PIÉRDE pierd vb. III. I. 1. Tranz. A nu mai shti unde se afla unde a pus unde a ratacit (un bun material). ◊ Expr. A(shi) pierde shirul = a se incurca a se zapaci; a nu mai avea continuitate (in vorbire). 2. Tranz. A nu mai cunoashte sau a nu mai gasi drumul locul etc. cautat; a greshi directzia. ◊ Expr. A(i) pierde (cuiva) urma = a nu mai shti unde se afla unde poate fi gasit. Ashi pierde (sau refl. a i se pierde) urma (ori urmele) = a nu mai putea fi gasit; a disparea. ♦ Refl. A se rataci de grupul in care se afla. 3. Refl. Fig. A se lasa absorbit de ceva a se cufunda in... 4. Refl. Fig. A fi cuprins copleshit de un sentiment de o emotzie; a nu mai shti ce sa faca. II. Tranz. 1. A fi deposedat de... a ramane fara... a nu mai avea; spec. a irosi a risipi. ◊ Expr. A pierde din mana = a scapa un prilej favorabil. A pierde pamantul de sub picioare = a) a nushi mai putea pastra echilibrul din cauza unei proaste stari fizice a unui pas greshit etc.; b) a fi pe punctul de a pierde o anumita situatzie materiala sau sociala. Ashi pierde viatza = a muri; a fi omorat. Ashi pierde cunoshtintza (sau simtzirea) = a leshina. Ashi pierde cumpatul (sau rabdarea) = a nu se mai putea stapani a se enerva. ♦ A ramane fara o parte a corpului fara un organ fara o facultate fizica sau intelectuala a nu se mai putea folosi de o parte a corpului de o facultate. ◊ Expr. A pierde sange = a avea hemoragie. A pierde laptele = (despre femelele unor mamifere) a le scadea sau a le inceta secretzia laptelui (intro perioada cand aceasta ar trebui sa fie normala). Ashi pierde mintzile = a innebuni. ♦ (Despre plante) A i se usca (shi ai cadea) frunzele rodul etc. 2. (Pop.; despre femei) A avorta. 3. A fi lipsit (pentru totdeauna) de o fiintza draga; a rupe relatziile (de prietenie) cu cineva a fi parasit. 4. A fi invins intrun razboi intro intrecere; a nu cashtiga un proces etc. 5. A sosi prea tarziu a nu ajunge sau a nu face ceva la timp. 6. A folosi timpul in mod neratzional irosindul sau profitand insuficient de el. ◊ Expr. Fara a (mai) pierde vremea = imediat repede neintarziat. ◊ Compus: pierdevara s. m. shi f. = om care ishi iroseshte timpul care nu munceshte shi umbla fara niciun rost. III. 1. Tranz. (Pop.) A ucide a omori. ♦ Refl. A muri. ♦ Tranz. shi refl. A(shi) cauza un mare rau neajuns etc.; a pune sau a se afla intro situatzie extrem de grea. 2. Tranz. (Inv. shi pop.) A distruge a nimici (popoare tzari ashezari bunuri materiale etc.). 3. Tranz. (Pop.) A face sa dispara sa piara; p. ext. a compromite. 4. Refl. A ieshi din campul vizual a nu se mai vedea; a disparea. ♦ Fig. A trece neobservat neluat in consideratzie. ♦ Tranz. A nu mai putea urmari cu privirea pe cineva sau ceva a nu mai vedea. ◊ Expr. A pierde (pe cineva) din ochi = a iubi foarte mult. 5. Refl. (Despre sunete voci zgomote) Ashi diminua treptat intensitatea a deveni din ce in ce mai slab; a se stinge. Lat. perdere.

