PAINE paini s. f. 1. Aliment de baza al omului preparat dintrun aluat de faina (de grau de secara etc.) shi ingrediente afanat prin fermentatzia drojdiei framantat cu apa shi copt in cuptor; pita. ◊ Expr. A manca paine shi sare (pe un sau dintrun taler) cu cineva = a trai impreuna cu cineva a impartzi cu cineva binele shi raul. A ieshi inaintea cuiva sau a intampina (pe cineva) cu paine shi sare = a intampina (pe cineva) cu deosebita cinste. A avea (sau a tzine a fi cu) painea shi cutzitul in mana sau a pune mana pe paine shi pe cutzit = a avea la indemana toata puterea toate mijloacele. (A fi) bun k painea (cea) calda (sau buna) = (a fi) foarte bun. A manca o paine alba = a avea o situatzie materiala buna a o duce bine. Se cauta (sau se vinde) k painea (cea) calda se spune despre o marfa foarte cautata shi care se vinde foarte ushor. A manca painea degeaba = a fi nefolositor. ♦ Aluat de faina framantat in vederea facerii painii (1). 2. Hrana necesara pentru trai; p. ext. mijloacele materiale necesare existentzei; existentza. ◊ Expr. O bucata de paine sau painea zilnica painea cea de toate zilele = mijloace de existentza. A lua (cuiva) painea de la gura = a lasa pe cineva fara mijloace de trai a lua (cuiva) toate posibilitatzile de existentza. ♦ Fig. Agoniseala. 3. (Reg.) Cereale recolta de cereale grane bucate; p. restr. grauntze de cereale (mai ales de grau). 4. Slujba functzie post. ◊ Expr. A pune (sau a baga) in paine (pe cineva) = a face cuiva rost de o slujba. A fi in paine (sau a manca o paine) = a avea o slujba. A scoate (sau a da afara) din paine = a da pe cineva afara din serviciu. Lat. panis.

paine sf [At: PSALT. HUR 168/1 / V: (reg) pane sf / Pl: ~ni (reg) ~nuri / E: ml panis] 1 Aliment preparat dintrun aluat de faina (de grau de secara etc.) dospit shi copt in cuptor Si: (irg) pita. 2 (Ie) A avea (sau a tzine a fi cu) ~a shi cutzitul (in mana) sau a pune mana pe ~ shi pe cutzit A avea la indemana toata puterea shi toate mijloacele. 3 (Iae) A dispune de ceva sau de cineva cum doreshte. 4 (Ie) (A fi) bun k ~a (sau k o ~) calda sau k ~a cea de grau ori ~a lui Dumnezeu sau (rar) o ~ de om k ~ cea buna A fi om foarte bun bland darnic. 5 (Ie) (A avea) o bucata (sau un codru de) ~ A avea un minim de hrana pentru existentza. 6 (Iae) A avea resurse modeste de trai. 7 (Ie) A lua (cuiva) ~a de la gura A lipsi pe cineva de posibilitatea de ashi cashtiga existentza. 8 (Ie) A manca ~ shi sare (de pe un talger) cu cineva (sau impreuna) sau a manca totzi o ~ shi o sare A convietzui. 9 (Ie) A impartzi ~a cu cineva A trai impreuna. 10 (Ie) A umbla cu ~a dupa cineva A cauta sa ajute pe cineva impotriva vointzei lui. 11 (Ie) A manca ~a (shi sarea) cuiva A fi intretzinut de cineva. 12 (Ie) A manca ~a degeaba A se intretzine de pe urma cuiva fara ai aduce un folos. 13 (Ie) A nu gusta nici sare cu ~ A fi foarte zgarcit. 14 Aluat de faina framantat in vederea facerii painii (1). 15 (Pop) Turta coapta in spuza. 16 (Spc; inv; shis ~ nedospita) Azima folosita la savarshirea unor ritualuri religioase. 17 (Reg; lpl; if panuri) Preparate din faina de grau coapte aduse de nuntashi miresei. 18 (Is) ~ de vama Colac din faina de grau care se imparte in amintirea unui mort. 19 (Is) ~a uitatzilor Turta facuta din faina de grau care se da de pomana pentru mortzii fara rude in viatza. 20 (Rar; is) ~ de malai Mamaliga. 21 (Reg) Cerculetz facut pe suprafatza apei prin aruncarea unei pietricele (plate). 22 (Pgn; cu determinari k „zilnica” „cea de toate zilele”) Hrana necesara pentru trai. 23 (Pex) Mijloace materiale necesare vietzii Si: (irg) pita. 24 (Fig; rar) Existentza. 25 (Pex) Serviciu. 26 (Ie) A pune sau a baga (pe cineva) in ~ A angaja pe cineva intrun serviciu. 27 (Ie) A scoate (pe cineva) din ~ A da pe cineva afara dintrun serviciu Si: a concedia. 28 (Ie) Ashi pierde ~a A fi dat afara dintrun serviciu. 29 (Lsg; csc) Recolta de cereale Si: bucate grane. 30 (Prc; lsg) Grauntze de grau. 31 (SHis ~ alba ~ maruntzica ~ mica) Cereale cu exceptzia porumbului. 32 (Bot; reg; ic) ~apadurii Rashcov (Lactarius deliciosus). 33 (Bot; reg; iac) Buretziiutzi (Lactarius piperatus). 34 (Reg; ic) ~aporcului Planta erbacee din familia primulaceelor cu frunze zimtzate marunt shi cu flori purpurii sau trandafirii cu miros placut Si: (reg) pitaporcului (Cyclamen europaeum). 35 (Bot; reg; ic) ~apashtelui ~nilepashtilor ~lepashtiului ~apeshtelui Floareapashtelui (Anemone nemorosa). 36 (Bot; reg; iac; shic ~apashtilorgalbena) Pashtitza (Anemone ranunculoides). 37 (Bot; reg; ic) ~aoii Mushetzel (Matricaria chamomila). 38 (Bot; reg; iac) Margareta (Chrysantheum leucanthemum). 39 (Bot; reg; ie) ~ababei Turta (Carlina acaulis). 40 (Bot; reg; ic) ~aluiDumnezeu Coadashoricelului (Aachillea pannonica). 41 (Bot; reg; ic) ~aDomnului Cashulpopii (Malva pusilla). 42 (Bot; reg; ic) ~apamantului Ciuperci comestibile numite „roshioare” (Russula vesca).

