura Nendoim dacasha oameni intru adevar au stat. ALEXANDRESCU P. 134. ◊ Expr. A fi in masura = a fi in stare indicat a avea posibilitatea de a face ceva de a reushi. SHi cum e elevul dumitale eshti cel mai in masura sami dai un sfat din vreme. C. PETRESCU I. II 168. Ashi da masura = ashi manifesta talentul priceperea in realizari concrete. Acest mare shi subtzire artist nu shia dat masura in versuri. SADOVEANU E. 60. In aceeashi masura = deopotriva egal la fel. Arhitectura sovietica shi in aceeashi masura tehnica constructziei au avut ashi spune shi aci cuvintul lor. STANCU U.R.S.S. 127. 3. Moderatzie infrinare cumpatare sobrietate rezerva. La gura Sa aiba lacat shi masura. PANN P. V. I 3. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu masura = chibzuit cum se cuvine cumpatat cu socoteala. Tinarul Herdelea se lauda shi se inaltza fireshte dar cu masura. REBREANU R. I 178. Fara masura = nechibzuit din caleafara fara socoteala. Ma cearta fara masura. DESHLIU M. 40. Vorbeshte tare shi cam fara masura. DELAVRANCEA O. II 293. Pl. shi: (invechit) masure.