MANCÁ mananc vb. I. Tranz. 1. A mesteca un aliment in gura shi al inghitzi; a folosi in alimentatzie a consuma. ◊ Expr. A (nu) avea ce manca = a (nu) avea din ce trai. A manca painea cuiva = a fi in slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi intretzinut de cineva. A (nu mai) manca (paine shi sare) dintrun talger (sau dintrun blid) cu cineva = a (nu mai) convietzui cu cineva; a (nu) se (mai) afla in raporturi intime sau prieteneshti cu cineva. Ashi manca de sub unghie (sau unghii) = a fi foarte zgarcit. A manca rahat = a mintzi; a barfi a cleveti. Ai manca (cuiva) ratzele (sau cainii) din traista (sau din buzunar) = a) a fi mic de statura; b) a fi bleg prost. (Parca) a mancat laur se spune despre cineva care (parca) shia pierdut mintzile. Ai manca cuiva colacii (sau coliva) = a vedea mort pe cineva. (Refl. pas.) A crede k tot ce zboara se mananca = a fi naiv credul; ashi face iluzii. (Pop.) Manancal fript sau mananco fripta se spune pentru a exprima dispretzul fatza de cineva sau de ceva precum shi renuntzarea la un anumit lucru. A manca foc pentru cineva = a face orice pentru a fi de folos cuiva. A manca foc (sau jaratic) = (despre cai) a fi foarte iute. A manca (cuiva sau ashi manca cu cineva sau cu ceva) viatza (sau zilele tineretzile etc.) = a(shi) irosi a(shi) distruge viatza tineretzea etc. Ai manca sufletul (cuiva) = a supara a necaji a chinui (pe cineva) peste masura. A manca (cuiva) capul = a distruge a nimici. Ashi manca credintza (sau omenia lefteria) = ashi pierde prestigiul cinstea creditul. A manca (pe cineva) din ochi = a privi (pe cineva) cu mare placere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent shi dragastos. Sal (sau so) mananci din ochi (nu alta) se spune despre o persoana frumoasa atragatoare iubita. A manca (ceva) cu ochii = a se uita cu mare pofta (la ceva). (Pop.) Mancatziash ochii sau mancateash se spune pentru ashi exprima afectziunea fatza de persoana careia i se adreseaza (cautand sai cashtige bunavointza). A manca bataie (sau tranteala chelfaneala etc.) = a fi batut de cineva; p. ext. a fi invins (intro lupta intro competitzie la un joc de societate etc.). A manca (o) sapuneala (sau papara) = a fi (aspru) certat. A fugi (sau a alerga) mancand pamantul sau a manca pamantul fugind (sau alergand) = a fugi foarte repede in graba mare. ♦ Intranz. A se hrani a se alimenta. ♦ Fig. (Fam.) A trai din... ♦ Fig. A lua ashi insushi (pe nedrept) un bun material; a cheltui a risipi. ♦ Fig. (Pop.) A exploata a spolia a jecmani pe cineva. ♦ Fig. (Pop.) A suferi a patimi a indura a inghitzi. ♦ Fig. (Fam.) A omite litere cuvinte sunete in vorbire sau in scris. 2. (Despre animale shi despre pasari salbatice) A rupe prada in bucatzi a sfashia (shi a devora). ◊ Expr. A manca carne de om = (despre oameni) a fi rau crud agresiv. ♦ (Despre viermi molii agentzi fizici sau chimici) A roade a distruge. ♦ (Despre boli) A distruge (treptat) a macina a mina. 3. (Despre insecte) A pishca a ciupi. 4. (Precedat de un pron. pers. la acuz.; despre corp sau despre partzi ale corpului) A produce o senzatzie de mancarime. ◊ Expr. (Glumetz) Al manca (pe cineva) spinarea (sau pielea) = a se comporta k shi cum ar vrea sa fie batut. Al manca (pe cineva) palma (sau palmele) = a fi dornic a avea chef sa bata pe cineva. (In superstitzii) Al manca (pe cineva) palma dreapta = a avea o senzatzie de mancarime in palma dreapta semn k va trebui sa dea o suma de bani. (In superstitzii) Al manca (pe cineva) palma stanga = a avea o senzatzie de mancarime in palma stanga semn k va primi o suma de bani. Al manca (pe cineva) talpile = a nu avea astampar sa stea intrun loc a fi nerabdator sa plece. Te mananca cojocul = nu te astamperi nu te potoleshti vrei sa te bat; cautzi bataie. (Pop.) Al manca (pe cineva) sa... = a simtzi impulsul indemnul irezistibil sa... a fi tentat sa... 5. A roade cu dintzii un lucru necomestibil ashi infige dintzii intrun lucru necomestibil. 6. Fig. A face sa dispara; a consuma a nimici a distruge. 7. Fig. (Despre nenorociri stari sufleteshti etc.) A face pe cineva sa sufere; a consuma a chinui. 8. Fig. A face cuiva rau (pe ascuns); a submina. ♦ Refl. recipr. A se certa a se dushmani a se sapa ashi face rau unul altuia. Lat. manducare.

