stapani [At: NEAGOE INV. 12/17 / Pzi: ~nesc / E: stapan] 1 vt (C.i. bunuri materiale) A fi in posesia a ceva Si: a avea (1) a detzine (1) a poseda (inv) a posesui. 2 vt A lua in posesie. 3 vt A fi stapan pe … 4 vt(a) (D. persoane grupuri de persoane popoare etc.; c.i. tzari teritorii orashe colectivitatzi etc.) A avea sub influentza sub ascultarea sub autoritatea sub dominatzia sub guvernarea etc. sa Si: a carmui (2) a conduce (4) a domina (1) a guverna (2) (rar) a dirigui (2). 5 vt(a) A subordona influentzei sale Si: a carmui (4) a conduce (5) a domina (1) a guverna (2) (rar) a dirigui (2). 6 vt (Asr) A ocupa. 7 vt (Asr) A captura (1). 8 vi A domni (1). 9 vt (C.i. fiintze) A face inofensiv Si: a domoli (2) a domestici (5) a imblanzi a potoli. 10 vt A domina printro fortza superioara prin constrangere Si: a domoli (11) a domestici (5) a imblanzi a potoli. 11 vt A tzine in frau (prin metode severe) Si: a domoli (2) a domestici (5) a imblanzi a potoli. 12 vt (Pex) A opri a impiedica (cu regularitate) de la comiterea unui act a unei actziuni nepotrivite necontrolate reprobabile Si: a struni a infrana a invinge. 13 vt (C.i. domenii de activitate sau de cunoashtere ori compartimente ale acestora meserii meshteshuguri deprinderi operatzii sau instrumente utilaje etc.) A avea sau a dobandi cunoshtintze (teoretice sau practice) temeinice pentru a putea lucra cu pricepere cu indemanare etc. Si: a cunoashte (1) a poseda a shti (arg) a gini (1). 14 vr (D.oameni) A avea controlul propriilor porniri Si: a se abtzine (2) a se autocontrola a se controla (3) a se domina (2) a se inhiba a se infrana a rabda a se retzine. 15 vr A nushi exterioriza sau a nushi manifesta emotziile sentimentele starile (sufleteshti) etc. Si: a se abtzine (2) a se autocontrola a se controla (3) a se domina (2) a se inhiba a se infrana a rabda a se retzine. 16 vr A nu executa o actziune Si: a se abtzine (1) a se autocontrola a se controla (3) a se domina (2) a se inhiba a se infrana a rabda a se retzine. 17 vr (C.i. manifestari sentimente stari sufleteshti etc.) A opune rezistentza in declansharea a ceva Si: a controla (3) a domina (2) a inhiba a inabushi a infrana a opri a retzine. 18 vt (C. i. manifestari sentimente stari sufleteshti etc.) A nu lasa sa izbucneasca sa se manifeste Si: a controla (2) a domina (1) a inhiba a inabushi a infrana a opri a retzine. 19 vt (C. i. manifestari sentimente stari sufleteshti etc.) A supune autocontrolului Si: a controla (2) a domina (1) a inhiba a inabushi a infrana a opri a retzine. 20 vt (D. sentimente convingeri obiceiuri idei etc.; c. i. oameni) A supune unei influentze unei presiuni etc. Si: a domina (1) a poseda. 21 vt (D. sentimente convingeri obiceiuri idei etc.; c. i. oameni) A urmari fara incredere Si: a domina (1) a poseda. 22 vt (D. sentimente convingeri obiceiuri idei etc.; c.i. oameni) A tzine sub puterea sa Si: a domina (1) a poseda.

A STAPANÍ ~ésc 1. tranz. 1) (bunuri materiale) A detzine in calitate de stapan; a avea in posesie; a poseda; a detzine. 2) (activitatzi specialitatzi doctrine etc.) A cunoashte bine; a poseda. ~ tehnica. ~ o limba. 3) (tzari imparatzii) A conduce in calitate de stapan. 4) fig. (despre ganduri idei sentimente etc.) A preocupa in permanentza shi complet; a urmari; a obseda. 5) (porniri sentimente etc.) A face sa nu se manifeste; a domoli; a potoli; a infrana. 6) (persoane) A face sa se stapaneasca. 2. intranz. A se afla in fruntea unei tzari; a fi domn al unei tzari; a domni; a guverna. /Din stapan

