PIERDE pierd vb. III. 1. Tranz. (In opozitzi cu g a s i) A nu mai avea ceva cetzi apartzinea care era al tau sau de care raspundeai. Domnul cel chefliu pierduse de mult cheia sau poate o aruncase dinadins intrun fund de sertar C. PETRESCU C. V. 43. Cind ai pierdut biletul Zoe? CARAGIALE O. I 113. Nu mai gaseshte ce a pierdut. SHEZ. II 74. ◊ Expr. A pierde teren = a parasi un teren de lupta a da inapoi a se retrage. (Fig.) Cuvintele pot cishtiga sau pierde teren din cauza k derivatele lor se intaresc sau slabesc. GRAUR P. L. 120. A pierde pamintul de sub picioare = a pluti in gol; fig. a ametzi. Doua chingi laie trecute pe sub burta shi intro clipa fara sa prinda de veste vaca cea indaratnica pierdu pamintul de sub picioare. BART S. M. 293. 2. Tranz. A fi lipsit de o parte a corpului (in urma unui accident a unei boli). Intzeleg sal cainatzi pe al care shia pierdut un picior. de nu poate merge sau vreo mina de nu poate omu lucra. CAMIL PETRESCU T. II 44. Cei care shiau pierdut bratzele picioarele. SAHIA N. 22. Din coliba ieshi un flacau ciung deo mina ce shio pierduse la mashina boiereasca. BUJOR S. 53. ◊ (Despre lucruri neinsufletzite) Codrui mare Frunza nare; O avut SHi oa pierdut De tropotul cailor De sunetul armelor. De jalea voinicilor. JARNÍKBIRSEANU D. 286. ♦ (Cu privire la facultatzi fizice sau intelectuale calitatzi sentimente etc.) A nu mai poseda a nu mai fi stapin pe... a ramine lipsit de... Ishi pierdu gindurile cu ochii atzintitzi la focurile acelea. DUMITRIU N. 74. Copiii de la un cird de vreme ishi pierdusera veselia. DELAVRANCEA H. T. 155. Biata baba era umflata cit o bute... simtzirea insa nu shio pierduse de tot. CREANGA P. 15. Caci amindoi vom fi cumintzi Vom fi voioshi shi teferi Vei pierde dorul de parintzi SHi visul de luceferi. EMINESCU O. I 176. ◊ Expr. Ashi pierde mintea (sau mintzile) v. minte. Ashi pierde firea sau (refl.) a se pierde cu firea v. fire. Ashi pierde cumpatul v. cumpat. Ashi pierde capul v. cap¹. Ashi pierde vremea (sau timpul) = ashi irosi timpul in zadar; a nu se ocupa cu nimic; a lenevi. Ashi pierde viatza = a muri (intro lupta intrun accident etc.). Potlogarii de care gemea orashul... pindeau pe nesocotitul pedestru care zabovise a se intoarce acasa shi adeseaori el pierdea impreuna cu punga shi viatza. NEGRUZZI S. I 16. (Invechit dovedind o credintza mistica) Ashi pierde sufletul = a intra in pacat a se ticaloshi; p. ext. a muri. Cel ce se amesteca in multe de ale lumii este prea cu neputintza anushi pierde sufletul. GORJAN H. IV 202. ♦ A renuntza la o apucatura o pornire. Ia asculta ma... nici paici nu tziai pierdut naravul? VISSARION B. 116. Daca va inchipuitzi k tinarul... shia mai pierdut din aerele sale de erou va inshelatzi amar. VLAHUTZA O. A. III 27. ◊ (Cu privire la timp) A petrece fara folos fara rost; a intrebuintza altfel decit ar trebui. Cum vad ai pierdut trei saptamini degeaba. C. PETRESCU C. V. 66. In tineretze doctorul ishi pierduse citziva ani in Belgia. Cu ce traise? Ce facuse acolo? BART E. 120. Pierzi noaptea cu cetitul. TOPIRCEANU B. 57. Frunza verde din livezi Uitate bade shi vezi Pentru cine vremetzi pierzi? ANT. LIT. POP. I 117. 3. Intranz. (Popular) A avorta a lepada (I 2). 4. Tranz. (In unele constructzii) A pierde drumul (calea poteca) = a se rataci. Se pomeni k pierde poteca f» nu mai shtie unde merge. ISPIRESCU L. 255. Noapteai mica steles multe SHoi pierde calea prin munte. JARNÍKBIRSEANU D. 141. A pierde ocazia = a lasa satzi scape o ocazie a nu profita de o imprejurare favorabila. El pierde cea mai buna ocaziune de a se instrui. ODOBESCU S. III 11. A pierde trenul tramvaiul etc. = a sosi prea tirziu dupa plecarea vehiculului in care voiai sa te urci. V. scapa. Ma iertzi tinere!... Foarte interesant ceea ce spui. Dar pierd tramvaiul. C. PETRESCU I. II 180. Froso hai mai iute k pierdem trenul. BASSARABESCU V. 45. 5. Tranz. (In opozitzie cu c i sh t i g a) A suferi o paguba materiala sau o infringere morala; a pagubi intro afacere; a fi invins in intreceri in lupte. Ai pierdut multzi bani. DUMITRIU N. 128. Mihai pierduse lupta. El umbla ratacit SHi omul shi natura acum lau parasit. BOLINTINEANU O. 63. ◊ Absol. Pierduse iar shi se intuneca la fatza. DUMITRIU N. 114. Mi se pare k ai pierdut la primele curse? CAMIL PETRESCU U. N. 172. ◊ (Cu privire la o situatzie un bun un drept) Baiatului... i era sa nushi piarda slujba. ISPIRESCU L. 234. Se inturna acum.. sashi ia scaunul pre care nu lar fi pierdut de nar fi fost vindut de boieri. NEGRUZZI S. I 137. Ceam pierdut noi mai gasi! Cam pierdut un mare bine. JARNÍKBIRSEANU D. 151. ◊ Expr. Ashi pierde piinea v. piine. Ceam avut shi ceam pierdut v. avea. 4. (Despre obiecte) A suferi o diminuare a valorii a calitatzii a aspectului. Actul shia pierdut valabilitatea. Mobila shia pierdut luciul. 