manca [At: PSALT. HUR. 83^v/5 / Pzi: 1 mananc (reg) mananc manc 2 mananci (reg) mananci manci 3 6 mananca (reg) mananca manca 4 mancam 5 mancatzi / E: ml manducare] (Fsha) 1 vt (C. i. alimente) A mesteca in gura shi a inghitzi pentru ashi potoli foamea Si: a consuma a se hrani. 2 vt (Pop; if) Mananci? Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 3 vt (Pfm; ie) A k in targul (sau k in satul) lui Cremene (sau k in codru) A manca fara socoteala. 4 vt (Pfm; ie) A ~ cat (sau k) un lup (sau cat patru cat shapte cat un turc din cei calici k o capusha k o lacusta k un popa k diacul la pomene de parca na vazut fir verde) A manca mult shi cu lacomie. 5 vt (Pfm; ie) A ~ k o pasare (sau k o vrabie) A manca putzin. 6 vt (Pfm; ie) A ~ dea gata A profita de munca altuia. 7 vt (Pfm; ie) A avea ce ~ A avea din ce trai. 8 vt (Pop; ie) A ~ painea (sau painea shi sarea pita) cuiva A fi gazduit intretzinut de cineva. 9 vt (Pop; iae) A fi in slujba cuiva. 10 vt (iae) A se folosi de binefacerile cuiva. 11 vt (Pop; ie) A ~ paine shi sare (de pe un talger) cu cineva (sau impreuna) sau a ~ totzi o paine shi o sare ori a ~ (cu cineva sau totzi) dintrun blid (sau dintro zeama) A trai la un loc Si: a convietzui. 12 vt (Pop; iae) A se afla in raporturi de stransa prietenie cu cineva. 13 vt (Pfm; ie) A fi ~t paine (sau pita) din multe cuptoare sau a fi ~t (mai) multe pashti (sau mai multzi craciuni decat cineva) A fi mai batran. 14 vt (Pop; iae) A fi cu mai multa experientza. 15 vt (Pop; ie) A ~ singur bucatele shi a lasa altora zeama A trage singur foloasele. 16 vt (Pfm; ie) Ashi ~ de sub unghii (sau de sub unghie de sub talpi de sub dansul) A fi foarte zgarcit. 17 vt (Reg; ie) A ~ borshul (sau asmatzuchi calupul lumanarea mucul schimbeaua shofranul) cuiva A se pacali. 18 vt (Pfm; ie) A ~ rabdari prajite (sau ciuperci coaste fripte) A nu manca nimic Si: a rabda. 19 vt (Pfm; ie) A ~ praz (sau borsh haram rahat ciuperci) A mintzi. 20 vt (Pfm; iae) A flecari. 21 vt (Pfm; ie) (Parca) a ~t buretzi (sau ciuperci ceapaciorii laur masalar) Parca e nebun. 22 vt (De obicei in imprecatzii; pfm; ie) Ai colacul (sau colacii coliva) cuiva sau ai ~ (cuiva) din coliva A vedea mort pe cineva. 23 vt (Pfm; iae) A omori. 24 vt (Pfm; ie) Ii mananca cainii (sau ratzele) din traista (sau din buzunar) Se zice despre un om mic de statura. 25 vt (Pfm; iae) Se zice depre un om prost bleg. 26 vt (Pfm; ie) A ~ foc pentru cineva A face orice pentru a servi pe cineva. 27 vt (Pfm; iae) Ashi pune viatza in primejdie pentm cineva. 28 vt (D. cai; pfm; ie) A ~ foc (sau jaratic) A fi foarte iute. 29 vt (Pfm; ie) A ~ nori de... A fi extraordinar de... 30 vt (Reg; ie) A ~ pamant de durere A suferi peste masura. 31 vt (Reg; ie) A ~ lut shi pamant A tagadui cu incapatzanare. 32 vt (Pfm; ie) A ~ piatra A razbi toate greutatzile. 33 vt (Pfm; ie) Ashi ~ averea (sau banii aurul) cu lingura A cheltui fara masura. 34 vt (Pfm; iae) A fi foarte bogat. 3536 vtr (Ie) A ~ (cuiva) sau ashi ~ (cu cineva sau cu ceva) viatza (sau zilele tineretzele norocul etc.) A(shi) irosi existentza. 3738 vtr (Ivr; ie) A ~ (cuiva sau ashi ~) capul A (se) distruge. 39 vt (Pfm; ie) Ashi ~ credintza (sau omenia lefteria reg leanca) Ashi pierde prestigiul cinstea. 40 vt (Pfm; ie) Ai ~ inima (sau sufletul cuiva) A necaji pe cineva peste masura. 41 vt (Pfm; ie) (Itzi vine) sal (sau so) mananci (din ochi ori de viu de vie) Se spune despre o persoana frumoasa atragatoare. 42 vt (Pfm; ie) ~tziash ochii sau ~(mi)teash Exprima afectziunea fatza de interlocutor cautand sai cashtige bunavointza. 43 vt (Pfm; ie) Manancal fript sau mananco fripta Formula care exprima dispretzul fatza de cineva sau ceva precum shi hotararea de a renuntza sa mai faca ceva. 44 vt (Ie) A ~ bataie (sau tranteala chelfaneala etc.) A fi batut. 45 vt (Pex; iae) A fi invins intro lupta la o intrecere la un joc de societate etc. 46 vt (Ie) A ~ pumni (sau palme bastoane etc.) A fi batut. 47 vt (Fig; iae) A fi aspru certat. 48 vt (Pfm; ie) A fugi (sau a alerga) mancand pamantul (sau de mananca pamant ori pamantul) sau a ~ pamant (ori pamantul) (fugind ori alergand) A fugi foarte repede in mare goana. 49 vt (Ie) A crede k tot ce (sau toate cate) zboara se mananca Ashi imagina k poate obtzine orice. 50 vi A se hrani. 51 vt (Fam) A trai din... 52 vt (C. i. bunuri materiale) A lua. 53 vt (C. i bunuri materiale) Ashi insushi pe nedrept. 54 vt (C. i. bunuri materiale) A cheltui. 55 vt (ivp; c. i. oameni popore) A jecmani. 56 vt (Fig; c. i. sentimente de durere de necaz etc.) A suferi. 57 vt (ivr; c. i. otrava) A se otravi. 58 vt (Fam; la jocul de shah; c. i. piese) A cashtiga de la adversar. 59 vt (Fam; c. i. sunete litere sau cuvinte) A omite in vorbire sau in scris. 60 vt (D. animale shi pasari salbatice) A rupe prada in bucatzi. 6162 vtr (Pop; ie) A ~ carne de (sau din) om ori ashi ~ din carne (sau carnea de pe el) A fi crud (cu altzii sau) cu sine. 63 vrr (Pop) A se bate. 64 vrr (Fig; d. indivizi sau colectivitatzi) A se certa. 65 vrr (Fig; d. indivizi sau colectivitatzi) A se dushmani. 66 vrr (Fig; d. indivizi sau colectivitatzi) A se prigoni. 67 vrr (Fig; d. indivizi sau colectivitatzi) Ashi face rau. 68 vrr (Reg) A se cicali. 69 vt (D. insecte) A pishca. 70 vt (Precedat de un ppr la Ac; subiectul este o parte ale corpului) A produce senzatzie de mancarime insotzita de nevoia de a se scarpina. 71 vt (Pfm; ie) Al ~ palma dreapta A simtzi o senzatzie de mancarime in palma dreapta semn k va trebui sa dea o suma de bani. 72 vt (Pfm; ie) Al ~ palma stanga A simtzi o senzatzie de mancarime in palma stanga semn k va primi o suma de bani. 73 vt (Pfm; ie) Al ~ spinarea (sau pielea pop cojocul) A se comporta k shi cum ar cere sa fie batut. 74 vt (Pfm; ie) Al ~ mana (sau palma) A fi dornic nerabdator sa bata pe cineva. 75 vt (Pfm; ie) Al ~ talpile A nu avea atampar sa stea intrun loc. 76 vt (Pfm; ie) Al ~ (pe cineva) sa... A simtzi impulsul indemnul sa... 77 vt (C. i. un lucru necomestibil) A roade cu dintzii. 78 vt (D. viermi molii agentzi fizici sau chimici) A distruge. 79 vt (D. boli) A distruge treptat. 80 vt (Fig; d. nenorociri stari sufleteshti etc.) A chinui. 81 vt (Pop; ie) La bagat mumasa in lada shi lau ~t moliile Se spune despre cei care au fost rasfatzatzi de parintzi. 82 vt (Pop; iae) Se spune despre un om urat shi ciupit de varsat. 83 vt (Reg; ie) A fi ~t k alba (sau iapa) de ham A fi satul plictisit de ceva. 84 vr (Reg; ie) A se ~ cu lucrul A se speti muncind. 85 vt (Pfm; ie) A ~ cartea A invatza bine shi cu ambitzie. 86 vt (Rar; d. ape galerii etc.) A sapa gaurind un teren. 87 vt (Fig) A face sa dispara. 88 vt (Fig) A nimici.