A SE STAPANÍ ma ~ésc intranz. Ashi infrana pornirile; a se retzine; a se controla; a se domina. /Din stapan

stapanì v. 1. a fi stapan a guverna: sa stapaneasca tzara in pace; 2. a domina: patima cel stapanea; 3. fig. a infrana a se retzine: nu shtie sa se stapaneasca.

stapanesc ~easca a [At: (a. 1712) IORGA S. D. VII 113 / Pl: ~eshti / E: stapan + esc] (Ivp) 16 Care apartzine unui stapan (12 45 1011). 711 Care provine de la un stapan (12 45 1516). 1217 De stapan (12 45 1011). 1823 Al stapanului (12 45 1516). 2425 Caracteristic stapanului (2728). 2627 De stapan (2728). 28 De autoritate publica. 2930 De stapanire (78). 3132 Al stapanirii (78). 33 Al stapanitorului. 34 (Pex) Domnesc (1). 35 Suveran.

STAPINÍ stapinesc vb. IV. 1. Tranz. A avea in proprietate bunuri materiale animale etc.; a poseda. Na avut neamuri care sai alunge femeia shi sai stapineasca locul. GALAN Z. R. 90. Omul de la «Singer» a coborit mashina din trasura a puso pe mama sa iscaleasca tot felul de hirtii a incasat o suta de lei shi ia spus so stapineasca sanatoasa. PAS Z. I 242. ◊ Fig. Sus senin shi jos verdeatza! Ce cumintei sa traieshti Cind tzie dat sa stapineshti Numai o viatza. COSHBUC P. I 263. 2. Tranz. A cunoashte foarte bine un domeniu de activitate o specialitate o doctrina; a poseda cunoshtintze temeinice teoretice shi practice intrun anumit domeniu. Lucratorul bolshevic iubeshte cultura stapineshte tehnica din toate punctele de vedere shi simte nevoia unei lecturi a unui spectacol. SAHIA U.R.S.S. 87. ◊ A stapini o limba (straina) = a vorbi corect shi curent o limba (straina). 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A se retzine de la manifestarea unui sentiment a unei porniri a se abtzine (de la ceva); a avea stapinire de sine a se infrina a se domina. Razashii de aici se stapinesc cu falcile incleshtate shi ashteapta ceas potrivit k sa plateasca dushmanului dupa cuviintza. SADOVEANU N. P. 23. Prietena Elisabeta itzi intzelegem desperarea. Trebuie insa sa te stapineshti. SAHIA N. 42. Inima i se sfirshea. Dar indat’ se stapinea SHi durerii nu se da. JARNÍKBIRSEANU D. 488. ♦ Tranz. (Complementul indica manifestarea retzinuta) A nu lasa sa izbucneasca sa se manifeste. Daabia miam mai stapinit indignarea. CAMIL PETRESCU U. N. 125. Abia stapinindushi plinsul il indeparta putzin cu amindoua miinile k sa se uite mult la el. BASSARABESCU V. 23. [HarapAlb] neputindushi stapini risul zise cu mirare: Multe mai vede omul acesta cit traieshte. CREANGA P. 240. Vizirul stapineshte minia lui fierbinte. ALECSANDRI P. III 346. ♦ Tranz. A opri sau a impiedica pe cineva de la ceva; a face inofensiv; a domoli a potoli. Tovarashi datzimi o arma! Ofitzerul shi un soldat il luara in bratze il stapinira. Ii repetau mereu: Nu se poate tovarashe! DUMITRIU V. L. 88. Feciorul cel mai mare al comisului... rapezind indarat bratzul drept incleshta pe tretin pe dupa git k intrun arc stapinindul. Nechezind subtzirel calutzul se supuse. SADOVEANU F. J. 66. 4. Tranz. Fig. (Despre idei sentimente) A tzine pe cineva sub influentza sau sub stapinirea sa; a domina. Imi dau seama k este o nebunie ceea ce gindesc acum. K oamenii vor ride. Insa pe mine ma stapinesc aceste ginduri. SAHIA N. 23. Rolla se afunda in viatza placerilor cumparate in acea viatza unde pasiunile stapinesc pe om. GHEREA ST. CR. II 321. Rau este k ma stapineshte frica. DRAGHICI R. 154. 5. Intranz. A cirmui a domni a guverna a conduce. Stapinea in Moldova Bogdan Incrucishatul. SADOVEANU O. I 247. In Ardeal stapinea Sigismund Batori. ISPIRESCU M. V. 9. Acolo stapineshte Un domn care tzara intreaga il urashte. ALECSANDRI T. II 140. ◊ Tranz. Luminate imparate satzi stapineshti imparatzia cu norocire! ISPIRESCU L. 26.

