ROÁDE rod vb. III. 1. Tranz. shi intranz. A rupe cu dintzii putzin cate putzin dintrun obiect tare (pentru a manca). ◊ Expr. (Tranz.) A roade (cuiva) urechile = a) a manca foarte mult pagubind pe cineva; b) a plictisi (pe cineva) repetand(ui) mereu acelashi lucru ai impuia capul cuiva. 2. Tranz. Fig. (Despre ganduri sentimente etc.) A chinui a consuma a tortura. 3. Tranz. (Reg.) A morfoli ceva in gura. 4. Tranz. shi refl. A (se) distruge printro actziune lenta shi indelungata de macinare de frecare; a (se) toci a (se) uza printro intrebuintzare indelungata. ◊ Expr. (Tranz.) A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des prea staruitor. ♦ Tranz. (Despre corpuri tari aspre venite in contact cu pielea) A freca pielea (provocand rani). 5. Refl. Fig. (Rar) A se ciopli a se shlefui; a capata maniere a se civiliza. Lat. rodere.

roade¹ [At: PSALT. 166 / Pzi: rod (irg) roz Cj 3: shi sa roaza / E: ml rodere] 1 vt A rupe cu dintziii cu gura putzin cate putzin farame dintrun obiect tare (de obicei dintrun aliment pentru a manca). 2 vt (Ie) A ~ (cuiva) urechile (sau capul) A plictisi (pe cineva) repetandui mereu acelashi lucru. 3 vt (Ie) A (nu) avea (ceva) de ros A (nu) fi bogat. 4 vt (Iae) A (nu) fi in slujba. 5 vt (Ie) A ~ litrele Ai placea (cuiva) bautura. 6 vt (Ie) A ~ pe cineva k pe un picior de porc A bate pe cineva la cap. 7 vt (Fig; d. stari sufleteshti ganduri sentimente etc.) A preocupa fara incetare Si: a chinui (4) a consuma (3) a framanta (19) a tortura. 8 vt (Ie) A ~ (pe cineva) la inima A umple de nelinishte de suparare Si: a chinui (5). 9 vt (Ie) A ~ (pe cineva) la ficatzi A regreta (ceva). 10 vr (D. oameni) A se dushmani. 11 vr (Reg; ie) A te ~ cu cineva in gura A te ciorovai cu cineva. 12 vt A exploata (1). 13 vt A distruge in ascuns Si: a macina a submina. 14 vt A morfoli (ceva) in gura fara a faramitza sau a manca Si: a mesteca. 1516 vtr A (se) distruge (un material un obiect) printro actziune lenta shi indelungata de macinare de frecare Si: a (se) rupe (4647) a (se) uza (reg) a (se) rumega (6). 17 vt (Ie) A ~ cuiva pragul A vizita pe cineva prea des prea staruitor. 18 vt A eroda (1). 19 vt (Mai ales d. incaltzaminte) A (se) rani pielea (prin faptul k ceva apasa mereu asupra ei). 20 vr (Fig) A se shlefui. 21 vi (Arg) A invatza mecanic Si: a toci.

ROÁDE rod vb. III. 1. Tranz. shi intranz. A rupe cu dintzii farame dintrun obiect tare (pentru a manca). ◊ Expr. (Tranz.) A roade (cuiva) urechile = a) a manca foarte mult pagubind pe cineva; b) a plictisi (pe cineva) repetand(ui) mereu acelashi lucru ai impuia capul cuiva. 2. Tranz. Fig. (Despre ganduri sentimente etc.) A chinui a consuma a tortura. 3. Tranz. (Reg.) A morfoli ceva in gura. 4. Tranz. shi refl. A (se) distruge printro actziune lenta shi indelungata de macinare de frecare; a (se) toci a (se) uza printro intrebuintzare indelungata. ◊ Expr. (tranz.) A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des prea staruitor. ♦ Tranz. (Despre corpuri tari aspre venite in contact cu pielea) A freca pielea (provocand rani). 5. Refl. Fig. (Rar) A se ciopli a se shlefui; a capata maniere a se civiliza. Lat. rodere.