pierde [At: PSALT. HUR. 121^r/1 / Pzi: pierd (irg) pierz / Par shi: (reg) piert / Grz: ~rzand / E: ml perdere] 1 vt (Bis; euf; predomina ideea de ucidere de nimicire de disparitzie) A ucide. 2 vr (Inv) A se sinucide. 3 vr A muri¹. 45 vtr (Cu sens atenuat) A(shi) provoca un mare rau o nenorocire Si: a (se) nenoroci. 67 vtr A (se) pune intro situatzie extrem de grea Si: a (se) nenoroci. 8 vt (Bis; ioc mantui; subiectul este Dumnezeu) A condamna la chinurile iadului pentru pacatele savarshite. 9 vr (D. oameni) Ashi atrage pedeapsa divina osanda veshnica pentru pacatele savarshite. 10 vt (Ivp; c. i. colectivitatzi umane popoare tzari orashe bunuri materiale etc.) A distruge. 11 vt (Ivp) A ruina. 12 vt (C. i. abstracte) A face sa dispara sa ia sfarshit Si: a anula. 13 vt A shterge din amintire. 14 vt (Pex) A compromite. 15 vr A ieshi din campul vizual al cuiva a nu se mai zari din cauza departarii sau a ceva care se intrepune Si: a disparea. 16 vt A trece neobservat neremarcat. 17 vt A nu fi luat in consideratzie. 18 vt (De obicei intarit prin „din ochi” „din vedere”) A nu mai putea urmari cu privirea pe cineva sau ceva din cauza departarii sau a ceva care se intrepune. 19 vt (Ie) A ~ pe cineva (din ochi) (de drag) A se uita cu mult drag la cineva. 20 vt (Iae) A manifesta o afectziune puternica pentru cineva. 21 vt (Ie) A ~ pe cineva (sau ceva) din vedere A omite. 22 vr (D. voce sunete zgomote etc.) Ashi diminua treptat intensitatea a deveni din ce in ce mai slab pana la disparitzie. 23 vr A se stinge. 24 vt (Predomina ideea de lipsa eshec paguba; ccd) A fi deposedat de... 25 vt A ramane fara... 26 vt A nu mai fi stapan pe... 27 vt (Spc) A irosi. 28 vt (Ie) Ashi ~ painea A fi concediat. 29 vt (Ie) A ~ (pe cineva sau ceva) din mana A scapa de sub influentza. 30 vt (Ie) A ~ teren Ashi mari distantza fatza de cineva mai avansat. 31 vt (Ie) A ~ pamantul de sub picioare Ashi pierde echilibrul din cauza unei proaste stari fizice sau din cauza unui pas greshit. 32 vt (Iae) A fi pe punctul de a pierde o anumita situatzie materiala sociala. 33 vt (Iae) A nu mai fi sigur de pozitzia sa. 34 vt (Ie) Ashi ~ viatza (ori rar zilele) sau (rar vr) A se ~ viatza cuiva A muri. 35 vt (Iae) A fi omorat. 36 vt (Inv; ie) A ~ viatza cuiva A omori pe cineva. 37 vt (Reg; ie) Ashi ~ sufletul A muri. 38 vt (Bis; iae) Ashi atrage prin pacate osanda la chinurile iadului. 39 vt (Bis; iae) A nu mai avea dreptul la viatza veshnica. 40 vt (Bis; iae) A nu se mai putea mantui. 41 vt (Inv; ie) A ~ sufletul cuiva A omori pe cineva. 42 vt (Bis; subiectul este Dumnezeu; iae) A osandi pe cineva la chinurile iadului la pierderea sufletului pentru pacatele savarshite. 43 vt (ie) A(shi) ~ cunoshtintza (sau simtzirea inv simtzirile) A ajunge in starea de inconshtientza Si: a leshina. 44 vt (ie) Ashi ~ firea sau a se ~ cu firea A se zapaci. 45 vt (ie) Ashi ~ piuitul A nu mai avea replica. 46 (Ie) Ashi ~ sarita A se enerva. 47 vt (Ie) A(shi) ~ cumpatul (sau rabdarea) A nushi mai putea pastra calmul stapanirea de sine Si: a se enerva. 48 vt (Spc; c. i. partzi ale corpului unei fiintze organe facultatzi ale sale etc.) A ramane fara prin amputare extirpare in urma unei boli a unui accident etc. 49 vt (Iae) A nu se mai putea folosi de... 50 vt (Ie) Ashi ~ capul A se fastici. 5152 vtr (Ie) A(shi) ~ mintea sau mintzile (cuiva) (A face sa innebuneasca sau) a innebuni. 53 vt (Ilv) A ~ sange A avea hemoragie Si: a sangera. 54 vt (D. femelele unor mamifere; ie) A ~ laptele (sau reg rodul) A le scadea sau a le inceta complet secretzia laptelui intro perioada cand aceasta secretzie ar trebui sa se produca. 55 vt (Spc; d. plante vegetatzie; c. i. partzi ale lor) A se usca shi a cadea. 56 vt (Pop; fsha; d. femei) A avorta. 57 (C. i. fiintze dragi foarte apropiate) A fi despartzit pe vecie prin moarte de... 58 vt A rupe relatziile de prietenie cu cineva. 59 vt A fi parasit. 60 vt A nu mai avea aproape pe cineva. 61 vt (Ioc cashtiga; razboaie batalii procese intreceri sportive etc.) A fi invins infrant. 62 vt (C. i. ora plecarii unui vehicul momentul unei intalniri al ivirii unei ocazii etc.) A sosi prea tarziu a nu ajunge sau a nu face la timp Si: a scapa. 63 vt (C. i. timpul ori unitatzi perioade de timp) A folosi altfel decat trebuie a irosi in zadar sau cu un folos prea mic. 64 vt A intarzia. 65 vt A consuma. 66 vt A ocupa cu... 67 vt (Ie) Fara a (mai) ~ vreme(a) Repede. 6869 vi (Fam; ic) ~vara sau (reg) ~vremea Persoana (care ishi iroseshte timpul degeaba careia nui place sa munceasca sau) care umbla fara nici un rost Si: guracasca. 70 vi (Fam; iac) Om fara capatai Si: golan haimana vagabond (reg) pierderedevara taraiebrau vanturacenusha. 71 vt (Ioc gasi afla; c. i. obiecte bunuri materiale care apartzineau subiectului sau de care acesta raspundea) A nu mai shti unde a fost pus sau unde se afla Si: a rataci. 72 vt (Ie) Ashi ~ busola A nu shti pe ce drum sa o ia. 73 vt (Ie) Ashi ~ calendarul (sau shirul zilelor) A fi dezorientat in privintza timpului calendaristic in care se afla. 74 vt (Pex; iae) A se incurca in socoteli. 75 vt (Ie) Ashi ~ shirul (vorbelor) A nu mai avea continuitate. 76 vt (Iae) A se incurca. 77 vt (Iae) A se intrerupe din vorbit. 78 vt (Ie) Ashi ~ papucii A fugi repede. 79 vt (C. i. drumuri carari locuri etc.) A nu mai cunoashte. 80 vt A nu mai gasi. 81 vt A greshi directzia a se orienta greshit Si: a rataci. 82 vt (Ie) A(i) ~ urma (ori reg de shtire cuiva sau la ceva) A nu mai shti unde se afla cineva sau ceva. 83 vt (Iae) A nu mai avea nici o informatzie despre cineva sau despre ceva. 84 vr (Ie) Ashi ~ (ori a i se ~) urma (ori urmele sau reg de urma) A se face nevazut. 85 vr (Fig; udp „in”) A se lasa absorbit de o activitate de o problema de un gand etc. 86 vr A se cufunda a se adanci in... 87 vr (Fig) A fi cuprins copleshit de emotzie de dragoste etc. a nu mai shti ce sa faca de emotzie Si: a se fastaci a se zapaci.

