14 definitzii pentru pagubi
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PAGUBÍ pagubesc vb. IV. Intranz. A suferi o paguba a fi lipsit de un bun sau de un cashtig. ♦ Tranz. A pricinui cuiva o paguba; a lipsi pe cineva de un cashtig sau de un bun al sau. Din paguba.
PAGUBÍ pagubesc vb. IV. Intranz. A suferi o paguba a fi lipsit de un bun sau de un cashtig. ♦ Tranz. A pricinui cuiva o paguba; a lipsi pe cineva de un cashtig sau de un bun al sau. Din paguba.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
pagubi [At: CORESI EV. 200 / Pzi: ~besc / E: paguba] 12 vt A lipsi pe cineva sau ceva (de un cashtig sau) de un bun material. 3 vt A pricinui o paguba Si: (inv) a nevoi. 4 vt (C. i. un bun material) A pierde. 5 vt (Rar) A distruge. 6 vrp (Irg) A i se provoca o paguba. 7 vi (Irg) A suferi o pierdere. 8 vi (Irg) A fi lipsit de... 9 vt A aduce un prejudiciu moral. 10 vt A pricinui o shtirbire a valorii. 1112 vtrp (Ivp) A (se) supune judecatzii Si: a (se) osandi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PAGUBÍ pagubesc vb. IV. lntranz. shi refl. A suferi o paguba a fi lipsit de un bun sau de un cishtig. V. pierde. Asha sa pagubit sarmana capra shi de cei doi iezi da shi de cumatrusau lupul. CREANGA P. 33. De vei pagubi in vreo negutzitorie satzi fie de invatzatura k alta data sa nu te mai apuci de ea. NEGRUZZI S. I 251. Undeam fost am pagubit. SEVASTOS C. 85. Leneshul mai mult alearga shi scumpul mai mult pagubeshte. ♦ Tranz. (Complementul indica o persoana) A cauza cuiva o paguba sau o pierdere; a lipsi pe cineva de un cishtig sau de un bun al sau. Generalul voise numai sa arate k shi el a fost pagubit de rebeli. REBREANU R. II 227. Nu le poate conveni pentru cai pagubeshte. CARAGIALE O. III 151. Sa ma pagubeasca de nu shtiu cite falci de pamint pentru ce? ALECSANDRI T. I 359.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A PAGUBÍ ~ésc 1. intranz. A suferi o paguba; a fi in paguba. 2. tranz. (persoane) A supune unei pagube; a face sa sufere o paguba. /Din paguba
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PAGUBI vb. (Ban. Crish. Trans. SV) A condamna a osindi. Sa nu ne pagubeashte pre noi inima noastra. N. TEST. (1648). Pre ei sai pagubasca in pacura. MISC. SEC. XVII 78r. Pagubĕsk. Damnifico. AC 359. Pĕgubeskumĕ. Damnor. AC 359. Etimologie: paguba + suf. i. Vezi si pagubie pagubitura.
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
pagubì v. 1. a da de paguba: scumpul mai mult pagubeshte; 2. a face sa pagubeasca.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
pagubésc v. tr. (vsl. pagubiti d. gubiti a perde; rus. pogubitĭ). Pricinuĭesc paguba: m’aĭ pagubit cu multzĭ banĭ pin greshelile tale. Sufer paguba: am pagubit baniĭ in negotz.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
pagubí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pagubésc imperf. 3 sg. pagubeá; conj. prez. 3 sa pagubeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
pagubí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pagubésc imperf. 3 sg. pagubeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. pagubeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PAGUBÍ vb. 1. (inv.) a scadea. (Cel ce da saracilor niciodata nu va ~.) 2. v. dauna.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PAGUBÍ vb. v. pierde.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PAGUBI vb. (inv.) a scadea. (Cel ce da saracilor niciodata nu va ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
pagubi vb. v. PIERDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A pagubi ≠ a cashtiga
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
pagubi, pagubescverb
- 1. A suferi o paguba a fi lipsit de un bun sau de un cashtig. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Asha sa pagubit sarmana capra shi de cei doi iezi da shi de cumatrusau lupul. CREANGA P. 33. DLRLC
- De vei pagubi in vreo negutzitorie satzi fie de invatzatura k alta data sa nu te mai apuci de ea. NEGRUZZI S. I 251. DLRLC
- Undeam fost am pagubit. SEVASTOS C. 85. DLRLC
- Leneshul mai mult alearga shi scumpul mai mult pagubeshte. DLRLC
- 1.1. A pricinui cuiva o paguba; a lipsi pe cineva de un cashtig sau de un bun al sau. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Generalul voise numai sa arate k shi el a fost pagubit de rebeli. REBREANU R. II 227. DLRLC
- Nu le poate conveni pentru cai pagubeshte. CARAGIALE O. III 151. DLRLC
- Sa ma pagubeasca de nu shtiu cite falci de pamint pentru ce? ALECSANDRI T. I 359. DLRLC
-
-
etimologie:
- paguba DEX '98 DEX '09