MANCÁ mananc vb. I. Tranz. 1. A mesteca un aliment in gura shi al inghitzi; a folosi in alimentatzie a consuma. ◊ Expr. A (nu) avea ce manca = a (nu) avea din ce trai. A manca painea cuiva = a fi in slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi intretzinut de cineva. A (nu mai) manca (paine shi sare) dintrun talger (sau dintrun blid) cu cineva = a (nu mai) convietzui cu cineva; a (nu) se (mai) afla in raporturi intime sau prieteneshti cu cineva. Ashi manca de sub unghie (sau unghii) = a fi foarte zgarcit. A manca rahat = a mintzi; a barfi a cleveti. Ai manca (cuiva) ratzele (sau cainii) din traista (sau din buzunar) = a) a fi mic de statura; b) a fi bleg prost. (Parca) a mancat laur se spune despre cineva care (parca) shia pierdut mintzile. Ai manca cuiva colacii (sau coliva) = a vedea mort pe cineva. (Refl. pas.) A crede k tot ce zboara se mananca = a fi naiv credul; ashi face iluzii. (Pop.) Manancal fript sau mananco fripta se spune pentru a exprima dispretzul fatza de cineva sau de ceva precum shi renuntzarea la un anumit lucru. A manca foc pentru cineva = a face orice pentru a fi de folos cuiva. A manca foc (sau jeratic) = (despre cai) a fi foarte iute. A manca (cuiva sau ashi manca cu cineva sau cu ceva) viatza (sau zilele tineretzile^^[1] etc.) = a(shi) irosi a(shi) distruge viatza tineretzea etc. Ai manca sufletul (cuiva) = a supara a necaji a chinui (pe cineva) peste masura. A manca (cuiva) capul = a distruge a nimici. Ashi manca credintza (sau omenia lefteria) = ashi pierde prestigiul cinstea creditul. A manca (pe cineva) din ochi = a privi (pe cineva) cu mare placere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent shi dragastos. Sal (sau so) mananci din ochi (nu alta) se spune despre o persoana frumoasa atragatoare iubita. A manca (ceva) cu ochii = a se uita cu mare pofta (la ceva). (Pop.) Mancatziash ochii sau mancateash se spune pentru ashi exprima afectziunea fatza de persoana careia i se adreseaza (cautand sai cashtige bunavointza). A manca bataie (sau tranteala chelfaneala etc.) = a fi batut de cineva; p. ext. a fi invins (intro lupta intro competitzie la un joc de societate etc.). A manca (o) sapuneala (sau papara) = a fi (aspru) certat. A fugi (sau a alerga) mancand pamantul sau a manca pamantul fugind (sau alergand) = a fugi foarte repede in graba mare. ♦ Intranz. A se hrani a se alimenta. ♦ Fig. (Fam.) A trai din... ♦ Fig. A lua ashi insushi (pe nedrept) un bun material; a cheltui a risipi. ♦ Fig. (Pop.) A exploata a spolia a jecmani pe cineva. ♦ Fig. (Pop.) A suferi a patimi a indura a inghitzi. ♦ Fig. (Fam.) A omite litere cuvinte sunete in vorbire sau in scris. 2. (Despre animale shi despre pasari salbatice) A rupe prada in bucatzi a sfashia (shi a devora). ◊ Expr. A manca carne de om = (despre oameni) a fi rau crud agresiv. ♦ (Despre viermi molii agentzi fizici sau chimici) A roade a distruge. ♦ (Despre boli) A distruge (treptat) a macina a mina. 3. (Despre insecte) A pishca a ciupi. 4. (Precedat de un pron. pers. la acuz.; despre corp sau despre partzi ale corpului) A produce o senzatzie de mancarime. ◊ Expr. (Glumetz) Al manca (pe cineva) spinarea (sau pielea) = a se comporta k shi cum ar vrea sa fie batut. Al manca (pe cineva) palma (sau palmele) = a fi dornic a avea chef sa bata pe cineva. (In superstitzii) Al manca (pe cineva) palma dreapta = a avea o senzatzie de mancarime in palma dreapta semn k va trebui sa dea o suma de bani. (In superstitzii) Al manca (pe cineva) palma stanga = a avea o senzatzie de mancarime in palma stanga semn k va primi o suma de bani. Al manca (pe cineva) talpile = a nu avea astampar sa stea intrun loc a fi nerabdator sa plece. Te mananca cojocul = nu te astamperi nu te potoleshti vrei sa te bat; cautzi bataie. (Pop.) Al manca (pe cineva) sa... = a simtzi impulsul indemnul irezistibil sa... a fi tentat sa... 5. A roade cu dintzii un lucru necomestibil ashi infige dintzii intrun lucru necomestibil. 6. Fig. A face sa dispara; a consuma a nimici a distruge. 7. Fig. (Despre nenorociri stari sufleteshti etc.) A face pe cineva sa sufere; a consuma a chinui. 8. Fig. A face cuiva rau (pe ascuns); a submina. ♦ Refl. recipr. A se certa a se dushmani a se sapa ashi face rau unul altuia. Lat. manducare.