PAINE paini s. f. 1. Aliment de baza al omului preparat dintrun aluat de faina (de grau de secara etc.) shi ingrediente afanat prin fermentatzia drojdiei framantat cu apa shi copt in cuptor; pita. ◊ Expr. A manca paine shi sare (pe un sau dintrun taler) cu cineva = a trai impreuna cu cineva a impartzi cu cineva binele shi raul. A ieshi inaintea cuiva sau a intampina (pe cineva) cu paine shi sare = a intampina (pe cineva) cu deosebita cinste. A avea (sau tzine a fi cu) painea shi cutzitul in mana sau a pune mana pe paine shi cutzit = a avea la indemana toata puterea toate mijloacele. (A fi) bun k painea (cea) calda (sau buna) = (a fi) foarte bun. A manca o paine alba = a avea o situatzie materiala buna a o duce bine. Se cauta (sau se vinde) k painea (cea) calda se spune despre o marfa foarte cautata shi care se vinde foarte ushor. A manca paine degeaba = a fi nefolositor. ♦ Aluat de faina framantat in vederea facerii painii (1). 2. Hrana necesara pentru trai; p. ext. mijloacele materiale necesare existentzei; existentza. ◊ Expr. O bucata de paine sau painea zilnica painea cea de toate zilele = mijloacele de existentza. A lua (cuiva) painea de la gura = a lasa pe cineva fara mijloace de trai a lua (cuiva) toate posibilitatzile de existentza. ♦ Fig. Agoniseala. 3. (Reg.) Cereale recolta de cereale grane bucate; p. restr. grauntze de cereale (mai ales de grau). 4. Slujba functzie post. ◊ expr. A pune (sau a baga) in paine (pe cineva) = a face cuiva rost de slujba. A fi in paine (sau a manca o paine) = a avea o slujba. A scoate (sau a da afara) din paine = a da pe cineva afara din serviciu. Lat. panis.

