UMBLÁ úmblu vb. I. Intranz. I. 1. A se deplasa dintrun loc in altul; a merge (I 1) a circula (1). ◊ Expr. Ai umbla cuiva ceva prin gura = a nushi putea aminti pentru un moment de ceva care i este extrem de familiar de cunoscut. (Pop.) Ai umbla cuiva ceva prin (sau in) cap = a fi preocupat de ceva a avea ceva de gand. (Pop.) Umbla sanatos! (sau cu bine!) urare adresata cuiva care pleaca. (Pop.) A umbla dupa cineva = a cauta cu insistentza sa obtzina simpatia cuiva; a face curte unei femei. 2. A strabate (k drumetz) un loc; a merge din loc in loc a colinda a cutreiera; a hoinari a vagabonda. ♦ (Rar) A se plimba. ♦ (Pop.; despre nori) A se mishca a se deplasa. 3. (Pop.) A merge a se duce undeva regulat; a frecventa. Umbla la shcoala. ♦ A se ocupa a se indeletnici cu... a lucra la... Umbla in caraushie. 4. A se purta (imbracat sau incaltzat) intrun anumit fel. ♦ A se comporta a se manifesta intrun anumit fel. Umbla intunecat shi incruntat. II. 1. (Pop.; despre unelte aparate mecanisme etc.) A se afla in functziune; a functziona. 2. (Despre gura ochi etc.) A se mishca continuu. ◊ Expr. Ai umbla cuiva limba (prin gura) = a vorbi (mult). III. (Pop.) A trece (din mana in mana) a ajunge (de la unul la altul). ♦ (Despre bani) A fi in circulatzie a avea valoare curs. IV. 1. A cauta a scotoci (pentru a gasi ceva). 2. A lua in mana; a pune mana pe ceva a atinge. ♦ (Pop.) A lucra cu... a se servi de...; a manui. ♦ Fig. A se folosi de... a face uz de... Nu umbla cu minciuni! V. Fig. A cauta a se stradui sa obtzina ceva; a se sili a incerca sa... ◊ Expr. A umbla dupa cai verzi (pe peretzi) = a cauta sa obtzina lucruri nerealizabile. A umbla dupa doi iepuri deodata = a urmari in acelashi timp doua scopuri doua avantaje diferite. ♦ A intentziona a fi gata sa... [Var.; (inv. shi pop.) imblá vb. I] Lat. ambulare.

umbla [At: PSALT. HUR. 8^v/3 / V: (irg) im~ (reg) im~ imla / Pzi: ~lu (reg) umblui ~bu 2 ~li (reg) ~beli 6 ~la (reg) ~lu / Im shi: (irg) 2 blemi 4 blem blam 5 bletzi bleatzi blatzi blematzi blamatzi / E: ml ambulare] 13 vitr (Predomina ideea de deplasare; d. fiintze) A (se) mishca deplasanduse dintrun loc in altul Si: a merge. 4 vi (Pop; ie) A ~ k orbetzii A avea un mers nesigur. 5 vi (Pop; ie) ~la (sau sa ~li) sanatos (sau bine cu bine cu Dumnezeu) Urare adresata celui care pleaca la drum. 6 vi (Inv; ie) A ~ cu Dumnezeu (sau in slujba lui Dumnezeu inaintea Domnului inaintea lui Dumnezeu) A trai cu frica lui Dumnezeu. 7 vi (Pop; ie) A ~ dupa cineva (sau rar dupa ceva) A merge in urma cuiva (sau a ceva). 8 vi (Ie) A ~ pe doua (sau pe shapte) carari (sau pe trei drumuri pe doua poteci pe zece poteci) A fi beat. 9 vi (Ie) A ~ apostoliceshte A umbla (1) pe jos (k apostolii). 10 vi (Ie) A ~ k pe o poteca A umbla (1) cu precautzie. 11 vi (Iae) A umbla (1) cu teama. 12 vi (Iae) A umbla (1) cu sfiala. 13 vi (Iae) A umbla (1) cu greutate. 14 vi (Ie) A ~ gura casca A hoinari holbandushi ochii la tot ceea ce vede injur shi uitand de sine. 15 vi (Iae) A pierde vremea in zadar. 16 vi (Iae) A nu avea o ocupatzie (statornica). 17 vi (Pex; iae) A fi prostanac. 18 vi (Ie) A ~ pe drum nu pe poteca A fi sincer. 