9 definitzii pentru chibzuit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CHIBZUÍT A chibzuitzi te adj. Care judeca o situatzie cumpanind toate eventualitatzile; socotit cumpanit. V. chibzui.
CHIBZUÍT A chibzuitzi te adj. Care judeca o situatzie cumpanind toate eventualitatzile; socotit cumpanit. V. chibzui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
chibzuit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: chibzui] Judecata bazata pe cumpanirea tuturor eventualitatzilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
chibzuit2 ~a [At: DIONISIE C. 169/16 / Pl: ~itzi ~e / E: chibzui] 1 a (D. oameni) Cu judecata Si: cuminte intzelept. 2 a (Inv; construit cu pp. „la”) Priceput. 3 a (D. actziuni realizari etc.) Gandit. 4 a (iuz; is) Gospodarie ~a Sistem de administrare planificata a intreprinderilor de stat in economia socialista bazat pe o autonomie bugetara shi o disciplina financiara de asha natura incat intreprinderea sa fie rentabila. 5 av Cu judecata.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CHIBZUÍT A chibzuitzi te adj. 1. (Despre idei actziuni etc.) Hotarit exprimat fixat realizat in urma unei atente chibzuiri. 2. Gospodarie chibzuita = hozrasciot. 2. (Despre oameni) Care judeca cumpanind toate eventualitatzile; socotit cumpanit. Lica tu eshti un om chibzuit: nutzi baga capul in primejdie nu te face de rushine. SLAVICI O. I 132. ◊ (Adverbial) Sa vedem! zise el chibzuit. SLAVICI O. I 341.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CHIBZUÍT A chibzuitzi te adj. Care judeca cumpanind toate eventualitatzile; socotit cumpanit. V. chibzui.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
chibzuít a adj. Care chibzuĭeshte bine serios echilibrat: om chibzuit. Care e facut cu chibzuĭala: plan chibzuit.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CHIBZUÍT adj. adv. 1. adj. v. calculat. 2. adj. v. cumpatat. 3. adj. ashezat cumpatat echilibrat linishtit pashnic potolit tihnit. (O viatza ~.) 4. adj. cuminte intzelept socotit (pop.) mintos. (Om ~.) 5. adv. cuminte intzelept intzeleptzeshte judicios ratzional. (A procedat ~.) 6. adj. cumpanit gandit judicios matur serios socotit temeinic. (O judecata ~.) 7. adj. v. judicios. 8. adj. cuminte deshtept inteligent intzelept. (O masura ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CHIBZUIT adj. adv. 1. adj. calculat cumpanit cumpatat echilibrat infrinat masurat moderat ponderat socotit (prin vestul Transilv.) samalit. (Om ~; viatza ~.) 2. adj. astimparat ashezat cuminte cumintzit cumpatat domolit echilibrat linishtit potolit retzinut rezervat serios sobru stapinit temperat. (Om ~.) 3. adj. ashezat cumpatat echilibrat linishtit pashnic potolit tihnit. (O viatza ~.) 4. adj. cuminte intzelept socotit (pop.) mintos. (Om ~.) 5. adv. cuminte intzelept intzeleptzeshte judicios ratzional. (A procedat ~.) 6. adj. cumpanit gindit judicios matur serios socotit temeinic. (O judecata ~.) 7. adj. bun folositor gindit intzelept judicios ratzional rezonabil socotit util (fig.) sanatos. (Un sfat ~.) 8. adj. cuminte deshtept inteligent intzelept. (O fapta ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Chibzuit ≠ nechibzuit nesocotit necugetat necumpanit nesabuit nechitit
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
chibzuit, chibzuitaadjectiv
- 1. Care judeca o situatzie cumpanind toate eventualitatzile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lica tu eshti un om chibzuit: nutzi baga capul in primejdie nu te face de rushine. SLAVICI O. I 132. DLRLC
- Sa vedem! zise el chibzuit. SLAVICI O. I 341. DLRLC
- 1.1. Gospodarie chibzuita = hozrasciot. DLRLCsinonime: hozrasciot
-
etimologie:
- chibzui DEX '09 DEX '98