PAINE ~i f. 1) Produs alimentar facut din aluat dospit framantat shi copt in cuptor; pita. ~ de casa. ~ de secara. ◊ Bun k ~ea (cea) calda foarte bun. A manca ~ea degeaba a nu rasplati cashtigul prin munca. A manca ~ shi sare cu cineva a fi in stransa prietenie cu cineva impartzind bucuriile shi necazurile. A intampina (pe cineva) cu ~ shi sare a primi pe cineva cu mare bucurie. A se vinde k ~ea (cea) calda a se vinde foarte repede. 2) (cu sens colectiv) Totalitate a bunurilor materiale necesare vietzii; ansamblul mijloacelor de trai. ◊ ~ea cea de toate zilele venit din care traieshte cineva. A cashtiga o bucata de ~ a dobandi prin munca minimumul de existentza. A lua cuiva ~ea (sau bucatzica de ~ sau bucatzica) de la gura a lipsi pe cineva de mijloace de existentza. A manca ~ea cuiva a trai pe socoteala cuiva. A trai cu ~ shi apa a trai in saracie. 3) Camp semanat cu paioase (grau secara etc.); semanatura de grane. 4) Recolta de grane. 5) fig. Slujba care asigura existentza cuiva; post; functzie. * A baga (sau a pune) in ~ a aranja intro functzie intrun post. A scoate din ~ a elibera dintro functzie dintrun post. [G.D. painii] /<lat. panis

paine (pane) f. 1. aliment din faina dospita coapta in cuptor: paine de grau de secara; a manca paine shi sare cu cineva a trai impreuna impartashind shi cele bune shi cele rele: sa shtiu de bine k ma duc la manastire paine shi sare nu mai mananc cu el CAR.; 2. traiu zilnic: ashi cashtiga painea; 3. functziune post: voiu sa te pui in paine GR. AL.; 4. Mold. bucate grane (v. pane): panea pe camp poate sa putrezeasca AL.; 5. Bot. paineapadurii V. rashcov; paineaporcului mica planta uneori cultivata pentru florile sale frumoase shi placut mirositoare (Cyclamen). [Mold. pane = lat. PANEM].

pane^2[1] sf vz palnie

pane¹ sf vz paine

PÍINE piini s. f. (SHi in forma pine) 1. Aliment de baza preparat dintrun aluat de faina (de griu secara etc.) framintat cu apa dospit shi copt in cuptor; (regional) pita. Intro dimineatza ishi puse poalelen briu shi se pregati de copt pine. CAMILAR N. II 397. Aveai pachetzelul tau cu mincare; halva shi o bucata de piine. PAS Z. I 268. Cu pinea shi cu carnea uscata intro mina shi co plosca intralta Hrisha lasa caii deoparte shi... cobori la pirau. SADOVEANU O. VII 37. ◊ Fig. In strafunduri de bezna smolita... zace adinc tainuita Piinea uzinelor Carbunele. DESHLIU G. 46. Arbore de piine v. arbore. ◊ Expr. A minca piine shi sare (pe un sau dintrun taler) cu cineva = a convietzui a trai impreuna cu cineva a impartzi cu cineva binele shi raul. Sa shtiu de bine k ma duc la manastire piine shi sare nu mai maninc cu el! CARAGIALE O. I 50. K tu de nui vei taia eu nu mai maninc piine shi sare cu tine pe un taler. ISPIRESCU L. 64. A ieshi inaintea cuiva sau a intimpina (pe cineva) cu piine shi sare = a intimpina (pe cineva) cu deosebita cinste. Tot poporul: ruda frate sora mama shi parinte... cu pini shi sare vor ieshi vouanainte! ALECSANDRI O. 248. A avea (sau a tzine a fi cu) piinea shi cutzitul in mina = a avea la indemina toata puterea toate mijloacele. Bun k piinea (cea) buna (sau calda) = foarte bun. Se cauta (sau se vinde) k piinea (cea) calda se spune despre o marfa care e foarte cautata care se vinde foarte repede. ♦ Aluat de piine inca necopt. Dara maica ce lucra? Da la pine framinta. JARNÍKBIRSEANU D. 172. Eu baditza ash ieshi Das cu minile in pine. id. ib. 412. 2 Hrana necesara pentru trai; existentza (2). Pinea mio cishtig cu scripca. CAMILAR N. I 266. In schimbul muncii mele imi puteam cishtiga piinea fie shi amara. STANCU D. 472. Pribeag prin lume fara piine fara rost La caminurile voastre am aflat un adapost. DAVILA V. V. 33. ◊ Expr. (Adesea in constructzie cu verbele «a cishtiga»«a munci») O bucata de piine = un minimum de existentza resurse modeste de trai. A lua (cuiva) piinea de la gura = a distruge (cuiva) toate posibilitatzile de existentza. ♦ Fig. Agoniseala. De acum trebuie sa ne mai punem shi cite peoleaca de carte caci mine poimine vine vacantzia shi noi stricam pinea parintzilor degeaba. CREANGA A. 100. 3. (Munt. Mold.) Cereale recolta de cereale holda; bucate (2). Nemarginita cimpie plina de pine adia ushor la suflarea vintului diminetzii intunecinduse in coborishuri sclipind k aurul in coamele de val. SADOVEANU O. III 647. Era in luna lui august pe la strinsul pinei. GANE N. I 159. ◊ Piine alba = griu orzoaica (spre deosebire de secara). Se vad nishte dealuri acoperite cu pine alba. CAMILAR N. II 387. Intiia aratura se face pentru pinea maruntzica pinea alba sau pinea de vara. PAMFILE A. R. 50. ♦ Grauntze de cereale (mai ales de griu). Matusha venind in urma carutzei ridea shi le tot spunea ceva de departe aratind cu codirishtea movilele de pine alba. CAMILAR N. II 396. 4. Fig. (In trecut) Slujba functzie post. Dai shi lui acolo o piine. CAMIL PETRESCU U. N. 70. Dupa trei ani cum shi din ce pricina nu shtiu dar destul atita cashi pierdu shi aceasta pine remiind din nou sarac. MARIAN O. I 11. ◊ Expr. (In trecut) A pune (sau a baga) in piine (pe cineva) = a da o functzie o slujba (cuiva). La bagat Aristica in piine dar uite k tot el il baga in chichion. PAS L. I 33. Sa ma puie in pine sa capat un loc. ALECSANDRI la CADE. A fi in piine (sau a minca o piine) = a avea o functzie o slujba (buna). A mincat piine in casa mea. CAMIL PETRESCU U. N. 70. A scoate (sau a da afara) din piine (pe cineva) = al da afara din serviciu. Te dau shafara din piine cu ocara! CARAGIALE O. III 32. Varianta: pine s. f.