PIÉRDE pierd vb. III. I. 1. Tranz. A nu mai shti unde se afla unde a pus unde a ratacit (un bun material). ◊ Expr. A(shi) pierde shirul = a se incurca a se zapaci; a nu mai avea continuitate (in vorbire scris gandire). 2. Tranz. A nu mai cunoashte sau a nu mai gasi drumul locul etc. cautat; a greshi directzia. ◊ Expr. A(i) pierde (cuiva) urma = a nu mai shti unde se afla unde poate fi gasit. Ashi pierde (sau refl. a i se pierde) urma (ori urmele) = a nu mai putea fi gasit; a disparea. ♦ Refl. A se rataci de grupul in care se afla. 3. Refl. Fig. A se lasa absorbit de ceva a se cufunda in... 4. Refl. Fig. A fi cuprins copleshit de un sentiment de o emotzie; a nu mai shti ce sa faca. II. Tranz. 1. A fi deposedat de... a ramane fara... a nu mai avea; spec. a irosi a risipi. ◊ Expr. A pierde din mana = a scapa un prilej favorabil. A pierde pamantul de sub picioare = a) a nushi mai putea pastra echilibrul din cauza unei proaste stari fizice a unui pas greshit etc.; b) a fi pe punctul de a pierde o anumita situatzie materiala sau sociala. Ashi pierde viatza = a muri; a fi omorat. Ashi pierde cunoshtintza (sau simtzirea) = a leshina. Ashi pierde cumpatul (sau rabdarea) = a nu se mai putea stapani a se enerva. ♦ A ramane fara o parte a corpului fara un organ fara o facultate; a nu se mai putea folosi de o parte a corpului de o facultate. ◊ Expr. A pierde sange = a avea hemoragie. A pierde laptele = (despre femelele unor mamifere) a le scadea sau a le inceta secretzia laptelui (intro perioada cand aceasta ar trebui sa fie normala). Ashi pierde mintzile = a innebuni. ♦ (Despre plante) A i se usca (shi ai cadea) frunzele rodul etc. 2. (Pop.; despre femei) A avorta. 3. A fi lipsit (pentru totdeauna) de o fiintza draga; a rupe relatziile (de prietenie) cu cineva a fi parasit. 4. A fi invins intrun razboi intro intrecere; a nu cashtiga un proces etc. 5. A sosi prea tarziu a nu ajunge sau a nu face ceva la timp. 6. A folosi timpul in mod neratzional irosindul sau profitand insuficient de el. ◊ Expr. Fara a (mai) pierde vremea = imediat repede neintarziat. ◊ Compus: pierdevara s. m. invar. = om care ishi iroseshte timpul care nu munceshte shi umbla fara nici un rost. III. 1. Tranz. (Pop.) A ucide a omori. ♦ Refl. A muri. ♦ Tranz. shi refl. A(shi) cauza un mare rau neajuns etc.; a pune sau a se afla intro situatzie extrem de grea. 2. Tranz. (Inv. shi pop.) A distruge a nimici (popoare tzari ashezari bunuri materiale etc.). 3. Tranz. (Pop.) A face sa dispara sa piara; p. ext. a compromite. 4. Refl. A ieshi din campul vizual a nu se mai vedea; a disparea. ♦ Fig. A trece neobservat neluat in consideratzie. ♦ Tranz. A nu mai putea urmari cu privirea pe cineva sau ceva a nu mai vedea. ◊ Expr. A pierde (pe cineva) din ochi = a iubi foarte mult. 5. Refl. (Despre sunete voci zgomote) Ashi diminua treptat intensitatea a deveni din ce in ce mai slab; a se stinge. Lat. perdere.