19 vi (Ie) A ~ tot pe calea batuta A folosi un procedeu intrebuintzat shi de altzii intro actziune intro intreprindere etc. 20 vi (Ie) A ~ cu nasul (sau cu capul) pe (sau in) sus A fi ingamfat. 21 vi (Iae) A fi obraznic. 22 vi (Pop; ie) A ~ k cainele surd la vanat A se stradui zadarnic sa realizeze ceva. 23 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) gandul (sau gandurile) (la... sau pe la) A se gandi (la ...). 24 vi (Iae) A fi preocupat (de...). 25 vi (Ie) Ai ~ cuiva (ceva) prin (sau in) cap A se gandi la ceva. 26 vi (Reg; d. minciuni; ie) A ~ in picioare A fi bine potrivite (spre a da aparentza de adevar). 27 vi (Mun; ie) A ~ prin sat Se spune despre mireasa cu fetele shi ginerele cu baietzii care in ajunul nuntzii merg prin sat pentru a invita oamenii la nunta. 28 vi (Olt; ie) A ~ in Dorohoi A fi beat. 29 vi (Trs; ie) A ~ nimic A nu lucra nimic Si: a trandavi a lenevi. 30 vi (Irg; mai ales la imperativ if blem blematzi etc.) A pleca. 31 vi (Cu determinari nume de fiintza sau cu echivalente ale acestora introduse de obicei prin pp „cu”) A merge impreuna cu cineva (pe jos sau cu un vehicul). 32 vi (Pex) A intretzine relatzii cu cineva. 33 vi (Pex) A se intovarashi cu cineva. 34 vi (Ie) A~ cu cineva A intretzine relatzii de dragoste cu cineva Si: a trai cu cineva a se tzine cu cineva. 35 vi A se plimba. 36 vi A merge (neintrerupt) incoace shi incolo. 37 vi A circula (1). 38 vi (Reg; subiectul indica un drum) A fi foarte circulat. 39 vi A merge (preocupat agitat shi fara astampar). 40 vi A se duce pe la unii shi pe la altzii (cu diverse scopuri). 41 vi (Ie) A ~ de colo pana colo (ori de colocolo de icicolo incoace shi incolo dean catele(a) de colo pana dincolo) A se mishca din loc inloc agitanduse foarte mult. 42 vi (Iae) A se framanta (13). 43 vi (Iae) A nu avea astampar. 44 vi (Urmat de determinarile „cu colindul” „cu steaua” „cu buhaiul” „cu crucea” etc.) A umbla (1) pentru indeplinirea unor obiceiuri a unor ritualuri. 45 vi (Insotzit de determinari) A da tarcoale. 46 vi (Urmat de determinari) A fi mereu in apropierea sau in preajma cuiva. 47 vi (Urmat de determinari) A se ocupa de cineva. 48 vi (Ie) A ~ (mort sau mortzish) dupa cineva A urmari pe cineva cu insistentza pentru ai cashtiga bunavointza simpatia sau dragostea. 49 vi (Pop; ie) Ai ~ cuiva in (sau pe) cale A ieshi mereu in dmmul cuiva. 50 vi (Pop; iae) A se tzine peste tot dupa cineva urmarindul. 51 vi (Pop; ie) A ~ in para (sau prin judecatzi) A intenta proces. 52 vi (Pop; iae) A se judeca. 53 vi A calatori pe apa Si: a naviga. 54 vi (D. peshti) A inota. 55 vi A zbura. 56 vi (D. vehicule) A se deplasa (4) (pe un traseu anumit) Si: a circula (4). 57 vi (D. nave sau d. alte obiecte plutitoare) A se deplasa pe apa Si: a naviga a pluti. 58 vi (D. nori curentzi de aer) A se deplasa (4). 59 vi (D. vant) A bate (76). 60 vi (D. sange) A circula (5). 61 vi (Reg; d. vin) A se agita (in timpul fermentatziei). 62 vt (C. i. spatzii distantze etc.) A strabate pe toata intinderea (in diverse sensuri) de la un capat la altul Si: a cutreiera (1) a colinda a parcurge. 63 vt (Pop; ie) A ~ lumea (sau tzara in lume) (shi) (in) crucish shi (in) curmezish A strabate in lung shi in lat. 64 vt (Pop; iae) A merge peste tot. 65 vt (Pop; ie) A ~ shapte (sau noua) hotare A strabate un drum foarte lung. 66 vt (Iae) A umbla (1) mult shi fara ragaz. 