CHIBZUÍT A chibzuitzi te adj. 1. (Despre idei actziuni etc.) Hotarit exprimat fixat realizat in urma unei atente chibzuiri. 2. Gospodarie chibzuita = hozrasciot. 2. (Despre oameni) Care judeca cumpanind toate eventualitatzile; socotit cumpanit. Lica tu eshti un om chibzuit: nutzi baga capul in primejdie nu te face de rushine. SLAVICI O. I 132. ◊ (Adverbial) Sa vedem! zise el chibzuit. SLAVICI O. I 341.