stapinésc v. intr. (d. stapin). Is stapin: eŭ stapinesc aicĭ. V. tr. Posed: sa stapineshti sanatos casa care tziaĭ facuto! Fig. Domin tzin in puterea mea: furia il stapinea vizitiu nu maĭ putu stapini caiĭ. V. refl. Ma dominez ma abtzin ma retzin ma infrinez: nu se maĭ putu stapini shi incepu al mustra.

stapaní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. stapanésc imperf. 3 sg. stapaneá; conj. prez. 3 sa stapaneásca

stapaní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. stapanésc imperf. 3 sg. stapaneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. stapaneásca

stapanesc neam 1 imp.

STAPANÍ vb. 1. v. poseda. 2. v. domni. 3. a domina a trona. (~ peste intreaga imparatzie.) 4. v. cunoashte. 5. a cunoashte a poseda a shti. (~ trei limbi straine.) 6. v. controla. 7. v. subjuga. 8. v. invinge. 9. v. retzine. 10. a(shi) birui a(shi) infrana a(shi) infrange a(shi) invinge (pop. shi fam.) a(shi) struni. (SHia ~ emotzia.) 11. v. abtzine. 12. v. absorbi. 13. v. calma. 14. v. tempera.

STAPANÍ vb. v. cuceri lua ocupa.

stapini vb. v. CUCERI. LUA. OCUPA.

STAPINI vb. 1. a avea a detzine a poseda (inv.) a posesui. (A ~ un bun material.) 2. a cirmui a conduce a dirigui a domni a guverna (inv. shi pop.) a obladui (inv.) a birui a chivernisi a duce a ocirmui a povatzui. (SHtefan cel Mare a ~ cu glorie in Moldova.) 3. a domina a trona. (~ peste intreaga imparatzie.) 4. a cunoashte a pricepe a shti (fam.) a vedea. (~ mai multe meserii.) 5. a cunoashte a poseda a shti. (~ trei limbi straine.) 6. a controla a domina. (~ spatziul aerian.) 7. a domina a subjuga (fig.) a robi. (Pasiunea il ~.) 8. a domina a infrina a invinge. (SHia ~ durerea.) 9. a opri a retzine (rar) a prididi (fig.) a inghitzi. (Ashi ~ lacrimile.) 10. a(shi) birui a(shi) infrina a(shi) infringe a(shi) invinge (pop. shi fam.) a(shi) struni. (SHia ~ emotzia.) 11. a se abtzine a se domina a se infrina a se opri a rabda a se retzine. (Nu sa putut ~ sa nui spuna.) 12. a absorbi a domina a preocupa. (Il ~ rezolvarea unei probleme.) 13. a (se) calma a (se) domoli a (se) linishti a (se) potoli a (se) tempera. (Te rog sa te ~!) 14. a domoli a potoli a stavili a tempera (fig.) a infrina a zagazui. (Ia mai ~ avintul.)

DIVIDE ET IMPERA! (lat.) dezbina shi stapaneshte Principiu de guvernare enuntzat de Machiavelli utilizat deseori pentru a defini politica Imperiului Habsburgic. Exista shi la romani: „Divide ut regnes!” („dezbina k sa domneshti!”).

REM TENE: VERBA SEQUENTUR (lat.) stapaneshte materia; cuvintele vin de la sine Aforism atribuit lui Cato cel Batran. Dezvoltzi cu ushurintza un subiect care eshti stapan.

SUSTINE ET ABSTINE! (lat.) rabda shi stapaneshtete! Versiunea latina a unei vechi maxime greceshti devenita deviza filozofului stoic Epictet. Indica doua modalitatzi ale rezistentzei la rau shi in general ale detasharii: puterea de a indura shi aceea de a fi stapan pe tine insutzi ferindute de patimile caretzi submineaza libertatea morala.