67 vi A colinda din loc in loc fara nici un scop Si: a cutreiera (1) a pribegi a hoinari a rataci. 68 vi (Inv; ie) ~la k un roi fara matca Se spune despre o persoana cam zapacita care umbla (1) pe drumuri fara nici un scop. 69 vi (Trs; ie) A ~ dea lorumflorum A hoinari. 70 vi (Trs; ie) A ~ (dea) lela A hoinari. 71 vi (Reg; ie) A ~ manz dupa iapa A bate drumurile fara rost. 72 vi (Trs; ie) A ~ Teleleu shi Trifon incolo shi incoace A pierde timpul in zadar. 73 vi (Pop; ie) A ~ k carul neferecat A umbla (67). 74 vi (Pop; ie) A ~ nearat nesemanat A umbla (67). 75 vi (Pop; ie) A ~ prin odai A umbla (1) fara vreun rost. 76 vi (Pop; ie) A ~ din cashlan cashla A se muta din loc in loc. 77 vi (Inv) A pleca impreuna cu cineva. 78 vi (Inv) A insotzi (pe cineva). 79 vi A merge in mod repetat (la cineva sau undeva) Si: a vizita. 80 vi A merge de obicei cu regularitate (intrun anumit loc) Si: a frecventa (1). 81 vi (Reg; ie) A ~ la fete (sau la neveste) A intretzine relatzii de dragoste cu fete (sau cu neveste). 8283 vit (Urmat de determinarile „la shcoala” „la universitate” etc.) A frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant Si: a urma (17). 84 vi (Udp „cu” „dupa” etc.) A se ingriji de cineva. 85 vi (Inv; urmat de determinari k „invatzatura” „lege” „sfat” de obicei introduse prin pp „in” „pre” „intru” „dupa” etc.) A asculta de ... 86 vi (Reg; d. panza din razboi) A se tzese ushor. 87 vi (Reg; d. firul gogoshilor de matase) A se deshira cu ushurintza fara a se rupe. 88 vi (Reg; d. trunchiuri de copaci) A se despica ushor shi drept in decursul prelucrarii. 89 vi (Urmat de determinari care arata scopul) A se stradui sa ... 90 vi (Urmat de determinari care arata scopul) A avea de gand Si: a intentziona. 91 vi (Urmat de determinari care arata scopul) A voi sa ... 92 vi (Ie) A ~ sai ia (cuiva) pielea de viu A pretinde de la cineva mai mult decat poate da. 93 vi (Ie) A ~ sa prinda sharpele cu mana altuia A incerca sa iasa dintro situatzie primejdioasa punand pe altul in primejdie. 94 vi (Ie) A ~ sa invie (sau sa dezgroape) mortzii A incerca sa faca lucruri care nu se mai pot implini sau care nu mai sunt de actualitate. 95 vi (De obicei dp „dupa” care indica ceea ce este cautat) A cauta (4). 96 vi (De obicei udp „dupa” care indica ceea ce este cautat) A tinde sa realizeze ceva. 97 vi (Spc; mai ales udp „dupa”) A cauta sa dobandeasca o situatzie. 98 vi (Spc; mai ales udp „dupa”) A urmari un interes un cashtig etc. 99 vi (udp „in” „prin”) A cauta (cu deamanuntul) Si: a scotoci a cotrobai (2) a scormoni. 100101 vir (Udp „cu” „la” sau de adverbe de loc) A se atinge de un lucru. 102103 vir (Udp „cu” „la” sau de adverbe de loc) A apuca un obiect cu scopul de al folosi. 104105 vir (Udp „cu” „la” sau de adverbe de loc) A pune mana pe ascuns pe un lucru interzis (cu intentzia de al fura). 106 vi (Trs; ie) Nu ~! Nu pune mana! 107 vi (Trs; iae) Stai cuminte! 108 vi (In legatura cu modul de a fi de a se comporta; urmat de determinari modale) A se purta (imbracat incaltzat etc.) intrun anumit fel. 109 vi (Ie) A ~ cu piele de oaie A fi viclean. 