ROÁDE rod vb. III. 1. Tranz. A rupe cu dintzii putzin cite putzin mici farime dintrun obiect tare (de obicei dintrun aliment pentru a minca). Sa rod piinea uscata a strainului. DELAVRANCEA O. II 258. In odaie prin unghere Sa tzesut painjenish SHi prin cartzile in vravuri Imbla shoarecii furish. In aceasta dulce pace Imi ridic privirean pod SHi ascult cum invelishul De la cartzi ei mi le rod. EMINESCU O. I 105. De zece zile caii nau ros decit coaja copacilor. NEGRUZZI S. I 167. Caprioare sorioare sculatzi in doua picioare Roadetzi poala codrului Sa vad matca Oltului. ALECSANDRI P. P. 291. Cine poate oase roade cine nu nici carne moale. ◊ Expr. A roade (cuiva) urechile = a plictisi (pe cineva) repetindui mereu acelashi lucru revenind mereu asupra aceluiashi subiect; ai impuia cuiva capul. Dara muierea tot nu inceta sai roada urechile k sai prapadeasca [pe copii]. SBIERA P. 169. Aistai groful cel vestit despre caremi rodea urechile cucoana Gahitza? ALECSANDRI T. 1036. ◊ Intranz. Cariun grinda saudeacum rozind. COSHBUC P. II 51. Ospatind la masa... rodeam la un piciorutz de ratza. SBIERA P. 80. Tremura popa sa moara Cu prescura subsuoara; Ar muri shi nu sendura Car mai roade la prescura. JARNÍKBIRSEANU D. 468. 2. Tranz. Fig. (Despre ginduri sentimente stari sufleteshti) A preocupa fara incetare a framinta producind suferintze chinuind torturind. Pe Titu Herdelea il rodea de mult o intrebare. REBREANU R. I 80. Ishi ascundea gelozia care incepuse so roada. BART E. 319. Marcu bea shi nu prea bea. Caci amar grijal rodea. JARNÍKBIRSEANU D. 489. ◊ (Impersonal) Il rodea sa intrebe ce sa mai intimplat dar se sfia. REBREANU I. 36. ◊ (In legatura cu «inima» «rarunchi» etc.) Trist shi mut ishi ascundea chinul sufletesc carei rodea k un vierme inima ranita. BART E. 59. Sa nenfratzim noroade! La ce al urii vierme in suflet near mai roade? NECULUTZA TZ. D. 55. Saraca inimantreaga Cum o roadeo goanga neagra. HODOSH P. P. 70. ◊ Intranz. K sa alunge gindul care rodea in el schimba altaceva: ce voiam sa te rog? C. PETRESCU I. II 60. ♦ A distruge in ascuns a submina. Uritul shi intristarea i rodeau sanatatea. SADOVEANU O. I 309. 3. Tranz. A morfoli in gura fara a farimitza sau a minca. In cele din urma el incepu sashi roada mustatza cu dintzii shi sa zimbeasca in el. SLAVICI O. I 170. Copilul... rodea o bucata de manusha de piele. DRAGHICI R. 26. Din barbashi rodea SHi se necajea. TEODORESCU P. P. 494. 4. Tranz. A distruge (un material) pe incetul printro actziune indelungata de macinare de frecare; a toci a uza printro intrebuintzare indelungata. (Fig.) Anii rod argintzilor zimtzii Copiii caruntzesc shi mor parintzii. BENIUC V. 83. ◊ Expr. A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des prea staruitor. Ma imbrac repede shi pornesc sa le rod pragul oamenilor. C. PETRESCU O. P. I 267. ♦ A freca suprafatza pielii de pe un deget picior etc. (producind rani jupuiri). A inceput a scrishni shi a da dracului o cizma carel roade la piciorul sting. SADOVEANU O. VI 233. ◊ Refl. I se rosese degetele torcind la lina. BOLINTINEANU O. 377. 5. Refl. Fig. A se shlefui a se ciopli a capata maniere a se civiliza. Am hotarit sa introduc in provintzie obiceiurile din Esh doar neom mai roade putzintel shi noi. ALECSANDRI T. 482. Se vede a zis batrinul k... nu teai ros in lume de nu shtii ce graieshti. NEGRUZZI S. II 235. Il trimit (pe fiul meu) la domniata k sa se mai roada. FILIMON la TDRG. Prez. ind. shi: roz.

