14 definitzii pentru convietzui
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CONVIETZUÍ convietzuiesc vb. IV. Intranz. A trai impreuna in acelashi loc cu cineva; a coabita. Con1 + vietzui (dupa lat. convivere).
convietzuí vi [At: DA ms / Pzi: ~ésc / E: con1 + vietzui dupa lat convivere] A trai in acelashi loc cu cineva Si: coabita.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CONVIETZUÍ convietzuiesc vb. IV. Intranz. A trai laolalta in acelashi loc cu cineva; a coabita. Con1 + vietzui (dupa lat. convivere)
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
CONVIETZUÍ convietzuiesc vb. IV. Intranz. A trai laolalta in acelashi loc cu cineva. Pronuntzat: vie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CONVIÉTZUI vb. IV intr. A trai impreuna in acelashi loc cu cineva. [Pron. vie. / dupa lat. convivere germ. zusammenleben].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CONVIETZUÍ vb. intr. a trai impreuna cu cineva; a coabita. (dupa lat. convivere)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A CONVIETZUÍ ~iésc intranz. A vietzui impreuna; a conlocui; a coabita. [Sil. tzui] /con + a vietzui
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
convietzuì v. a trai impreuna.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*convĭetzuĭésc v. intr. (con shi vĭetzuĭesc). Vĭetzuĭesc impreuna coabitez.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
convietzuí (a ~) (vie) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. convietzuiésc imperf. 3 sg. convietzuiá; conj. prez. 3 sa convietzuiásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
convietzuí vb. → vietzui
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
convietzuesc.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CONVIETZUÍ vb. v. coabita.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CONVIETZUI vb. (JUR.) a coabita a trai a vietzui. (Au ~ timp de doi ani.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: con-vie-tzu-i
verb (V408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
convietzui, convietzuiescverb
etimologie:
- Con + vietzui DEX '09
- convivere DEX '09 DN