110 vi (Udp „cu”) A purta de obicei cu sine. 111112 vi (Udp „cu”) A obishnui sa aiba asupra sa sau in preajma sa. 113 vi (Ivp) A se comporta intrun anumit fel fatza de cineva. 114 vi (Ivp; pex) A proceda a actziona intrun anume fel. 115 vi (Reg; ie) A ~ cu (sau pe langa) cineva k cu (sau k pe langa) o buba coapta A se purta cu cineva cu o grija deosebita. 116 vi (Reg; iae) A menaja pe cineva. 117 vi (Urmat de determinari) A se afla (intro situatzie intro stare etc.) 118 vi (Ie) A ~ cu satana in san A fi necinstit imoral. 119 vi A se folosi de shmecherii. 120 vi (Rar) A deveni (2). 121 vi (Ivr) A avea un anumit regim. 122 vi (Ivr) A fi folosit intrun anumit fel. 123 vi (Ivp; de obicei urmat de determinari k „din mana in mana” „din om in om”) A trece de la unul la altul Si: a se transmite a circula (1). 124 vi (Ivp; d. bani) A fi in circulatzie Si: a circula (10). 125 vi (Ivp; d. o boala molipsitoare un viciu etc.) A se transmite de la unul la altul Si: a circula (1). 126 vi (Ivp; d. o boala molipsitoare un viciu etc.) A face ravagii Si: a bantui (10). 127 vi (D. veshti zvonuri etc.) A se face cunoscut. 128 vi (D. veshti zvonuri etc.) A se raspandi de la unul la altul Si: a circula (8). 129 vi (D. actziuni fenomene evenimente afaceri etc.; de obicei cu determinari modale) A se petrece. 130 vi (Ivp; d. timp) A decurge (5). 131 vi (Inv; ie) Ai ~ (cuiva) vremea (intrun anumit fel) A avea conditzii (bune rele prielnice etc.). 132 vi (Inv; d. an) A fi in desfashurare. 133 vi (Ivp) Ai merge cuiva treburile intrun anumit fel. 134 vi (Ivp) A trece prin anumite situatzii. 135 vi (Ivp) A patzi. 136 vi (Inv; ie) Ai ~ (cuiva) norocul (intrun anume fel) Ai merge cuiva treburile (bine rau etc.). 137 vi (Impersonal; construit cu dativul; de obicei cu determinari modale k „bine” „rau”) A o duce³ (59). 138 vi (Inv; d. oameni; urmat de determinari; ie) A ~ in ... (sau intru ...) A se apropia de implinirea varstei de ... 139 vz (D. aparate mecanisme instalatzii) A fl in functzie. 140 vi (D. aparate mecanisme instalatzii) A putea fi pus in functziune. 141 vz (D. aparate mecanisme instalatzii) A se mishca fara intrerupere. 142 vz (Ie) Ai ~ mintea A fl ager la minte. 143 vz (Ivr; iae) A se gandi intens la ceva. 144 vz (Reg; d. organe digestive) A mistui. 145 vz (Mun; ie) Ai ~ (cuiva) burta A avea diaree. 146 vz (Inv; d. targuri) A avea loc. 147 vz (D. limba gura ochi etc.) A se mishca intruna. 148 vz (D. limba gura ochi etc.) A se mishca repede cu agerime (pentru a vorbi sau pentru a privi). 149 vz (Ie) Nutzi ~le (sau sa nutzi ~le) gura (sau melitza etc.)! Taci! 150 vz (D. degete maini picioare) A se mishca cu mare ushurintza shi cu agerime cu pricepere cu iscusintza. 151 vz (Reg; d. salarii venituri moshteniri etc.; mai ales construit cu dativul pronumelui personal) A reveni¹ cuiva pe drept (la un anumit termen sau la intervale regulate de timp). 152 vz (Trs; i e) Ai ~ cuiva (ceva) A i se oferi cuiva ceva Si: a primi a obtzine a capata (1). 153 vz (Ivr; d. un bun imobil) A aduce un anumit venit Si: a produce. 154 vz (inv; d. bani) A avea valoare de ... Si: a valora. 155 vi (Inv; d. indatoriri publice hotarari dispozitzii impozite etc.) A fi in vigoare. 