A ROÁDE rod tranz. 1) A face sa se roada. 2) A rupe cu dintzii (sau cu altceva) in bucatzi mici. ~ unghiile. ◊ ~ urechile cuiva a plictisi pe cineva (cu intrebari rugamintzi etc.). 3) fig. (despre ganduri sentimente) A preocupa in mod sistematic shi insistent; a nu slabi nici pentru un moment; a framanta; a macina. 4) (despre ape ploi etc.) A deteriora putzin printro actziune sistematica shi indelungata. Ploile dese au ros malurile. ◊ ~ fundul pantalonilor (sau ~ pantalonii) degeaba a pierde timpul fara nici un folos. ~ cuiva pragul a vizita prea des pe cineva. 5) (despre viermi insecte etc.) A distruge cu incetul putzin cate putzin. Carii au ros scrinul. 6) (mai ales despre incaltzaminte neajustata) A face sa simta dureri (la picioare); a bate. Ma rod pantofii. 7) fam. (persoane) A necaji cautand nod in papura. /<lat. rodere

A SE ROÁDE se roáde intranz. Ashi pierde integritatea (prin frecare macinare etc.). /<lat. roadere

roade v. 1. a rupe sau sfarama cu dintzii a manca ceva tare: a roade un os; 2. a strica a vatama: rugina roade fierul; 3. fig. a consuma: necazul roade inima; 4. a turmenta: ma roade la inima de foame; 5. fig. a ciopli: doar neom mai roade putzintel shi noi AL. [Lat. RODERE].

2) rod (est) shi roz (vest) ros a roáde v. tr. (lat. rodere it. ródere pv. roire rozer vfr. roure sp. pg. roer. V. rost). Maninc micshorez pin frecare: shoariciĭ rod cartzile pila roade feru cizma la ros la glezna. Atac pe cale chimica: rugina roade feru. Fig. Consum chinuĭesc pin intristare saŭ grijĭ: grija astal rodea. Cĭoplesc civilizez: traise pintre boĭerĭ shi se maĭ rosese. V. refl. Ma civilizez. Ma frec ma vintur: te rozĭ de atita timp pe la bucatarie shi tot nu shtiĭ sa facĭ o cĭorba. A te roade ceva (la inima) a te chinui a nu te lasa in pace.

roz v. tr. Vest. Rod.

roáde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rod perf. s. 1 sg. roséi 1 pl. roáseram; conj. prez. 3 sa roáda; ger. rozand; part. ros

roáde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rod perf. s. 1 sg. roséi 1 pl. roáseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. roáda; part. ros

roade (ind. prez. 1 sg. rod conj. roada)

rod roada 3 conj.

ROÁDE vb. 1. (reg.) a mezdri. (Un animal care ~ hrana.) 2. a (se) toci a (se) uza. (Covorul sa ~.) 3. v. ponosi. 4. a manca. (Nutzi mai ~ unghiile!) 5. a (se) distruge a (se) manca. (Moliile au ~ haina.) 6. v. ataca. 7. v. eroda. 8. a (se) macina a (se) manca a (se) sapa a (se) scobi. (Apa ~ malul.) 9. a bate a freca a glodi. (Ma ~ pantofii.)

ROÁDE vb. v. chinui civiliza consuma cultiva framanta munci obseda persecuta preocupa rafina stila submina tortura urmari.

ROADE vb. 1. (reg.) a mezdri. (Un animal care ~ hrana.) 2. a (se) toci a (se) uza. (Covorul sa ~.) 3. a minca. (Nutzi mai ~ unghiile.) 4. a (se) distruge a (se) minca. (Moliile au ~ haina.) 5. a ataca a minca. (Rugina ~ fierul.) 6. (GEOGR. GEOL.) a (se) eroda a (se) sapa (reg.) a (se) coptori a (se) coptoroshi (fig.) a (se) minca a (se) spala. (Apele ~ solul.) 7. a (se) macina a (se) minca a (se) sapa a (se) scobi. (Apa ~ malul.) 8. a bate a freca a glodi. (Ma ~ pantofii.)

roade vb. v. CHINUI. CIVILIZA. CONSUMA. CULTIVA. FRAMINTA. MUNCI. OBSEDA. PERSECUTA. PREOCUPA. RAFINA. STILA. SUBMINA. TORTURA. URMARI.

roáde (ród rós) vb. A rupe cu dintzii pentru a minca. Mr. arod arosh aroadere megl. rod rosh rǫdiri. Lat. rǒdĕre (Pushcariu 1471; REW 7358) cf. it. rodere prov. roire v. fr. roure sp. port. roer. Der. ros adj. (mincat; uzat); rosatura s. f. (loc ros rana); rosura s. f. (roadere rosatura).

a roade (cuiva) pragul expr. a vizita (pe cineva) prea des / prea staruitor.

al roade (pe cineva) la ficatzi expr. 1. a simtzi o durere fizica puternica. 2. (d. griji necazuri) a framanta (pe cineva) a chinui (pe cineva).