PIERDE pierd vb. III. 1. Tranz. (In opozitzi cu g a s i) A nu mai avea ceva cetzi apartzinea care era al tau sau de care raspundeai. Domnul cel chefliu pierduse de mult cheia sau poate o aruncase dinadins intrun fund de sertar C. PETRESCU C. V. 43. Cind ai pierdut biletul Zoe? CARAGIALE O. I 113. Nu mai gaseshte ce a pierdut. SHEZ. II 74. ◊ Expr. A pierde teren = a parasi un teren de lupta a da inapoi a se retrage. (Fig.) Cuvintele pot cishtiga sau pierde teren din cauza k derivatele lor se intaresc sau slabesc. GRAUR P. L. 120. A pierde pamintul de sub picioare = a pluti in gol; fig. a ametzi. Doua chingi laie trecute pe sub burta shi intro clipa fara sa prinda de veste vaca cea indaratnica pierdu pamintul de sub picioare. BART S. M. 293. 2. Tranz. A fi lipsit de o parte a corpului (in urma unui accident a unei boli). Intzeleg sal cainatzi pe al care shia pierdut un picior. de nu poate merge sau vreo mina de nu poate omu lucra. CAMIL PETRESCU T. II 44. Cei care shiau pierdut bratzele picioarele. SAHIA N. 22. Din coliba ieshi un flacau ciung deo mina ce shio pierduse la mashina boiereasca. BUJOR S. 53. ◊ (Despre lucruri neinsufletzite) Codrui mare Frunza nare; O avut SHi oa pierdut De tropotul cailor De sunetul armelor. De jalea voinicilor. JARNÍKBIRSEANU D. 286. ♦ (Cu privire la facultatzi fizice sau intelectuale calitatzi sentimente etc.) A nu mai poseda a nu mai fi stapin pe... a ramine lipsit de... Ishi pierdu gindurile cu ochii atzintitzi la focurile acelea. DUMITRIU N. 74. Copiii de la un cird de vreme ishi pierdusera veselia. DELAVRANCEA H. T. 155. Biata baba era umflata cit o bute... simtzirea insa nu shio pierduse de tot. CREANGA P. 15. Caci amindoi vom fi cumintzi Vom fi voioshi shi teferi Vei pierde dorul de parintzi SHi visul de luceferi. EMINESCU O. I 176. ◊ Expr. Ashi pierde mintea (sau mintzile) v. minte. Ashi pierde firea sau (refl.) a se pierde cu firea v. fire. Ashi pierde cumpatul v. cumpat. Ashi pierde capul v. cap¹. Ashi pierde vremea (sau timpul) = ashi irosi timpul in zadar; a nu se ocupa cu nimic; a lenevi. Ashi pierde viatza = a muri (intro lupta intrun accident etc.). Potlogarii de care gemea orashul... pindeau pe nesocotitul pedestru care zabovise a se intoarce acasa shi adeseaori el pierdea impreuna cu punga shi viatza. NEGRUZZI S. I 16. (Invechit dovedind o credintza mistica) Ashi pierde sufletul = a intra in pacat a se ticaloshi; p. ext. a muri. Cel ce se amesteca in multe de ale lumii este prea cu neputintza anushi pierde sufletul. GORJAN H. IV 202. ♦ A renuntza la o apucatura o pornire. Ia asculta ma... nici paici nu tziai pierdut naravul? VISSARION B. 116. Daca va inchipuitzi k tinarul... shia mai pierdut din aerele sale de erou va inshelatzi amar. VLAHUTZA O. A. III 27. ◊ (Cu privire la timp) A petrece fara folos fara rost; a intrebuintza altfel decit ar trebui. Cum vad ai pierdut trei saptamini degeaba. C. PETRESCU C. V. 66. In tineretze doctorul ishi pierduse citziva ani in Belgia. Cu ce traise? Ce facuse acolo? BART E. 120. Pierzi noaptea cu cetitul. TOPIRCEANU B. 57. Frunza verde din livezi Uitate bade shi vezi Pentru cine vremetzi pierzi? ANT. LIT. POP. I 117. 3. Intranz. (Popular) A avorta a lepada (I 2). 4. Tranz. (In unele constructzii) A pierde drumul (calea poteca) = a se rataci. Se pomeni k pierde poteca f» nu mai shtie unde merge. ISPIRESCU L. 255. Noapteai mica steles multe SHoi pierde calea prin munte. JARNÍKBIRSEANU D. 141. A pierde ocazia = a lasa satzi scape o ocazie a nu profita de o imprejurare favorabila. El pierde cea mai buna ocaziune de a se instrui. ODOBESCU S. III 11. A pierde trenul tramvaiul etc. = a sosi prea tirziu dupa plecarea vehiculului in care voiai sa te urci. V. scapa. Ma iertzi tinere!... Foarte interesant ceea ce spui. Dar pierd tramvaiul. C. PETRESCU I. II 180. Froso hai mai iute k pierdem trenul. BASSARABESCU V. 45. 5. Tranz. (In opozitzie cu c i sh t i g a) A suferi o paguba materiala sau o infringere morala; a pagubi intro afacere; a fi invins in intreceri in lupte. Ai pierdut multzi bani. DUMITRIU N. 128. Mihai pierduse lupta. El umbla ratacit SHi omul shi natura acum lau parasit. BOLINTINEANU O. 63. ◊ Absol. Pierduse iar shi se intuneca la fatza. DUMITRIU N. 114. Mi se pare k ai pierdut la primele curse? CAMIL PETRESCU U. N. 172. ◊ (Cu privire la o situatzie un bun un drept) Baiatului... i era sa nushi piarda slujba. ISPIRESCU L. 234. Se inturna acum.. sashi ia scaunul pre care nu lar fi pierdut de nar fi fost vindut de boieri. NEGRUZZI S. I 137. Ceam pierdut noi mai gasi! Cam pierdut un mare bine. JARNÍKBIRSEANU D. 151. ◊ Expr. Ashi pierde piinea v. piine. Ceam avut shi ceam pierdut v. avea. 4. (Despre obiecte) A suferi o diminuare a valorii a calitatzii a aspectului. Actul shia pierdut valabilitatea. Mobila shia pierdut luciul. 