156 vi (Inv; d. indatoriri publice hotarari dispozitzii impozite etc.) A reveni¹ (in mod periodic) k o obligatzie sau k un drept. 157 vz (inv; d. tratate conventzii obiceiuri etc.) A intra in vigoare Si: a fi valabil a se mentzine a se pastra. 158 vz (Mar; ie) Ai ~ (cuiva) legea A se judeca procesul cuiva. 159 vz (Urmat de determinari care indica nume de obiecte de unelte de arme etc. introduse prin pp „cu”) A lucra cu ... Si: a manui a manipula. 160 vz (Urmat de determinari care indica nume de obiecte de unelte de amie etc. introduse prin pp „cu”) A se folosi de ... Si: a intrebuintza. 161 vi (Reg; ie) A ~ cu bumbu A spune minciuni. 162 vz (Reg; ie) A ~ cu cureaua A cauta sa insheli pe cineva. 163 vi (Reg; ie) A ~ cu shurupuri A se folosi de inshelatorii. 164 vz (Fam; ie) A ~ cu bancuri (sau cu minciuni cu poante cu scheme cu tromboane) A spune minciuni pentru a inshela pe cineva. 165 vi (ivp; udp „in” sau „cu”) A se indeletnici cu ... 166 vz (Inv; d. linii sau semne de hotar) A se intinde (de la ... pana la ...). 167 vz (Inv; d. intinderi de pamant) A avea suprafatza de Si: a se intinde a cuprinde (36). 168 vz (Inv; d. drumuri) A duce (44) (de la ... pana la ...) Si: a ajunge (1). 169 vz (Inv; in legatura cu vechea organizare a satelor a moshiilor) A fi impartzit in ...

UMBLÁ úmblu vb. I. Intranz. I. 1. A se deplasa dintrun loc in altul; a merge (I 1) a circula (1). ◊ Expr. Ai umbla cuiva ceva prin gura = a nushi putea aminti pentru un moment de ceva care i este extrem de familiar de cunoscut. (Pop.) Ai umbla cuiva ceva prin (sau in) cap = a fi preocupat de ceva a avea ceva de gand. (Pop.) Umbla sanatos! (sau cu bine!) urare adresata cuiva care pleaca. (Pop.) A umbla dupa cineva = a cauta cu insistentza sa obtzina simpatia cuiva; a face curte unei femei. 2. A strabate (k drumetz) un loc; a merge din loc in loc a colinda a cutreiera; a hoinari a vagabonda. ♦ (Rar) A se plimba. ♦ (Pop.; despre nori) A se mishca a se deplasa. 3. (Pop.) A merge a se duce undeva regulat; a frecventa. Umbla la shcoala. ♦ A se ocupa a se indeletnici cu... a lucra la... Umbla in caraushie. 4. A se purta (imbracat sau incaltzat) intrun anumit fel. Umbla intunecat shi incruntat. II. 1. (Pop.; despre unelte aparate mecanisme etc.) A se afla in functziune; a functziona. 2. (Despre gura ochi etc.) A se mishca continuu. ◊ Expr. Ai umbla cuiva limba (prin gura) = a vorbi (mult). III. (Pop.) A trece (din mana in mana) a ajunge (de la unul la altul). ♦ (Despre bani) A fi in circulatzie a avea valoare curs. IV. 1. A cauta a scotoci a cotrobai (pentru a gasi ceva). 2. A lua in mana; a pune mana pe ceva a atinge. ♦ (Pop.) A lucra cu... a se servi de...; a manui. ♦ Fig. A se folosi de... a face uz de... Nu umbla cu minciuni! V. Fig. A cauta a se stradui sa obtzina ceva; a se sili a incerca sa... ◊ Expr. A umbla dupa cai verzi (pe peretzi) = a cauta sa obtzina lucruri nerealizabile. A umbla dupa doi iepuri deodata = a urmari in acelashi timp doua scopuri doua avantaje diferite. ♦ A intentziona a fi gata sa... [Var.: (inv. shi pop.) imblá vb. I.] Lat. ambulare.

