CIUPÍ ciupesc vb. IV. 1. Tranz. A apuca cu varful degetelor sau cu unghiile pielea sau carnea cuiva strangando shi producand durere; a pishca. ◊ Refl. Se ciupeshte singur. ♦ A apuca a mushca ori a intzepa cu ciocul sau cu gura. ♦ Fig. A face aluzii intzepatoare; a necaji a tachina. 2. Tranz. A apuca cate putzin din ceva cu ciocul sau cu gura pentru a manca a ciuguli; (despre oameni) a rupe cu mana bucatzica cu bucatzica din ceva (shi a manca). 3. Tranz. A rupe varful lastarilor vitzeidevie sau varful tulpinii altor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. 4. Tranz. Fig. (Fam.) Ashi insushi (in mod repetat) mici sume de bani obiecte marunte etc. ♦ A smulge a afla de la cineva mici informatzii secrete marunte (pentru a le furniza altcuiva). 5. Refl. Fig. (Fam.) A se ametzi de bautura; a se chercheli. Cf. bg. čupja sb. čupati.

ciupí [At: CORESI EV. 298/13 / V: (reg) ~puí ~uchí / Pzi: ~pésc (rar) ciup / E: cf srb cupati bg чупь] 1 vt A rupe cu mana bucatzele mici pentru a manca Si: a ciuguli. 2 vt A apuca cu varful degetelor sau cu unghiile de pielea sau de carnea cuiva strangando shi producand durere Si: a pishca. 3 vt A apuca shi a rupe cu ciocul sau cu gura (boabe fire de iarba frunze etc). 45 vt A mushca (ori a intzepa) cu gura sau cu ciocul. 6 vt A culege prin rupere (sau smulgere). 7 vt A rupe varful lastarilor sau al tulpinii unei plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. 8 vt (Fam) A fura cate putzin Si: a shterpeli (rar) a ciushdi. 9 vt (Spc) A procura venituri prin mijloace necinstite. 10 vt A da (unui copil) o bataie mai ushoara. 11 vt (D. lichide iutzi urzici) A ustura. 12 vt A necaji pe cineva cu vorba Si: a tachina. 13 vr (Fam) A se imbata putzin Si: a se chercheli. 14 vt (Rar) A afla secrete marunte (pentru a le furniza altcuiva). 15 vt (Ivp; ie) A ~ de ochi A induce prin aparentze. 16 vt (Ivp; iae) A uimi. 17 vt (Ivp; iae) A seduce prin frumusetze.

CIUPÍ ciupesc vb. IV. 1. Tranz. A apuca cu varful degetelor sau cu unghiile de pielea sau de carnea cuiva strangando shi provocand durere; a pishca. ◊ Refl. Se ciupeshte singur. ♦ A apuca a mushca ori a intzepa cu ciocul sau cu gura. ♦ Fig. A face aluzii intzepatoare; a necaji a tachina. 2. Tranz. A apuca cate putzin din ceva cu ciocul sau cu gura pentru a manca; a ciuguli; (despre oameni) a rupe cu mana bucatzica cu bucatzica din ceva (shi a manca). 3. Tranz. A rupe varful lastarilor vitzei de vie sau varful tulpinii altor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. 4. Tranz. Fig. (Fam.) Ashi insushi (in mod repetat) mici sume de bani obiecte marunte etc. ♦ A smulge a afla de la cineva mici informatzii secrete marunte (pentru a le furniza altcuiva). 5. Refl. Fig. (Fam.) A se imbata putzin; a se chercheli. Cf. bg. čupja scr. čupati.

CIUPÍ ciupesc vb. IV 1. Tranz. A apuca sau prinde cu virful degetelor sau a unghiilor de pielea sau de carnea cuiva stringindo pina la durere; a pishca. (Intranz. fig.) [Vintul] zdravan din obraji shi tzi se vira pe sub haine. V. ROM. noiembrie 1953 154. ◊ (Cu privire la coardele unui instrument muzical) Buruiana pleca urechea pe gitul scripcii ciupea cu unghia strunele pe rind. HOGASH H. 44. ♦ (Despre pasari shi unele animale) A apuca a mushca cu ciocul sau cu gura. Cind Cocoran deschise usha cocoshul i se zvirli spre miini il ciupi de picioare. CAMILAR TEM. 147. Pe Prometeu il ciupeau de pintece... vulturii cu pliscuri de fier ai lui Zeus in timp ce pe mine ma pishcau de ceafa o intreaga republica de furnici. HOGASH M. N. 11 ♦ Fig. (De obicei determinat prin «cu vorba») A face aluzii intzepatoare a intzepa cu vorba; a necaji a tachina. [Ii cam place] sa ciupeasca cu vorba fetele mari. DELAVRANCEA S. 222. 2. Tranz. (Despre pasari mai rar despre unele animale) A apuca (ceva) cite putzin cu ciocul sau cu gura pentru a minca; Hotari... sashi mai scoatza ale oitze pe cimp sa mai ciupeasca icicolea ale firicele de iarba uscata. ISPIRESCU la TDRG. [Sticletele] zboara la cinepa se lasa Ciupeshte doua fire le afla prea gustoase. NEGRUZZI S. II 302. Vian vara infloreshte Iar in toamna cum rodeshte Vine graur deo ciupeshte. ALECSANDRI P. P. 334. ◊ Absol. Sa nu ciupeshti din frigare. SHEZ. VI 61. ♦ A smulge a rupe. Tinara ishi uda florile ciupea citeva frunze ingalbenite cotea putzin capul shi privea in gradina. SADOVEANU O. IV 109. 3. Tranz. Fig. (Familiar) A retzine o parte dintro suma de plata; a sustrage a fura cite putzin shi pe nesimtzite a shterpeli; a obtzine de la cineva o mica suma de bani prin insistentze sau shiretlicuri. Nevasta administratorului pindea orice farima orice putea ciupi. Voiau oamenii sashi faca shi ei capitalul de! DUMITRIU N. 260. Tache se ducea din cind in cind pe la mamasa ciupindui cite zece lei. D. ZAMFIRESCU la TDRG. ♦ A smulge de la cineva prin insistentze sau prin shiretlicuri mici informatzii secrete marunte. Vaz lumina la ferestrele din dos... Zic: ia sa mai ciupim noi ceva de la onorabilul k nu strica... shi binishor k o pisica ma sui pe uluci shi ma pui sascult. CARAGIALE O. I. 105. 4. Refl. Fig. (Familiar) A se imbata putzin a se chercheli. Cind e treaza e cumsecade dar daca se ciupeshte face urit. M. I. CARAGIALE C. 26.