MANCÁ mananc vb. I. 1. Tranz. A mesteca shi a inghitzi un aliment. SHia trait traiul shia mancat malaiul. ◊ Expr. A manca (ceva) cu ochii = a fi ispitit de o mancare imbietoare; fig. a dori ai placea mult ceva. A manca (pe cineva) din ochi = a nushi mai lua ochii de la cineva drag. A manca pe cineva (fript sau de viu) = a nimici a rapune a distruge pe cineva. A (sau ai) manca cuiva zilele (sau viatza sufletul) = a amari a chinui pe cineva. A manca foc (pentru cineva) = a tzine foarte mult la cineva a face orice pentru cineva. A manca bataie (sau tranteala papara pumni palme chelfaneala) = a capata bataie a fi batut. Ashi manca amarul (sau viatza) = a avea o viatza grea chinuita. A(shi) manca (sau ai manca cuiva) banii (sau averea) = a cheltui a risipi banii sau averea. A manca pe cineva = a pagubi p. ext. a submina. A nu (mai) manca paine shi sare (de pe sau dintrun talger) cu cineva = a nu (mai) convietzui cu cineva a nu (mai) avea raporturi de intimitate sau de prietenie cu cineva. (Despre cai) A manca foc (sau jaratic) = a fi foarte iute. A manca k un lup (sau cat shapte) = a manca foarte mult. A manca k o pasare (sau k o pasarica) = a manca putzin. Ashi manca unghiile = ashi roade unghiile. Ashi manca de sub unghie (sau unghii) = a fi zgarcit. Ai manca cuiva cainii (sau ratzele) din traista (sau din buzunar) se spune despre un om mic de statura sau bleg. (Refl. impers.) Se mananca = se ia masa. ♦ (In expr.) A fugi (sau a alerga) mancand pamantul (sau de mananca pamantul) = a fugi foarte repede. ♦ Intranz. A se hrani a se alimenta. ♦ Fig. A trai din... ♦ Fig. A omite litere cuvinte sunete in vorbire sau in scris. 2. Tranz. (Despre insecte parazitzi) A pishca a ciupi. ♦ (Despre boli sau agentzi distructivi) A roade a macina. 3. Tranz. A produce o senzatzie de mancarime. ◊ Expr. (Glumetz) Al manca pe cineva spinarea (sau pielea) = a se comporta in asha fel k shi cum ar cauta intradins bataie. Al mana (pe cineva) palma (sau palmele) = a avea chef sa bata pe cineva. 4. Tranz. (Despre foc pamant etc.) A mistui a inghitzi a nimici a absorbi. 5. Tranz. Fig. (Despre nenorociri stari sufleteshti) A face sa sufere a chinui. 6. Refl. Fig. (Despre oameni) A se certa ashi face rau unul altuia. [Prez. ind. shi: (reg.) manc] Lat. manducare.

