12 definitzii pentru frustra

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

FRUSTRÁ frustrez vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (in special statul sau o institutzie a lui) de un drept sau de un bun; a pagubi; p. ext. a inshela. Din fr. frustrer lat. frustrari.

FRUSTRÁ frustrez vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (in special statul sau o institutzie a lui) de un drept sau de un bun; a pagubi; p. ext. a inshela. Din fr. frustrer lat. frustrari.

frustra vt [At: DA / Pzi: ~rez / E: fr frustrer lat frustrare] 1 A lipsi pe cineva de un drept al sau Si: a pagubi. 2 A priva pe cineva de o satisfactzie (sexuala). 3 (Pex) A inshela. 4 (Pex) A dezamagi.

FRUSTRÁ frustrez vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (in special statul sau o institutzie a lui) de un drept.

FRUSTRÁ vb. I. tr. A lipsi a priva pe cineva de un bun de un drept; a inshela. [< fr. frustrer lat. frustrari].

FRUSTRÁ vb. tr. a lipsi a priva pe cineva de un bun de un drept; a pagubi; (p. ext.) a inshela. (< fr. frustrer lat. frustrari)

A FRUSTRÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A lipsi de un drept sau de un bun legitim. /<fr. frustrer lat. frustrari

frustrà v. 1. a priva pe cineva de un ce datorit: a frustra pe moshtenitori pe creditori; 2. a inshela.

frustréz v. tr. (lat. frustrari din *frudtrari d. frus frudis ild. fraus frauda). Privez de dreptul luĭ: atzĭ frustra creditoriĭ contrabandishtiĭ frustreaza statu. V. delapidez.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

frustrá (a ~) vb. ind. prez. 3 frustreáza

frustrá vb. ind. prez. 1 sg. frustréz 3 sg. shi pl. frustreáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: frustra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • frustra
  • frustrare
  • frustrat
  • frustratu‑
  • frustrand
  • frustrandu‑
singular plural
  • frustreaza
  • frustratzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • frustrez
(sa)
  • frustrez
  • frustram
  • frustrai
  • frustrasem
a II-a (tu)
  • frustrezi
(sa)
  • frustrezi
  • frustrai
  • frustrashi
  • frustraseshi
a III-a (el, ea)
  • frustreaza
(sa)
  • frustreze
  • frustra
  • frustra
  • frustrase
plural I (noi)
  • frustram
(sa)
  • frustram
  • frustram
  • frustraram
  • frustraseram
  • frustrasem
a II-a (voi)
  • frustratzi
(sa)
  • frustratzi
  • frustratzi
  • frustraratzi
  • frustraseratzi
  • frustrasetzi
a III-a (ei, ele)
  • frustreaza
(sa)
  • frustreze
  • frustrau
  • frustrara
  • frustrasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

frustra, frustrezverb

  • 1. A lipsi pe cineva (in special statul sau o institutzie a lui) de un drept sau de un bun. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.