22 de definitzii pentru infranare
din care- explicative (12)
- morfologice (4)
- relatzionale (6)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INFRANÁRE infranari s. f. Actziunea de a (se) infrana; fig. retzinere abtzinere cumpatare. V. infrana.
INFRANÁRE infranari s. f. Actziunea de a (se) infrana; fig. retzinere abtzinere cumpatare. V. infrana.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
infranare sf [At: DA / Pl: ~nari / E: infrana] 1 Ashezare a unui frau Si: infranat1. 2 (Fig) Stapanire de sine Si: infranat1 (2). 3 Domesticire a unor animale salbatice Si: infranat1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
infranare f. actziunea de a (se) infrana: abstinentza.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INFRANÁ infranez vb. I. Tranz. A pune frau; p. ext. a imblanzi a domestici. ♦ Fig. A stavili a retzine a potoli. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) stapani a (se) domina. Lat. infrenare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INFRANÁ infranez vb. I. Tranz. A pune frau; p. ext. a imblanzi a domestici. ♦ Fig. A stavili a retzine a potoli. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) stapani a (se) domina. Lat. infrenare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
infrana [At: COD. VOR. 148/7 / V: ~aia ~aua / Pzi: ~nez (inv) infran / E: ml *infrenare] 1 vt A pune frau. 23 vtr (Fig) A (se) stapani. 4 vt (Pex; fig) A domestici animale salbatice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INFRINÁ infrinez shi infrín vb. I. 1. Tranz. A pune friu unui animal de ham. FatFrumos inshela shi infrina calul. ISPIRESCU L. 4. SHi plingind infrina calul. Calul ei cel alb k neaua Ii neteaza mindra coama SHi plingind i pune shaua. EMINESCU O. I 66. ♦ A imblinzi a domestici. Daca dobitoacele nar fi fost infrinate de demult ar fi sfishiet pe om. CREANGA P. 209. ♦ Fig. A stavili a retzine a face inofensiv a potoli. V. frina. Se lasa pe speteaza scaunului shi incepu sa rida stapininduse cit putea. Ii facea rau risul i facea rau shi sila dea shil infrina shii curgeau lacrimi pe obraji. DUMITRIU N. 85. Oamenii... ishi infrinara resimtzimintele. ODOBESCU S. III 468. Orishicit vei infrina pe un domn anevoie va fi al face pe el shi pe oameni a uita vechiul obicei al opri da se crede macar uneori stapin al tzarii. BALCESCU O. I 351. 2. Refl. A se abtzine de la ceva a se retzine de la o fapta de la exprimarea unei pareri a se stapini. Se indirjea Dar tot el se infrina. TEODORESCU P. P. 546.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INFRINÁRE infrinari s. f. Actziunea de a (se) infrina; potrivirea friului la un animal de ham; fig. retzinere abtzinere cumpatare. Cu infrinare... ishi stapinea pofta. PANN P. V. I 130.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INFRANÁ vb. I. tranz. 1. a pune frau (unui cal). 2. (fig.) a stavili; a domoli. II. tranz. refl. (fig.) a (se) stapani. (< lat. infrenare) corectata
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A INFRANÁ ~éz tranz. 1) (cai) A stapani cu ajutorul fraului; a domoli; a struni. 2) pop. (animale salbatice) A face sa se deprinda cu omul; a domestici. 3) (sentimente stari sufleteshti) A stavili printrun efort de vointza; a inabushi; a controla; a domina. Ashi ~ dorintzele. [Sil. infra] /<lat. infremere
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
infranà v. 1. a pune fraul la cai sau la altceva: 2. fig. a stapani a domina: ashi infrana poftele gura; 3. a se abtzine. [Lat. INFRENARE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
infrináre f. Actziunea de a saŭ de a te infrina. Represiune. Abstinentza.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