A SE MANCÁ ma mananc intranz. fam. (despre persoane) A fi in relatzii de dushmanie (unul cu altul) infaptuind (pe ascuns) actziuni de compromitere. /<lat. mandicare

A MANCÁ mananc 1. tranz. 1) (alimente) A mesteca in gura inghitzind (pentru ashi mentzine existentza fizica). * ~ (ceva) cu ochii a dori (ceva) foarte mult privind cu mare pofta. ~ (pe cineva) din ochi a privi (pe cineva) cu mare dragoste sau placere. ~ painea cuiva a) a fi in serviciul cuiva; b) a fi intretzinut de cineva. ~ (cuiva) zilele (sau sufletul) a supune (pe cineva) unor necazuri sau chinuri permanente. Ashi ~ viatza (cu cineva) ashi distruge viatza (cu cineva). ~ foc pentru cineva a face orice pentru cineva; a se sacrifica pentru cineva. Ashi ~ de sub unghii a fi foarte zgarcit. Ashi ~ omenia ashi pierde omenia cinstea. Ashi ~ unghiile a) a avea obiceiul de ashi roade unghiile cu dintzii; b) a se cai amarnic. ~ bataie (sau papara chelfaneala) a fi batut. Ashi ~ amarul a trai din greu. Ai ~ (cuiva) banii (sau averea) a stoarce pe cineva de bani sau de avere. ~ cuvintele a pronuntza cuvintele in mod denaturat nedistinct. A fugi mancand pamantul a fugi foarte repede. 2) (despre animale salbatice) A ataca rupand in bucatzi shi inghitzind. * ~ carne de om a fi foarte rau; a manifesta agresivitate. 3) (despre insecte) A intzepa producand o senzatzie dureroasa; a ciupi; a mushca; a pishca. 4) (despre agentzi sau despre factori nocivi) A modifica in rau (ducand chiar la disparitzia totala). 5) A face sa simta o senzatzie de mancarime. * Al ~ (pe cineva) spinarea (sau pielea) a se comporta in asha fel de parca ar cauta sa fie batut. Al ~ (pe cineva) palmele a avea chef sa bata (pe cineva). 6) fig. (persoane) A face sa sufere creand conditzii de viatza insuportabile. 7) fig. A consuma pana la epuizare totala. 2. intranz. 1) A consuma hrana (pentru ashi mentzine existentza fizica). * ~ k un lup a) a manca foarte mult; b) a manca repede shi lacom. ~ k o pasare a manca foarte putzin. 2) A lua masa; a sta la masa. 3) fig. Ashi asigura existentza (din ceva). /<lat. mandicare

mancà v. 1. a amesteca shi inghitzi alimente; 2. a pranzi: el mananca acasa; 3. fig. a consuma a risipi nebuneshte propria sa avere: shia mancat toata starea; fam. shia mancat credintza; a manca fript a manca zilele a prapadi pe cineva; 4. a risipi banii publici incredintzatzi cuiva; 5. in blesteme: mancaiar inima cainii! EM.; 6. a shuieri a suporta: a manca palme injuraturi; 7. a simtzi mancarime: il mananca urechea; 8. a roade: apele mananca rapele raurilor; (fuge) mancand pamantul foarte iute vorbind mai ales de cal.