UMBLÁ úmblu vb. I. Intranz. (In concurentza cu merge) I. (Uneori cu o determinare care precizeaza felul de locomotzie) A se mishca dintrun loc in altul cu picioarele cu un vehicul calare. Drumetzul se opri. I se paruse k umbla cineva in urma lui. DUMITRIU N. 14. Cu carutza umbla in lumen sus shin jos mai tinar shi mai frumos decit fusese pinatunci. RETEGANUL P. I 10. SHi pe cimpul gol el vede un copil umblind descultz. EMINESCU O. I 83. Tu vorbeshti amice cu un despretz superb despre toate acele petreceri cinegetice in care vinatorul nare nevoie sa umble pe jos. ODOBESCU S. III 15. ◊ Fig. Citeun cuvint frumos sonor il obseda i umbla prin gura enervant k un fir de par. VLAHUTZA O. A. III 9. ◊ Expr. A umbla cu nasul in (sau pe) sus v. nas. A umbla cu capul intre urechi (sau in traista) v. cap¹ (I 1). A umbla pe doua carari v. carare. A umbla forfota v. forfota. Ai umbla cuiva prin (sau in) cap se spune cind i trece cuiva prin minte o idee sau cind cineva este preocupat de un gind muncit de o idee. SHiauzi! Ii umblan cap tu sora Sajunga ea Lucsandei nora! COSHBUC P. I 126. Astfel de ginduri i umblau fetei prin cap. RETEGANUL P. I 56. Omul turbat... nu maninca nu bea... shii umbla prin cap ginduri rele. SHEZ. II 191. Umbla (sau sa umbli) sanatos (sau cu bine) urare adresata celui care pleaca. Mai ramii sanatoasa babo! Umbla sanatos Prichindel maica! CARAGIALE P. 62. Va urez sa umblatzi sanatoshi shi sa petrecetzi bine. id. O. VII 43. Sa umbli bade cu bine SHi vezi sa nutzi uitzi de mine. JARNÍKBIRSEANU D. 142. ♦ A se tzine de (sau dupa) cineva a urma pe cineva; fig. a cauta insistent sa obtzii simpatia cuiva. Aceasta venea dupa ce aflase k Ion umbla serios dupa Ana. REBREANU I. 31. Joe umbla dupa Junona. ISPIRESCU U. 11. Lamele... umbla dupa dinsul pascind in preajma lui. DRAGHICI R. 149. 2. (De obicei urmat de determinari locale sau modale) A strabate (k drumetz) un loc; a merge din loc in loc a colinda a cutreiera; a hoinari. Dar tu pe unde tziai trait viatza? Ei eu am umblat pe departate locuri... ingina SHoimaru. SADOVEANU O. VII 22. Am mai umblat peaici... dar sint Amar de ani amar! COSHBUC P. I 228. Ivane cind tei satura tu de umblat prin lume atunci sa vii sa slujeshti shi la poarta mea. CREANGA P. 300. Am fugit din palatul lui shi deatunci umblu ratacind noaptea. ALECSANDRI T. I 435. Pentru ochi k sfintul soare Umblu noaptea pe razoare. JARNÍKBIRSEANU D. 18. ◊ (Metaforic) Dar sufletul... cine shtie pe cite raspinteni sta cine shtie pe cite cai a vrajilor umbla. EMINESCU N. 21. ◊ Expr. A umbla creanga (sau creanga) v. creanga. A umbla (de) frunza frasinelului v. frasinel. A umbla haimana (sau lela) v. c. A umbla teleleu (Tanase) v. teleleu. A umbla de icicolo (sau de colo pina colo) = a se mishca agitat din loc in loc a nu avea astimpar. Nadina era vesela ciripea umbla de icicolo sa se intereseze de masa. REBREANU R. II 99. Umblara de colo pina colo adunind uscatzele. RETEGANUL P. I 44. A umbla cu minciuni = a fi foarte mincinos a purta minciunile (sau birfelile) de la unul la altul. ◊ (Cu aratarea scopului pentru care se face actziunea) Cu calul acesta am umblat shi eu a petzi. RETEGANUL P. II 10. O pocitanie de om umbla cu arcul dupa vinat paseri. CREANGA O. A. 249. Noi umblam sa colindam