6. Tranz. A nu se mai bucura de prezentza unei persoane iubite a fi parasit de cineva drag. Baditza cu peana verde Mult mie teama k teoi pierde K team mai pierdut o data Team pierdut shi team aflat. JARNÍKBIRSEANU D. 52. ♦ A fi lipsit prin moarte de o fiintza draga. Dupa trei ani avu durerea de ashi pierde sotzia. VLAHUTZA O. A. III 45. Sembraca in negru asha... de cind a pierdut pe raposatul Nicula. CARAGIALE O. II 195. Un singur copil am azlut shi lam pierdut! ALECSANDRI T. II 27. La 11 ani... am pierdut pre tatal meu. NEGRUZZI S. I 57. 7. Tranz. (Invechit) A provoca moartea cuiva a ucide. Tu cel mai lacom dintre regi Ai umilit popoarentregi. Tu pierzi barbatzii tai cei buni Sa faci femeilor cununi! COSHBUC P. I 92. Spinul voind sa piarda acum pe HarapAlb cu orice pretz zise imparatului... CREANGA P. 211. Lapushneanul... a vrut sa motraveasca... SHi el a sa ma piarda de nu loi pierde eu. ALECSANDRI T. II 95. 8. Refl. A ieshi din cimpul vizual al cuiva a disparea a nu mai fi vazut (din cauza departarii a intunericului). Nourii albi... rataceau sussus in nemarginire pina ce se pierdeau in albastru. SADOVEANU O. VI 180. Eu iam vazut cum se pierdura singuri Pe drumuri fermecate. CERNA P. 37. O pasare pluteshte cu aripi ostenite Pe cind a ei pereche nainte tot sa dus Cun pilc intreg de pasari pierzindusen apus. EMINESCU O. I 114. ♦ Tranz. A nu mai vedea pe cineva care se departeaza sau dispare. Cunoscu pe Totirnac. Dupa cel pierdu in umbra auzi un shuier incetinel. SADOVEANU O. I 53. ◊ (intarit prin «din ochi» sau «din vedere») in fund departe intorcea o data capul. Pe urma o pierdeam din ochi. SADOVEANU O. VIII 9. Cind ia pierdut din ochi voi Sa se ridice. COSHBUC P. I 231. Ei ei! mai Zaharia zic eu... deacum shi muntzii iam pierdut din vedere. CREANGA A. 125. ◊ Expr.A pierde pe cineva din ochi = a iubi foarte mult pe cineva. Surorile il pierdeau din ochi Orfan prisosul de iubire care firea shi anii il ingramadisera in fiintza lor se revarsa acum cu duioshie asupra singurului baiat din familie. BASSARABESCU V. 4. Te pleci shi ma dezmierzi: De drag o draga mama ma afli shi ma pierzi Din ochi. COSHBUC P. I 259. Iubeau... pe fata deo pierdeau din ochi. CARAGIALE O. III 103. A pierde pe cineva (sau ceva) din vedere = a nu se mai interesa de o problema a da uitarii; a nu mai shti de rostul cuiva. A pierde urma (sau urmele) unei persoane (sau a unui lucru) v. u r m a. Ashi pierde urma (sau urmele) v. u r m a. ◊ (Despre sunete) A deveni din ce in ce mai slab (pina cind nu se mai aude de loc). Murmur lung de streshini risipite shoapte Cresc de pretutindeni shi se pierd in noapte. TOPIRCEANU B. 77. Rareori cite un tzipat venea de cine shtie unde se pierdea intro inginare slaba. DUNAREANU CH. 115. ♦ A nu mai avea trecere a nu se mai ocupa nimeni de...; a disparea. SHtiintza necromantziei shi acea a astrologiei sau pierdut. EMINESCU N. 33. 9. Refl. (Despre persoane) A se rataci. Nam zis k sa pierde biata copila prin padure? RETEGANUL P. V 23. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Tataso... se pierdu de copii. RETEGANUL P. 45. ◊ Fig. Fetele se pierd in visuri placute. EMINESCU N. 138. ◊ (Despre ochi despre privire) De pe o terasa inflorita Privirea mea sar pierde in cale. MACEDONSKI O. I 67. FatFrumos vede k shirul muntzilor da intro mare verde shi intinsa pina unde ochiul se pierde in albastrul cerului. EMINESCU N. 13. 10. Refl. A se orienta greshit ashi irosi eforturile zadarnic. Ne pierdem in amanunte fara nici o semnificatzie. BARANGA I. 206. ♦ A se zapaci a se emotziona a nu mai shti de sine. Inviorata o clipa ea se pierdu intrun murmur de multzumiri. BART E. 350. ◊ (Poetic) Sufletumi se pierde Dupa chipul tau frumos. EMINESCU O. I 209. ♦ A i se sfirshi cuiva puterile a muri. Se pierde cu totul sub ochii mei. Capul i luneca alaturea cu perna k un obiect. SAHIA II. 118. Cauta ashi mingiia fata care vedea k se. pierde. ISPIRESCU L. 52. Prez. ind. shi: pierz (ISPIRESCU L. 12).