A CIUPÍ ~ésc tranz. 1) (boabe farame etc.) A manca apucand (cu mana cu gura cu ciocul) in cantitatzi mici; a ciuguli. 2) (fiintze) A apuca de piele cu varful degetelor strangand (shi provocand durere); a pishca. 3) (despre pasari) A mushca cu ciocul. 4) fig. A intzepa cu vorba; a critica ushor; a pishca. 5) fam. A fura in cantitatzi neinsemnate shi pe nesimtzite; a pishca. 6) (bucatzi mici varfuri margini etc.) A inlatura cate putzin prin rupere sau prin taiere; a pishca. 7) (coardele instrumentelor muzicale) A apuca cu varful degetelor facand sa vibreze; a pishca. /cf. bulg. tzupja sb. tzupati

ciupí v. 1. a strange pielea intre degete; 2. a intzepa cu ciocul (vorbind de pasari); 3. a lua cate putzin din bucate; 4. a fura a pishca. [Serb. ČUPATI].

ciup³ ~a [At: POGOR HENR. 236/24 / Pl: ~i ~e / E: srb čup(a)] 1 sm (Aco „de par”) SHuvitza de par neingrijita (sau zbarlita). 2 sm (Reg; la cai) Motz. 3 sm (Trs) Chishitza. 4 sf (Irg) Femeie cu parul zbarlit. 5 sm (Bot; reg; ic) ~ulcucului Floare nedefinita mai indeaproape. 6 sm Lana ce ramane in darac. 7 sm (Reg) Parte nefolositoare din caltzii de canepa. 8 sm (Reg) Arbore mic batran shi plin de crengi.

2) cĭup v. tr. V. cĭupesc.

cĭupésc v. tr. (sirb. čupati a zmulge a jumuli de unde vine shi ung. csipni a cĭupi; alb. čupit a cĭupi kĭuka semne de varsat cĭupiturĭ; bg. čupĭy a sfarama. V. cĭoc. Cp. shi cu germ. zupfen a scarmana). Apuc pe cineva cu virfu a doŭa degete k sa glumesc orĭ k sal pishc (producinduĭ durere). Apuc cu cĭocu: closhca m’a cĭupit. Pishc impung intzep (vorbind de insecte): m’a cĭupit un purice. Fig. Ĭaŭ (maninc) putzin din mincare cĭugulesc. Fur cite putzin pishc: servitoru cĭupea din tirguĭelĭ. La Olt. cĭup: s’o cĭupa (Ĭov. 129). V. shupesc.

ciupí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ciupésc imperf. 3 sg. ciupeá; conj. prez. 3 sa ciupeásca

ciupí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ciupésc imperf. 3 sg. ciupeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. ciupeásca

CIUPÍ vb. 1. a pishca (pop.) a tzicura (reg.) a picura a pishcura (Transilv.) a pitziga. (Cine tea ~ asha de piele?) 2. a ciuguli (pop.) a piguli. (Pasarea ~ un fir de iarba.) 3. v. intzepa. 4. (fam. fig.) a scarpina. (~ un instrument muzical cu coarde.) 5. v. pishca. 6. a se pishca. (Pantalonii sau cam ~.)

CIUPÍ vb. v. ametzi chercheli imbata turmenta.

CIUPI vb. 1. a pishca (pop.) a tzicura (reg.) a picura a pishcura (Transilv.) a pitziga. (Cine tea ~ asha?) 2. a ciuguli (pop.) a piguli. (Pasarea ~ un fir de iarba.) 3. a intzepa a minca a pishca. (Il ~ puricii tzintzarii.) 4. (fig.) a scarpina. (~ un instrument muzical cu coarde.) 5. a intzepa a pishca. (Mustul ~.) 6. a se pishca. (Pantalonii sau cam ~.)

ciupi vb. v. AMETZI. CHERCHELI. IMBATA. TURMENTA.

ciupi ciupesc I. v. t. 1. ashi insushi in mod repetat mici sume de bani. 2. a afla (de la cineva) informatzii. II v. r. a fi putzin ametzit / beat.

a ciupi la cantar expr. (d. comerciantzi) a inshela clientzii (la cantar) cantarind incorect.

a ciupi la nota de plata expr. (d. ospatari) a incarca in mod fraudulos nota de plata a clientului.