SHi la gazda onchinam. JARNÍKBIRSEANU D. 516. ◊ Expr. A umbla de (sau in) rindul cuiva = ai purta cuiva de grija; a vedea de cineva. (Atestat in forma imbla) Corbacele dragul meu! Ce ma blestemi asha rau? K imblu de rindul tau De trei ani farancetare De cind zaci la inchisoare. ALECSANDRI P. P. 141. ◊ Tranz. Dupa ce umblase toate tzarile se intorsese acasa mai cuminte. ISPIRESCU la TDRG. Ei k miau umblat TZaran lung shin lat. TEODORESCU P. P. 460. Pentru sprincenembinate Umblu tzara jumatate. JARNÍKBIRSEANU D. 18. ♦ (In obiceiurile populare determinat prin: «cu plugushorul» «cu colindul» «cu steaua» etc.) A merge din casa in casa pentru a face urari in ajunul unor sarbatori. Pe acolo prin fundul Moldovei umbla baietzii shi flacaii strashnic cu plugushorul. SADOVEANU O. I 398. ♦ A se duce de colocolo; a se duce peste tot pe la totzi sau prin toate partzile. Umbla prin sat iarna vara shi cumpara bucate de la bogatani. STANCU D. 95. Anitza incepu a umbla prin casa rinduind. SADOVEANU O. VII 152. ♦ A se plimba a circula. Dosarul lam luat acasa... Ai umblat cumva cu el prin orash? Cum o sa umblu tov. Andrei? De la laborator am venit direct acasa. BARANGA I. 202. Oamenii umblau cete prin cetate k in zi de sarbatoare. ISPIRESCU L. 36. Astazi i o saptamina De cind umblam prin gradina Cu iubita mea de mina. JARNÍKBIRSEANU D. 82. 3. (Despre pasari shi insecte) A zbura. Pina shi flutureii umblau tot doi cite doi. ISPIRESCU L. 133. Copilul nu se domirea de ce cocorii umbla inshiruitzi trimba. id. ib. 287. Un roi de albine se invirtea in zbor deasupra capului sau shi umblau bezmetice de colo pina colo. CREANGA P. 238. ♦ (Despre nori) A se mishca pe cer. (Atestat in forma imbla) Imbla norii in toate partzile. SBIERA P. 5. 4. (Urmat de determinari introduse prin prep. «la» sau «in» shi indicind o anumita activitate sau un loc de care e legata o anumita activitate periodica) A merge a se duce regulat; a frecventa. Femeile din Viishoara umblau la tirg des cu paseri cu laptarii cu oua. SADOVEANU O. VII 358. Cind a umblat la shcoala din sat a fost cel mai iubit elev al invatzatorului. REBREANU I 52. Acum e vremea lucrului umblatzi la lucru k apoi shi mincare vetzi capata. RETEGANUL P. IV 75. ♦ A se ocupa a se indeletnici cu... a lucra la... Saud shi pina aici... pocnete de bici. De la baietzii ce umbla la arat. D. BOTEZ P. O. 26. El cu Pahon umbla la oi shi eu ramin la stina de fac cashul. RETEGANUL P. I 15. Tustrei feciorii babei umblau in caraushie shi cishtigau multzi bani. CREANGA P. 4. 5. (Urmat de determinari modale) A se purta (imbracat sau incaltzat) intrun anumit fel. Eu iarna singurami tzes tortul SHi umblu shi eu cum socot Cai portul. COSHBUC P. I 128. Iar placea sa umble frumos imbracat. EMINESCU N. 36. Am mincat pine legume SHam umblat falnican lume. HODOSH P. P. 140. A ramas ladancuiata SHi ea umbla neschimbata. JARNÍKBIRSEANU D. 424. ♦ (Construit cu nume predicative) A se comporta a se purta a fi. Cind umbla intunecat Simion umbla intunecat shi Nitza Negoitza omul sau. SADOVEANU F. J. 614. Tumi umblai sfios Sorine SHi plingea durerean mine K tu nu teai priceput. COSHBUC P. I 51. 