A PIÉRDE pierd tranz. 1) (bunuri materiale fiintze situatzii stari fizice sau morale sentimente etc.) A nu mai avea in posesie; a inceta de a mai poseda; a prapadi. ~ basmalutza. ~ vaca. ~ postul. ~ drepturile. ~ increderea. ◊ ~ cunoshtintza a cadea in nesimtzire; a leshina. ~ firul (gandurilor) a se incurca. ~ urma (sau urmele) cuiva a nu mai shti unde se afla cineva sau ceva. ~ ocazia a nu folosi la timp ocazia. 2) (partzi ale corpului) A inceta de a mai avea (in urma unui accident a unei operatzii etc.). ◊ Ashi ~ capul a se zapaci. 3) (rude prieteni) A nu mai avea alaturi din cauza mortzii. 4) (mijloace de transport) A nu mai reushi sa prinda; a scapa. ◊ ~ drumul (sau calea) a se rataci. 5) (partide intreceri sportive procese lupte etc.) A face sa fie ratat; a nu cashtiga; a nu obtzine. 6) (bani produse alimentare sau industriale etc.) A consuma in mod nerentabil shi nechibzuit; a irosi; a prapadi. ~ timpul. /<lat. perdere

A SE PIÉRDE ma pierd intranz. 1) A inceta de a mai fi perceput cu organele de simtz. Pasarea sa pierdut in inaltul cerului. 2) A inceta sa mai existe (in mod fatal); a disparea fara urma; a se prapadi. Sa pierdut in timpul deportarilor. Multe cantece vechi se pierd. 3) (despre persoane) A deveni incapabil de a judeca drept (pentru un timp scurt); a nu mai shti de sine; a se zapaci; a se nauci. /<lat. perdere