mana³ v vz manca

MINCÁ maninc vb. I. 1. Tranz. A mesteca shi a inghitzi un aliment (pentru ashi potoli foamea). Imi reamintesc cum mincam bucatzica aceea de piine. SAHIA N. 32. Nepoate mai mincatatzi salatzi de aceste? CREANGA P. 210. Am un par cu pere moi SHi leom minca amindoi. JARNÍKBIRSEANU D. 48. Cine vrea sa manince miezul trebuie mai intii sa sparga coaja (= cine vrea sa dobindeasca un lucru de pretz trebuie sa munceasca). SHia trait traiul shia mincat malaiul (= ia trecut vremea nu mai aduce folos). Unul maninca agurida shi altuia i se strepezesc dintzii se zice cind unul gresheshte shi altul suporta consecintzele; unul face altul trage. (Refl. pas.) Nu tot ce zboara se maninca (= nu e realizabil orice vis). ◊ Expr. A minca (ceva) cu ochii = a fi ispitit de o mincare atragatoare; fig. a dori mult ceva. Ceasuri intregi pierdea Penelopa mincind cu ochii lacomi bijuteriile. BART E. 41. A minca (pe cineva) din ochi = a nushi mai lua ochii de la cineva drag a nu pierde din ochi. Ceilaltzi oameni il mincau din ochi pe Uracu. DUMITRIU F. 103. Albert o minca din ochi eai trimitea pe furish cite o privire calda. VLAHUTZA O. A. III 53. A minca pe cineva (fript sau de viu) = a nimici a rapune a dobori pe cineva. Vorincea minca zece premiantzi cu patrunderea shi cunoshtintzele lui. VLAHUTZA N. 29. Cu nevastamea mizerabile! Team mincat! CARAGIALE O. I 279. Da undes ticaloshii sai maninc! ALECSANDRI T. I 91. A minca cuiva zilele (sau viatza) = ai face cuiva viatza grea a amari a chinui (pe cineva). Trasnita asta de fata are sami manince zilele cundaratnicia ei. RETEGANUL P. I 52. A minca foc (pentru cineva) = a tzine foarte mult la cineva ashi pune viatza in primejdie ashi baga capul in foc pentru cineva. Celor ce nu shtiau carte le scria shi le citea scrisorile. Iara soldatzii mincau foc pentru el. CAMILAR N. I 31. A minca bataie (trinteala papara pumni ghiontzi palme chelfaneala) = a capata bataie. Chiritza se incoltzi cu oamenii shi minca la repezeala nishte pumni de la Toader Strimbu care de mult il pashtea. REBREANU R. II 175. SHtii cam mai mincat eu odata de la unul k acesta o chelfaneala. CREANGA P. 298. Ast somn nu preami place shi o sa io spui. Ba satzi cautzi treaba k maninci trinteala. ALEXANDRESCU M. 355. Ashi minca amarul (sau viatza) = a avea o viatza grea chinuita. Una din cele patru moshii care ne mincammuncind amarul. STANCU D. 50. A (shi) minca (sau ai minca cuiva) banii (sau averea) = a cheltui a risipi a toca averea. Boierii stau vara la moshie ishi umplu lazile cu aur shi pe urma iarna vin la orash deshi maninca banii shi petrec cu totzii. SP. POPESCU M. G. 78. Pentru mindra cea din coltz Mincai shaptezeci de zlotzi. JARNÍKBIRSEANU D. 376. Bani sa nui potzi minca doi ani. ALECSANDRI P. P. 135. A minca (cuiva) (shi) urechile v. ureche. A minca pe cineva (rar din cineva) = a frustra a jecmani a pagubi. De mult te maninca megieshii shi neamurile. STANCU D. 27. Mincatzi shi pascutzi am fost noi saracii de catra cei bogatzi. SADOVEANU P. M. 29. Cum shi tu ai sa maninci din noi? ALECSANDRI T. I 448. Ashi minca lefteria v. lefterie. A minca o piine v. piine. (Ironic) A minca rabdari prajite v. rabdare. (Mai ales in basme) A nu (mai) minca piine shi sare (de pe sau dintrun talger) cu cineva = a nu mai convietzui cu cineva a nu mai avea raporturi de intimitate sau prietenie cu cineva. Sa faca ce va face cu pruncul sau... k de nu pine shi sare de pe un talger cu el nu va minca. MARIAN O. I 182. Daca tentorci fara el viu ori mort piine shi sare cu mine nu mai maninci. CARAGIALE O. III 91. (Despre cai) A minca foc (sau jaratic) = a fi foarte iute. Trase la scara o carutza ferecata in aur cu patru telegari de mincau foc. ISPIRESCU L. 38. Absol. Sfirshiram repede de mincat iar dupa masa eu ma retrasei in odaia anume hotarita pentru mine. HOGASH M. N. 231. Pe la noi cine are bani bea shi maninca iara cine nu se uita shi rabda. CREANGA P. 279. Cu lingura i da sa manince shi cu coada i scoate ochii se zice despre un om fatzarnic Expr. A minca k un lup (sau cit shapte) = a minca foarte mult. A minca k o pasare (sau k o pasarica) = a minca putzin. Ashi minca de sub unghie (sau unghii) = a fi zgircit a trai cu foarte multa economie. Fata lui hagi Canutza. na fost invatzata la casa parinteasca sashi manince de sub unghie. CARAGIALE S. N. 28. Ai minca cuiva ciinii (sau ratzele) din traista (sau din buzunar) se spune despre un om moale bleg. Omul nostru era un om din aceia caruiai mincau ciinii din traista shi toate trebile cite le facea le facea pe dos. CREANGA P. 39. ◊ Refl. impers. Se maninca = se ia masa. Elisabeta de cite ori se maninca la noi pe zi? SAHIA N. 57. ◊ Fig. (In legatura cu mishcari actziuni rapide) Rotzile veneau mincind meridianele miliarde de rotzi de fier se rostogoleau unele dupa altele zile shi noptzi. CAMILAR N. II 101. Cind toarce maninca caierul. DELAVRANCEA S. 12. ◊ Expr. A fugi (sau a alerga) mincind pamintul (sau de maninca pamintul) = a fugi foarte repede. Alearga de groaza pieirii batut Maninca pamintul. COSHBUC P. I 207. Fugea iapa de minca pamint cu gura. SHEZ. IV 200. ♦ Intranz. (Cu intzeles generic) A se hrani a se nutri a se alimenta. Lui Filimon i placea traiul bun; amicii sai il poreclise Malaimare fiindca minca bine. GHICA S. A. 83. (Prin exagerare) Copil care nu maninca. ♦ Fig. A trai din... A fost invatzator in sat iar azi maninca o pensie de cinci zlotzi pe luna. REBREANU I. 14. ♦ (Cu privire la sunetelitere cuvinte) A omite (in vorba sau in scris). 2. Tranz. (Despre insecte parazitzi) A pishca a ciupi. Cum ia mincat riia prin streini mititeii! CREANGA A. 32. Dar nu nea minca tzintzarii! ALECSANDRI T. I 429. Puricii te maninca. TEODORESCU P. P. 326. ♦ (Despre boli) A distruge a roade. Oftica i maninca pieptul pe dinauntru. STANCU D. 281. Asha de mincat era de holera bietul om k vedeam k fara ajutor nu sar mai fi putut intoarce acasa. RUSSO O. 51. ◊ (Despre oameni in expr.) Ashi minca unghiile = ashi roade unghiile. ◊ (Despre altzi agentzi distructivi) Rugina maninca fierul. Apa a mincat malul. ▭ Amintirea unui nume scris pe o piatra mincata de ploi. C. PETRESCU R. DR. 36. 3. Tranz. (Despre partzi ale corpului fiind ashezat inaintea subiectului gramatical) A produce o senzatzie de mincarime insotzita de nevoia de a scarpina locul. Ma maninca capul. (Impersonal) Ma maninca in cap. ▭ Da acasa nu puteai sta mai femeie? Zau parca te maninca talpile. REBREANU I. 15 ◊ Expr. (Glumetz) Al minca pe cineva spinarea (sau pielea) = a se comporta in asha fel k shi cum ar cauta intradins bataie. Taci ma din gura shi pleaca daici... Ori te maninca pielea? PREDA I. 50. Pe semne te maninca spinarea cum vad eu. CREANGA A. 57. Al minca (pe cineva) palma (sau palmele) = a avea chef sa batzi pe cineva. 4. Tranz. (Despre foc pamint etc.) A mistui a inghitzi a absorbi a consuma a nimici. Pamintul pa toate le maninca. SHEZ. III 100. ◊ (In imprecatzii) La fagadaul din deal Mio ramas al meu suman Pentruo tzir’ de bautura Mincaoar mormintul gura. JARNÍKBIRSEANU D. 386. 5. Tranz. Fig. (Despre nenorociri stari sufleteshti etc.; cu privire la oameni) A face sa sufere a chinui. Vedea pe masa slaba mincata de necazuri zbuciumata de necurmatele amaraciuni. VLAHUTZA O. A. 140. De la o vreme incoace uritul i minca shi mai tare. CREANGA P. 73. Mincatus de nevoi K iarba de cele oi. JARNÍKBIRSEANU D. 191. ◊ (Neobishnuit despre oameni) Capitani care pina la razboi mincasera contingentele cu asprimea cu rautatea shi cu mizeria. CAMILAR N. II 374. 6. Refl. reciproc. Fig. (Despre oameni) A se certa a se prigoni ashi face rau unul altuia. Moshtenitorii sau certat shi sau mincat multa vreme. SADOVEANU E. 120. Femeie taci! nu te minca cu mine. SLAVICI la TDRG. Forme gramaticale: prez. ind. maninc maninci maninca (Mold. mininc mininci etc. Transilv. minc minci etc.) mincam mincatzi maninca (Mold. mininca Transilv. minca).

