PÍINE piini s. f. (SHi in forma pine) 1. Aliment de baza preparat dintrun aluat de faina (de griu secara etc.) framintat cu apa dospit shi copt in cuptor; (regional) pita. Intro dimineatza ishi puse poalelen briu shi se pregati de copt pine. CAMILAR N. II 397. Aveai pachetzelul tau cu mincare; halva shi o bucata de piine. PAS Z. I 268. Cu pinea shi cu carnea uscata intro mina shi co plosca intralta Hrisha lasa caii deoparte shi... cobori la pirau. SADOVEANU O. VII 37. ◊ Fig. In strafunduri de bezna smolita... zace adinc tainuita Piinea uzinelor Carbunele. DESHLIU G. 46. Arbore de piine v. arbore. ◊ Expr. A minca piine shi sare (pe un sau dintrun taler) cu cineva = a convietzui a trai impreuna cu cineva a impartzi cu cineva binele shi raul. Sa shtiu de bine k ma duc la manastire piine shi sare nu mai maninc cu el! CARAGIALE O. I 50. K tu de nui vei taia eu nu mai maninc piine shi sare cu tine pe un taler. ISPIRESCU L. 64. A ieshi inaintea cuiva sau a intimpina (pe cineva) cu piine shi sare = a intimpina (pe cineva) cu deosebita cinste. Tot poporul: ruda frate sora mama shi parinte... cu pini shi sare vor ieshi vouanainte! ALECSANDRI O. 248. A avea (sau a tzine a fi cu) piinea shi cutzitul in mina = a avea la indemina toata puterea toate mijloacele. Bun k piinea (cea) buna (sau calda) = foarte bun. Se cauta (sau se vinde) k piinea (cea) calda se spune despre o marfa care e foarte cautata care se vinde foarte repede. ♦ Aluat de piine inca necopt. Dara maica ce lucra? Da la pine framinta. JARNÍKBIRSEANU D. 172. Eu baditza ash ieshi Das cu minile in pine. id. ib. 412. 2 Hrana necesara pentru trai; existentza (2). Pinea mio cishtig cu scripca. CAMILAR N. I 266. In schimbul muncii mele imi puteam cishtiga piinea fie shi amara. STANCU D. 472. Pribeag prin lume fara piine fara rost La caminurile voastre am aflat un adapost. DAVILA V. V. 33. ◊ Expr. (Adesea in constructzie cu verbele «a cishtiga»«a munci») O bucata de piine = un minimum de existentza resurse modeste de trai. A lua (cuiva) piinea de la gura = a distruge (cuiva) toate posibilitatzile de existentza. ♦ Fig. Agoniseala. De acum trebuie sa ne mai punem shi cite peoleaca de carte caci mine poimine vine vacantzia shi noi stricam pinea parintzilor degeaba. CREANGA A. 100. 3. (Munt. Mold.) Cereale recolta de cereale holda; bucate (2). Nemarginita cimpie plina de pine adia ushor la suflarea vintului diminetzii intunecinduse in coborishuri sclipind k aurul in coamele de val. SADOVEANU O. III 647. Era in luna lui august pe la strinsul pinei. GANE N. I 159. ◊ Piine alba = griu orzoaica (spre deosebire de secara). Se vad nishte dealuri acoperite cu pine alba. CAMILAR N. II 387. Intiia aratura se face pentru pinea maruntzica pinea alba sau pinea de vara. PAMFILE A. R. 50. ♦ Grauntze de cereale (mai ales de griu). Matusha venind in urma carutzei ridea shi le tot spunea ceva de departe aratind cu codirishtea movilele de pine alba. CAMILAR N. II 396. 4. Fig. (In trecut) Slujba functzie post. Dai shi lui acolo o piine. CAMIL PETRESCU U. N. 70. Dupa trei ani cum shi din ce pricina nu shtiu dar destul atita cashi pierdu shi aceasta pine remiind din nou sarac. MARIAN O. I 11. ◊ Expr. (In trecut) A pune (sau a baga) in piine (pe cineva) = a da o functzie o slujba (cuiva). La bagat Aristica in piine dar uite k tot el il baga in chichion. PAS L. I 33. Sa ma puie in pine sa capat un loc. ALECSANDRI la CADE. A fi in piine (sau a minca o piine) = a avea o functzie o slujba (buna). A mincat piine in casa mea. CAMIL PETRESCU U. N. 70. A scoate (sau a da afara) din piine (pe cineva) = al da afara din serviciu. Te dau shafara din piine cu ocara! CARAGIALE O. III 32. Varianta: pine s. f.