pierde v. (activ) 1. a nu mai avea a inceta de a mai avea: a pierde averea; 2. a fi despartzit prin moarte sau altmintrelea de o persoana scumpa: a pierde pe un frate; 3. a rataci: ashi pierde punga; 4. a suferi un neajuns: a pierdut procesul; 5. fig. a nu intrebuintza cu folos: ashi pierde timpul; 6. a cauza peirea ruina: ambitziunea l’a pierdut. ║ (neutru) 1. a nu mai shti unde se afla: simtzind k se pierde cu firea ISP.; 2. a dispare: a se pierde in multzime; 3. a se ruina a se compromite; 4. a muri: a se pierde de dragoste ISP. [Lat. PERDERE].

perd (est) shi pĭerd (vest) perdút a pérde v. tr. (lat. pĕrdo pérdere it. pérdere sp. pg. perder pv. fr. cat. perdre. Sa pearda [est] pĭerd shi pĭerz sa pĭarda shi sa pĭarza [vest]. V. ascund cred vind). Incetez de a maĭ avea fiindca mĭa rapit soarta orĭ n’am shtiut sa pastrez: a perde parintziĭ averea vederea dintziĭ un picĭor rangu functziunea iluziunile. Imĭ cade din buzunar shi nu gasesc: am perdut punga in pĭatza. Ratacesc: tzaranca perduse copilu pin orash. Is invins nu cishtig: a perde un ramashag un proces o batalie nishte banĭ la cartzĭ. Ruinez nimicesc: vorba asta la perdut. Nimicesc daŭ de gol: vorba asta la perdut. Corup: reaŭa societate perde tinerimea. Avortez. Dezonorez: calomnia poate perde un om. Consum intrebuintzez: mashina asta perde multa apa am perdut mult timp cu scrisu a perde timpu (a perde timpu fara folos). Scap nu apuc: a perde trenu ocaziunea chilipiru. Nu maĭ vad nu maĭ shtiŭ undeĭ: a perde drumu directziunea. Ma las de: a perde un obiceĭ un gust. V. refl. Ma sting mor: il vedem k se perde. Ma ratacesc: copiiĭ s’aŭ perdut in padure. Dispar ascunzinduma: hotzu se perdu in multzime. Dispar nu ma maĭ vad din cauza distantzeĭ: corabia se perdu in zare. Ma inec: multzĭ oamenĭ shi corabiĭ s’aŭ perdut acolo. Ma ruinez. Ma compromit. Ma corup. Ma emotzionez nu maĭ shtiŭ ce fac imĭ perd capu: el se perdu (cu firea) cind vazu privirile tuturor atzintite spre el. Imĭ perd capu (saŭ sarita) nu maĭ ratzionez ma emotzionez saŭ ma infuriĭ. Perd firu (saŭ shiru) vorbeĭ uĭt shiru vorbeĭ. Perd din vedere 1. nu maĭ vad ceva 2. uĭt omit. Perd terenu is fortzat sa ma retrag. Perd rasuflarea gifiĭ neputind trage atita aer cit imĭ trebuĭe.

pĭarda pĭárza V. perd pĭerd.

pĭerd V. perd.

pĭerz pĭerzáre V. perd.

piérde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pierd 2 sg. pierzi 1 pl. piérdem; conj. prez. 3 sa piárda; ger. pierzand; part. pierdút

piérde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pierd; conj. prez. 3 sg. shi pl. piárda; part. pierdút

pierde (ind. prez. 1 sg. pierd conj. piarda)

piarda (v. pierde)

pierd piarda 3 conj. pierdut prt.

PIÉRDE vb. 1. a rataci (reg.) a prapadi. (A ~ un obiect.) 2. v. rataci. 3. v. razletzi. 4. a se rataci (reg.) a se zahatui a se zarasti. (Sa ~ in padure.) 5. v. disparea. 6. (reg.) a prapadi. (La ~ din ochi in multzime.) 7. (inv. shi reg.) a pune. (SHia ~ intreaga avere.) 8. (inv.) a pagubi. (A ~ doi galbeni la joc.) 9. v. irosi. 10. a rata a scapa. (A ~ o mare ocazie.) 11. a consuma a folosi a intrebuintza. (SHia ~ intreaga zi reparand bicicleta.)