manínc a minca v. tr. (lat. mandúco áre a minca d. mándere a minca; it. mangiare fr. manger. Maninc e reduplicat din minc cum se zice pin vest. Maninc manincĭ maninca mincam mincatzĭ; mincam; mincasem; sa maninc sa mincam V. mandibul). Mestec in gura shi inghit: a minca pine fructe. Fig. Atac rod: rugina maninca feru apa maninca malu. Consum absorb: soba maninca multe lemne. Risipesc consum: atzĭ minca averea in petrecerĭ a minca baniĭ statuluĭ (a delapida). Sufer indur (Iron.): a minca o bataĭe. Maninc din ochĭ (saŭ cu ochiĭ) privesc cu lacomie. A minca cuvintele a le pronuntza raŭ. A minca pe cineva fript al nimici al prapadi. A minca cuĭva zilele capu vĭatza 1. al nimici 2. al amari indelung. A fugi mincind pamintu a fugi foarte rapede (mincind distantzele). A minca borsh (triv.) 1. a vorbi prostiĭ 2. a spune mincĭunĭ. Atzĭ veni sa manincĭ (o persoana) 1. atzĭ placea foarte mult (de aicĭ exclamatziunĭ k: mincalar mama! termin de ĭubire adresat de o mama unuĭ baĭat mic) 2. a uri foarte mult: acest deputat maninca Jidanĭ (de aicĭ blesteme k: mincatear ciniĭ!). Atzĭ minca credintza (k TZiganiĭ biserica) atzĭ perde creditu a nu maĭ inspira incredere. Atzĭ minca de supt unghie a fi grozav de avar. V. intr. Prinzesc orĭ cinez: azĭ nu maninc acasa. V. refl. Ciniĭ (saŭ oameniĭ) se maninca intre eĭ se bat (saŭ se cearta). A te minca v. impers. A simtzi mincarime. A te minca palmele a avea gust sa batzĭ pe cineva. A te minca spinarea a avea gust sa fiĭ batut de cineva. In nord mininc.

2) minc V. maninc.

minínc V. maninc.

mancá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. mananc 2 sg. mananci 3 mananca 1 pl. mancắm

mancá vb. ind. prez. 1 sg. mananc 2 sg. mananci 3 sg. shi pl. mananca 1 pl. mancam

!de mancat vb. la supin (~ a mancat.)

maninc (v. minca)

mananc mananci 2 mananca 3 mancam 1 pl. mancatzi 2 pl. manance 3 conj.

MANCÁ vb. 1. (mai ales in vorbirea copiilor) a papa (inv. shi pop.) a (se) ospata (fam.) a hali (depr.) a rumega. (Ce ~ acolo?) 2. a consuma (fam.) a hali. (A ~ repede intreaga paine.) 3. (fam.) a imbuca. (Na apucat sa ~ nimic.) 4. a (se) alimenta a (se) hrani a (se) nutri (fam.) a hali. (~ bine.) 5. v. roade. 6. v. intzepa. 7. a (se) distruge a (se) roade. (Moliile au ~ haina.) 8. a (se) macina a (se) roade a (se) sapa a (se) scobi. (Apa ~ malul.) 9. v. ataca.

MANCÁ vb. v. arunca azvarli cheltui consuma eroda irosi imprashtia omite prapadi risipi roade sapa scapa zvarli.

minca vb. v. ARUNCA. AZVIRLI. CHELTUI. CONSUMA. ERODA. IROSI. IMPRASHTIA. PRAPADI. RISIPI. ROADE. SAPA. ZVIRLI.

MINCA vb. 1. (mai ales in vorbirea copiilor) a papa (inv. shi pop.) a (se) ospata (depr.) a rumega. (Ce ~ acolo?) 2. a consuma (fam.) a hali. (A ~ repede intreaga piine.) 3. (fam.) a imbuca. (Na apucat sa ~ nimic.) 4. a (se) alimenta a (se) hrani a (se) nutri. (~ bine.) 5. a roade. (Nutzi mai ~ unghiile.) 6. a ciupi a intzepa a pishca. (Il ~ puricii tzintzarii.) 7. a (se) distruge a (se) roade. (Moliile au ~ haina.) 8. a (se) macina a (se) roade a (se) sapa a (se) scobi. (Apa ~ malul.) 9. a ataca a roade. (Rugina ~ fierul.)