infrinéz v. tr. (lat. infréno áre it. infrenare pv. cat. sp. enfrenar). Pun friu. Fig. Stapinesc dominez reprim (poftele vorbele). V. refl. Ma abtzin. SHi infirnez (k desfirnez): de spun o vorba te shi infirnezĭ. (SHez. 33 23) te opuĭ itzĭ sare tzandura.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
infranáre s. f. g.d. art. infranắrii; pl. infranắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
infranáre s. f. g.d. art. infranarii; pl. infranari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
infraná (a ~) vb. ind. prez. 3 infraneáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
infraná vb. ind. prez. 1 sg. infranéz 3 sg. shi pl. infraneáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INFRANÁRE s. 1. v. impiedicare. 2. v. strunire. 3. v. retzinere. 4. v. abtzinere. 5. impiedicare oprire stavilire. (~ avantului tineresc.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INFRANARE s. 1. impiedicare. (~ unei carutze la vale.) 2. domolire linishtire strunire. (~ calului.) 3. retzinere (livr.) continentza. (~ a sentimentelor.) 4. abtzinere retzinere stapinire. (~ de la ceva.) 5. impiedicare oprire stavilire. (~ avintului tineresc.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INFRANÁ vb. 1. v. impiedica. 2. v. struni. 3. a retzine a struni (inv. fig.) a hatzui. (Te rog sai mai ~ sunt prea zburdalnici!) 4. v. stapani. 5. v. invinge. 6. v. abtzine. 7. a impiedica a opri a stavili (fig.) a frana. (Nu puteau ~ avantul revolutzionar.) 8. v. tempera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INFRANÁ vb. v. domoli potoli stapani stavili tempera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INFRINA vb. 1. a impiedica. (A ~ o carutza la vale.) 2. a domoli a linishti a struni. (A ~ un cal.) 3. a retzine a struni (inv. fig.) a hatzui. (Te rog sai mai ~ sint prea zburdalnici!) 4. a domina a invinge a stapini. (SHia ~ durerea.) 5. a(shi) birui a(shi) infringe a(shi) invinge a(shi) stapini (pop. shi fam.) a(shi) struni. (SHia ~ emotzia.) 6. a se abtzine a se domina a se opri a rabda a se retzine a se stapini. (Nu sa putut ~ sa nui spuna.) 7. a impiedica a opri a stavili (fig.) a frina. (Nu puteau ~ avintul revolutzionar.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
infrina vb. v. DOMOLI. POTOLI. STAPINI. STAVILI. TEMPERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
infrana, infranezverb
- 1. A pune frau. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- FatFrumos inshela shi infrina calul. ISPIRESCU L. 4. DLRLC
- SHi plingind infrina calul. Calul ei cel alb k neaua Ii neteaza mindra coama SHi plingind i pune shaua. EMINESCU O. I 66. DLRLC
-
- Daca dobitoacele nar fi fost infrinate de demult ar fi sfishiet pe om. CREANGA P. 209. DLRLC
-
- 1.2. Domoli, potoli, retzine, stavili. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- Se lasa pe speteaza scaunului shi incepu sa rida stapininduse cit putea. Ii facea rau risul i facea rau shi sila dea shil infrina shii curgeau lacrimi pe obraji. DUMITRIU N. 85. DLRLC
- Oamenii... ishi infrinara resimtzimintele. ODOBESCU S. III 468. DLRLC
- Orishicit vei infrina pe un domn anevoie va fi al face pe el shi pe oameni a uita vechiul obicei al opri da se crede macar uneori stapin al tzarii. BALCESCU O. I 351. DLRLC
-
- 1.3. A (se) stapani a (se) domina. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- Se indirjea Dar tot el se infrina. TEODORESCU P. P. 546. DLRLC
-
-
etimologie:
- infrenare DEX '09 DEX '98 MDN '00
infranare, infranarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a (se) infrana. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- Cu infrinare... ishi stapinea pofta. PANN P. V. I 130. DLRLC
-
-
etimologie:
- infrana DEX '09 DEX '98