PIÉRDE vb. v. asasina avorta compromite discredita distruge fastaci intimida incurca nimici omori potopi prapadi sfarama suprima ucide zapaci zdrobi zvanta.

pierde vb. v. ASASINA. AVORTA. COMPROMITE. DISCREDITA. DISTRUGE. FISTICI. INTIMIDA. INCURCA. NIMICI. OMORI. POTOPI. PRAPADI. SFARIMA. SUPRIMA. UCIDE. ZAPACI. ZDROBI. ZVINTA.

PIERDE vb. 1. a rataci (reg.) a prapadi. (A ~ un obiect.) 2. a incurca a rataci. (A ~ drumul.) 3. a se rataci a se razletzi a se razni. (Oaia sa ~ de turma.) 4. a se rataci (reg.) a se zahatui a se zarasti. (Sa ~ in padure.) 5. a disparea a pieri (reg.) a se prapadi (fig.) a se mistui a se scufunda. (Sa ~ in noapte.) 6. (reg.) a prapadi. (La ~ din ochi in multzime.) 7. (inv. shi reg.) a pune. (SHia ~ intreaga avere.) 8. (inv.) a pagubi. (A ~ doi galbeni la joc.) 9. a irosi a risipi (pop.) a strica (inv.) a istravi. (Nu ~ cartushele degeaba.) 10. a scapa. (A ~ o mare ocazie.) 11. a consuma a folosi a intrebuintza. (SHia ~ intreaga zi reparind bicicleta.)

A pierde ≠ a birui a cashtiga a dobandi a gasi a insushi

A se pierde ≠ a se vedea

piérde (piérd pierdút) vb. 1. A ramine fara a nu mai avea. 2. A risipi a irosi. 3. A se rataci. 4. A distruge a extermina. 5. A duce la pierzanie. 6. A fi infrint. 7. A avorta. 8. (Refl.) A fi naucit cuprins de emotzie. Var. inv. piarde. Mr. cherdu chiardire megl. perd peardiri istr. pierd. Lat. pĕrdĕre (Pushcariu 1314; CandreaDens. 1385; REW 6403) cf. it. perdere prov. fr. cat. perdre sp. port. perder. Der. pierzare (var. pierzanie) s. f. (moarte naprasnica); pierzator adj. (nimicitor); raspiarde vb. (a duce la pieire) sec. XVII inv.; pierdevara s. m. (vagabond golan).

CERTA AMITTIMUS DUM INCERTA PETIMIUS (lat.) le pierdem pe cele sigure urmarind lucruri nesigure Plaut „Pseudolus” 685.

DIEM PERDIDI (lat.) miam pierdut ziua Suetoniu „De vita XII Caesarum” VIII. Cuvinte care obishnuia sa le rosteasca imparatul Titus daca intro zi nu facea o fapta buna.

ET PROPTER VITAM VIVENDI PERDERE CAUSAS (lat.) shi pentru a trai sa pierzi ratziunea de a trai Iuvenal „Satirae” VIII 83. Viatza nu se cuvine sa fie traita in rushine shi in dezonoare.

NEC TEMPORA PERDE PRECANTO (lat.) nutzi pierde vremea cu rugamintzi Ovidiu „Metamorphoseon libri” XI 286. Cu aceste cuvinte regele trac Ceyx ofera ospitalitatea sa eroului Peleu in virtutea descendentzei sale divine shi a faimei sale. Mod de atzi oferi serviciile cu bunavointza.

TOUT EST PERDU HORS L’HONNEUR (fr.) totul e pierdut in afara de onoare Prin aceste cuvinte Francisc I vesteshte mamei sale infrangerea suferita in batalia de la Pavia elogiind in acelashi timp vitejia ostashilor sai. Exprima sentimentul demnitatzii intro situatzie disperata.

a nu pierde din ochi pe cineva expr. a indragi foarte tare pe cineva.

a pierde din vedere expr. a uita; a omite involuntar.

a pierde firul expr. a nu urmari cu atentzie (o discutzie un film o conferintza etc.).

a pierde partida expr. a nu reushi intro actziune sau intro intreprindere a suferi un eshec.

ashi pierde busola expr. 1. a fi descumpanit / incurcat / nedumerit. 2. ashi pierde calmul. 3. ashi pierde autocontrolul; a pierde simtzul masurii.

ashi pierde compasul expr. a pierde simtzul masurii.

ashi pierde lefteria expr. ashi pierde reputatzia de om cinstit fatza de cineva; ashi pierde creditul moral fatza de cineva.

ashi pierde mintzile expr. a innebuni.

ashi pierde rostul expr. a deveni inutil.

ASHI PIERDE VIGOAREA a nul mai tzine balamalele (pe cineva) a nul tzine cureaua a se zaharisi.

unde a dus mutu’ iapa / shia intzarcat dracul copiii / shia pierdut dracul potcoavele expr. la mare departare foarte departe; la capatul pamantului.