mincá (maninc mincát) vb. 1. A se hrani. 2. A prinzi a lua cina. 3. A se alimenta cu a se mentzine cu. 4. A coroda a strica. 5. A roade a macina. 6. A consuma a folosi. 7. A delapida a defrauda patrimoniul public. 8. A uzurpa a dobori. 9. A se nelinishti a se osteni. 10. A o apuca pe cai greshite a duce la pierzanie. 11. A ciupi a produce mincarime. 12. A suporta a rabda o insulta. 13. A cishtiga o piesa a adversarului in anumite jocuri. 14. A tzine mult la cineva a muri dupa o persoana. 15. (Refl.) A se devora a se distruge reciproc. Var. (Trans.) minc. Mr. mi(n)c mac(u) mincata micare megl. m(an)ǫnc mancari istr. marancu. Lat. *manucāre forma redusa a lui manducāre cf. it. manucare calabr. manëká mai probabil decit de la *manicāre (Diez I 262; Pushcariu 1022; CandreaDens. 1127; REW 5592). Cuvint de uz general (ALR I 80). Sing. prezentului maninc pare k ar trebui sa se explice prin *manuc cu infix nazal *manunc (dupa G. Ivanescu BF I 161 printro incrucishare intre minc cu *manduc). Der. mincacios adj. (lacom); mincare s. f. (bucate feluri); demincare s. f. (alimente provizii); mincarica s. f. (carne inabushita); mincarime s. f. (usturime iritatzie frecare a pielii); mincat s. n. (faptul de a minca masa); mincator s. m. (inv. uzurpator; persoana care maninca); mincatoare s. f. (Arg. gura); mincatorie s. f. (abuz prevaricatziune frauda); mincatura s. f. (inv. frauda abuz; rozatura; adincitura); mincau s. m. (lacom hulpav); nemincat adj. (cu stomacul gol; s. m. flamind; lihnit de foame).

IL FAUT MANGER POUR VIVRE ET NON PAS VIVRE POUR MANGER (fr.) trebuie sa mananci k sa traieshti shi nu sa traieshti k sa mananci Maxima cunoscuta inca din Antichitate repusa in circulatzie de Molière („Avarul” act. III scena 1).

manca mananc I v. t. a omite litere cuvinte sunete in vorbire sau in scris. II v. r. a se dushmani ashi face rau unul altuia.

a fi mancat de prin gunoaie expr. a elimina gaze intestinale.

A MANCA a se bate calicii la gura cuiva a bate halvitza a baga la ghiozdan / la malaxoare a baga pe conducta a ciuguli a clampani a crapa a face plinul a glojdi a gorovi a grojdi a hali a iepuri a se infige la mancare a infuleca a inghitzi cu noduri ashi inshela foamea a manca k un porc a manca cat doi / cat shapte / cat zece a manca la varice a manca paine cu sos de limba a pashte (in limbajul copiilor mici) a papa a se porcai a potoli ashi pune burta la cale a topi a umple matzu’.

a manca banii cu lingura expr. a cheltui prea mult a fi risipitor.

a manca bataie expr. 1. a fi batut. 2. a fi invins intro competitzie.

a manca k un lup / k un spart / de parca ar fi spart expr. a manca cu pofta cu lacomie mestecand shi inghitzind rapid.

a manca k un porc expr. a manca in mod dizgratzios cu lacomie harpaind shi clefaind.

a manca cacat expr. (obs.) a mintzi.

a manca cat doi / cat shapte / cat zece expr. a manca foarte mult.

a manca ceapa ciorii expr. a innebuni a se sminti.

a manca ciuperci expr. 1. a mintzi. 2. a fabula. 3. a innebuni.

a manca fise expr. (d. telefoane publice sau automate defecte) a nu restitui fisele introduse in aparat in conditziile neefectuarii unei convorbiri.

a manca fript (pe cineva) expr. 1. a pedepsi cu asprime (pe cineva). 2. a fi agresiv (cu cineva).

a manca la varice expr. a manca stand in picioare (de regula la o masa inalta fara scaune).

a manca papara expr. a fi batut.

a manca paine cu sos de limba expr. (glum.) a manca paine goala.

a manca pentru doi expr. (glum. d. femei) a fi insarcinata.

a manca rahat expr. 1. a mintzi. 2. a barfi a cleveti.

a manca rahat cu lingura / cu polonicul expr. a vorbi intro maniera demagogica.

a manca rabdari prajite expr. a rabda de foame.

a o manca bazdacul expr. (er. d. femei) a fi excitata a avea apetit sexual.

a o manca k pe Zambilica expr. (peior. d. femei) 1. a avea tendintza de a vorbi mult shi fara rost. 2. a simtzi nevoia irezistibila de a consuma un act sexual.

a se manca k cainii expr. a se dushmani.

ai manca (cuiva) coliva expr. (intl.) 1. a inmormanta. 2. a ucide a omori. 3. ai supravietzui (cuiva).

al manca cojocul / spinarea expr. (glum.) a se purta intrun mod care trebuie sanctzionat (mai ales cu bataia).

al manca in cur / in fund expr. (vulg.) 1. a fi indisciplinat. 2. a avea o stare de neastampar a fi agitat. 3. a fi imprudent expunanduse unor riscuri inutile (de a fi mustrat molestat batut etc.).

al manca palma expr. a avea chef de bataie a fi dornic sa se bata.

al manca viermii de viu expr. a fi foarte lenesh shi murdar.

ashi manca de sub unghie expr. a fi foarte zgarcit.

ashi manca lefteria expr. 1. ashi pierde reputatzia de om cinstit fatza de cineva. 2. a nu se mai putea ashtepta la bunavointza din partea cuiva.

mananci calule ovaz? expr. (glum.) folosita cand i se ofera cuiva un lucru carei place foarte mult sau cand i se face o propunere carei convine.

mancatziai nasul! expr. (eufem. glum.) fireai tu sa fii!

mancatziash ochii! expr. redundanta intercalata in discurs pentru a sublinia entuziasmul vorbitorului.

nam mancat din acelashi blid expr. (iron.) folosita pentru a critica comportamentul exagerat de familiar al unei persoane considerate inferioare k statut social profesional etc.

te mananca spatele / spinarea? expr. vrei bataie?