PÍNE s. f. v. piine.

pane f. Mold. 1. V. paine; 2. (alba) grau in opozitziune cu secara care da pane neagra.

piĭnár píĭne V. pinar pine.

píne (est) shi píĭne (vest) f. (lat. panis it. pane sp. pan fr. pain pv. cat. pa pg. páo. V. paner). Aliment facut din aluat (maĭ ales de griŭ) framintat dospit shi copt in cuptor. Nutriment mijloc de traĭ: atzĭ cishtiga pinea zilnica. Post functziune: datziĭ shi luĭ o pine! Cereale (Mold.): s’a facut multa pine anu acesta (k rus. hlĭebá). La arshic in jocu copiilor partea cea unflata. Pine alba 1. facuta din faina alba 2. cereale care daŭ faina alba adica griŭ (Mold.). Pine neagra facuta din faina de o coloare maĭ inchisa. Pine goala mincata fara nimica. Pine uscata saŭ veche (in Munt. rece) care nu maĭ este proaspata. Pine calda (Munt.) pine proaspata. Pine de cazarma (saŭ de munitziune) pine soldatzeasca. Pine amara (fig.) pine cishtigata cu mare chin. Bun k pinea calda foarte bun (vorbind de un om). A se vinde k pinea calda a se vinde rapede. A avea pinea shi cutzitu a fi stapinu care pastreaza shi imparte bunatatzile (a fi cheĭa shi lacatu). Pinea paduriĭ (Prah.) rishcov. Pinea porculuĭ o planta erbacee primulacee uneorĭ cultivata p. florile eĭ frumoase shi mirositoare placut (cýclamen europáeum). V. somon 2.

ríshcov m. (poate d. rus. rýžik ryžičék un fel de cĭuperca d. rýžiĭ roshcat). Mold. Trans. A cĭuperca comestibila foarte mare roshiatica shi caramizie care creshte pin faget shi bradet (lactarius deliciosus saŭ agáricus deliciosus). In Prah. pinea paduriĭ. V. hrib opintic shi zbircĭeg.

paine s. f. g.d. art. painii; pl. paini

paine s. f. g.d. art. painii; pl. paini

piine

pane ni.

PAINE s. 1. (reg.) hliban (Mold. Transilv. shi Ban.) pita. (A cumparat o ~ calda.) 2. (BOT.) paineaporcului (Cyclamen europaeum) = (reg.) pitaporcului.

PAINE s. v. azima cereale existentza grane.