6. Tranz. A nu se mai bucura de prezentza unei persoane iubite a fi parasit de cineva drag. Baditza cu peana verde Mult mie teama k teoi pierde K team mai pierdut o data Team pierdut shi team aflat. JARNÍKBIRSEANU D. 52. ♦ A fi lipsit prin moarte de o fiintza draga. Dupa trei ani avu durerea de ashi pierde sotzia. VLAHUTZA O. A. III 45. Sembraca in negru asha... de cind a pierdut pe raposatul Nicula. CARAGIALE O. II 195. Un singur copil am azlut shi lam pierdut! ALECSANDRI T. II 27. La 11 ani... am pierdut pre tatal meu. NEGRUZZI S. I 57. 7. Tranz. (Invechit) A provoca moartea cuiva a ucide. Tu cel mai lacom dintre regi Ai umilit popoarentregi. Tu pierzi barbatzii tai cei buni Sa faci femeilor cununi! COSHBUC P. I 92. Spinul voind sa piarda acum pe HarapAlb cu orice pretz zise imparatului... CREANGA P. 211. Lapushneanul... a vrut sa motraveasca... SHi el a sa ma piarda de nu loi pierde eu. ALECSANDRI T. II 95. 8. Refl. A ieshi din cimpul vizual al cuiva a disparea a nu mai fi vazut (din cauza departarii a intunericului). Nourii albi... rataceau sussus in nemarginire pina ce se pierdeau in albastru. SADOVEANU O. VI 180. Eu iam vazut cum se pierdura singuri Pe drumuri fermecate. CERNA P. 37. O pasare pluteshte cu aripi ostenite Pe cind a ei pereche nainte tot sa dus Cun pilc intreg de pasari pierzindusen apus. EMINESCU O. I 114. ♦ Tranz. A nu mai vedea pe cineva care se departeaza sau dispare. Cunoscu pe Totirnac. Dupa cel pierdu in umbra auzi un shuier incetinel. SADOVEANU O. I 53. ◊ (intarit prin «din ochi» sau «din vedere») in fund departe intorcea o data capul. Pe urma o pierdeam din ochi. SADOVEANU O. VIII 9. Cind ia pierdut din ochi voi Sa se ridice. COSHBUC P. I 231. Ei ei! mai Zaharia zic eu... deacum shi muntzii iam pierdut din vedere. CREANGA A. 125. ◊ Expr.A pierde pe cineva din ochi = a iubi foarte mult pe cineva. Surorile il pierdeau din ochi Orfan prisosul de iubire care firea shi anii il ingramadisera in fiintza lor se revarsa acum cu duioshie asupra singurului baiat din familie. BASSARABESCU V. 4. Te pleci shi ma dezmierzi: De drag o draga mama ma afli shi ma pierzi Din ochi. COSHBUC P. I 259. Iubeau... pe fata deo pierdeau din ochi. CARAGIALE O. III 103. A pierde pe cineva (sau ceva) din vedere = a nu se mai interesa de o problema a da uitarii; a nu mai shti de rostul cuiva. A pierde urma (sau urmele) unei persoane (sau a unui lucru) v. u r m a. Ashi pierde urma (sau urmele) v. u r m a. ◊ (Despre sunete) A deveni din ce in ce mai slab (pina cind nu se mai aude de loc). Murmur lung de streshini risipite shoapte Cresc de pretutindeni shi se pierd in noapte. TOPIRCEANU B. 77. Rareori cite un tzipat venea de cine shtie unde se pierdea intro inginare slaba. DUNAREANU CH. 115. ♦ A nu mai avea trecere a nu se mai ocupa nimeni de...; a disparea. SHtiintza necromantziei shi acea a astrologiei sau pierdut. EMINESCU N. 33. 9. Refl. (Despre persoane) A se rataci. Nam zis k sa pierde biata copila prin padure? RETEGANUL P. V 23. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Tataso... se pierdu de copii. RETEGANUL P. 45. ◊ Fig. Fetele se pierd in visuri placute. EMINESCU N. 138. ◊ (Despre ochi despre privire) De pe o terasa inflorita Privirea mea sar pierde in cale. MACEDONSKI O. I 67. FatFrumos vede k shirul muntzilor da intro mare verde shi intinsa pina unde ochiul se pierde in albastrul cerului. EMINESCU N. 13. 10. Refl. A se orienta greshit ashi irosi eforturile zadarnic. Ne pierdem in amanunte fara nici o semnificatzie. BARANGA I. 206. ♦ A se zapaci a se emotziona a nu mai shti de sine. Inviorata o clipa ea se pierdu intrun murmur de multzumiri. BART E. 350. ◊ (Poetic) Sufletumi se pierde Dupa chipul tau frumos. EMINESCU O. I 209. ♦ A i se sfirshi cuiva puterile a muri. Se pierde cu totul sub ochii mei. Capul i luneca alaturea cu perna k un obiect. SAHIA II. 118. Cauta ashi mingiia fata care vedea k se. pierde. ISPIRESCU L. 52. Prez. ind. shi: pierz (ISPIRESCU L. 12).