PIINE s. 1. (reg.) hliban (Mold. Transilv. shi Ban.) pita. (A cumparat o ~ calda.) 2. (BOT.) piineaporcului (Cyclamen europaeum) = (reg.) pitaporcului.

piine s. v. AZIMA. CEREALE. GRINE.

piine (piini) s. f. 1. Produs alimentar de panificatzie pita. 2. (Mold.) Grine cereale. 3. (Inv.) Lan de griu holda. 4. Serviciu slujba post. Var. mold. pine. Mr. pine megl. poini istr. pare. Lat. panem (Pushcariu 1320; CandreaDens. 1388; REW 6198) cf. it. pane prov. cat. pa fr. pain sp. pan port. pᾶo. Der. piinar s. m. (brutar); piinarie s. f. (brutarie); pi(i)nishoara s. f. (varietate de ciuperci Russula integra).

PIINE. Subst. Piine piinishoara (dim.) piinica piinitza pitushca pita (reg.) pitutza (dim. pop.) pitoi (reg. augm.) hliban (rar. reg.); rasunoi (reg.) tzipau (de piine) (reg.); pitan (reg.); lipie; franzela franzelutza (dim.) jimbla (inv.) bulca (reg.). Piine alba; piine neagra; piine intermediara; piine de graham; piine de casa. Turta turtishoara (dim.) turtica turticica. Colac colacel (dim.); colindetz (pop.); chifla. Pesmet posmag (reg.). Azima azimioara (dim.); prescura anafura pasca. Panificatzie. Panificare. Brutarie franzelarie jimblarie (inv.) pitarie (inv. shi reg.). Brutar franzelar jimblar (inv.) pitar (reg.). Adj. Panificabil. Vb. A panifica; a face piine a framinta; a dospi; a coace. V. alimentatzie atelier feluri de mincare locuri comerciale.

paine paini s. f. Aliment de baza al omului preparat dintrun aluat de faina. ♦ Element esentzial impreuna cu vinul la savarshirea tainei sfintei euharistii. ◊ Ziua painii v. duminica. ♦ Frangerea painii = masa fratzeasca sau de obshte la vechii creshtini care urma dupa impartashanie; agapa. Di lat. panis.

CIMPUL PIINII cimpie in apropiere de com. SHibot (jud. Alba). Aici oastea transilvana condusa de SHtefan Báthori voievodul Transilvaniei shi Pavel Chinezul comitele Timishoarei a invins in oct. 1479 o puternica armata turceasca alaturi de care a luptat shi domnul TZarii Romaneshti Basarab TZepelush.

PANEM ET CIRCENSES (lat.) paine shi jocuri de circ Iuvenal „Satirae” X 81. In perioada de decadentza a Romei imperiale multzimilor plebee nemultzumite li se ofereau spectacole de circ in arene la sfarshitul carora li se impartzeau gratuit alimente. In atmosfera de coruptzie generala insashi gloata reclama aceste spectacole. In sens general a da panem et circenses a oferi oamenilor pomeni neinsemnate de care nu au nevoie pentru a le distrage atentzia de la problemele lor reale.

Bread is the staff of life (engl. „Piinea este temelia vietzii”) o spune scriitorul englez Swift in Povestea unui poloboc. Prin aceste vorbe devenite proverb in patria lui shi citate in multe alte tzari autorul lui Gulliver lasa sa se intzeleaga k omul asigurindushi dintii hrana se poate apoi preocupa de problemele spirituale. Dar inca inainte cu doua mii de ani romanii spuneau: primum vivere deinde philosophari (vezi loc. cit.). LIT.

a avea painea shi cutzitul expr. a detzine toata puterea / toate mijloacele

a baga in paine expr. a da (cuiva) de lucru / de munca.

a lua painea de la gura cuiva expr. a lasa pe cineva fara mijloace de subzistentza.

a manca paine cu sos de limba expr. (glum.) a manca paine goala.

a scoate din paine expr. a concedia.

a se vinde k painea calda expr. (d. un produs comercial) a se vinde rapid a fi foarte solicitat.

ashi scoate painea expr. ashi cashtiga existentza a dobindi cele necesare traiului.

ia cu paine neamule! expr. (inv.) este folosita de negustorii ambulantzi shi precupetze care reclama pentru desfacerea produselor comercializate.

painea cea de toate zilele expr. mijloace de subzistentza

painea lui Dumnezeu expr. (d. oameni) bun la suflet inimos generos altruist