6. (Regional) Ai merge cuiva treburile intrun anumit fel a i se intimpla lucruri neprevazute a intimpina situatzii neashteptate a se comporta sau a proceda intrun anumit fel. Peste citeva zile vine la imparatul feciorul cel mijlociu shi iar se roaga sal lase doara el va fi mai norocos decit cel mare. Ce sa va mai inshir vorba? Acesta inca umbla chiar k cel mai mare. Acum stau k oparitzi amindoi. RETEGANUL P. II 8. Cum am umblat cum nu destul k miam pierdut punga. id. P. IV 24. Moshneagul... sa dus la baba inapoi cu cucoshelul povestind babei cum o umblat shi ceo vazut. SHEZ. I 184. 7. Fig. (Despre buze gura ochi) A se mishca mereu. Ochii ei umblau ingrijitzi in toate partzile. GANE N. I 62. Ochii ei frumoshi shi dragi Priveau tot spre poala rochii Sa pus Lina pe tacut SHi vedeam cai umbla ochii Umbla ochii K la sherpi i umbla ochii SHi ma mir ce iam facut! COSHBUC P. I 50. ◊ Expr. Ai umbla cuiva gura (k o moara sau k melitza) v. gura (I 3). Ai umbla cuiva limba = a vorbi (mult repede). Ii umbla limba cu ascutzime. SADOVEANU P. M. 78. 8. (Despre vehicule) A se deplasa pe un drum pe o linie pe un traseu; a circula a merge. (Atestat in forma imbla) Trenurile nu mai imblau intre Novinshaia shi Prohladnaia de vreo trei zile din pricina omatului. CONTEMPORANUL III 569. ♦ (Despre ambarcatzii) A merge pe apa a pluti. Hai sa fugim cu pluta ceea la fratemeu Vasile in Borca zise Dumitru; caci plutele incepuse a umbla. CREANGA A. 29. Cit te uitzi in lung shin lat Nu mai vezi pamint uscat Ci tot ape tulburele Umblind corabii pe ele. JARNÍKBIRSEANU D. 320. 9. (Despre unelte aparate instalatzii) A fi in functziune; a functziona. Toate plugurile umbla Numai plugushorul meu Lantzepenit dumnezeu. STANCU D. 9. Am stat la roata morii SHi roata umbla des SHi roata morii cinta Cuvinte cuntzeles. COSHBUC P. I 60. O aratare de om bause apa de la 24 de iazuri shi o girla care umblau numai 500 de mori. CREANGA P. 242. SHi venea apa venea Umbla moara de pocnea. TEODORESCU P. P. 152. 10. (Urmat de constructzii de tipul: «din mina in mina») A trece a ajunge (de la unul la altul). Sticla pe urma umbla din mina in mina. REBREANU I. 14. Umbla prin miinile lor de la unul la altul k o minge. ISPIRESCU L. 108. Pin’ veneai bade la noi Eram floarea florilor... SHi umblam din minan mina K cirligul la fintina. JARNÍKBIRSEANU D. 158. ◊ Expr. A umbla din guran gura v. gura (I 3). ♦ (Despre bani) A fi in circulatzie a circula p. ext. a avea curs. Un nume folosit de ceilaltzi cu rost shi fara rost... se shtergea k o moneda dintre cele ce umblau prea mult. CAMIL PETRESCU O. II 347. Uite eu din ashtia itzi fac napoleoni... SHi umbla? Nui cunoashte lumea? VLAHUTZA la TDRG. 11. A cauta a scotoci a cotrobai. Aseara cind am venit de la laborator a inceput sa umble prin hirtii. BARANGA I. 210. Umbla batrinul in traista. Scoate un codru galben de mamaliga. STANCU D. 264. La cemi umblatzi in lucrurile mele? Asta numi place. VLAHUTZA O. A. 113. ♦ A se atinge de un lucru oprit a pune mina in ascuns pe ceva (mai ales cu scopul de a fura). (Atestat in forma imbla) Aprinde facliile shi fuga la grajd sa vada cine imbla la cal. SBIERA P. 75. ◊ Refl. impers. Nai observat? Nu cumva se umblase la sigiliu? BARANGA I. 202. 12. A lucra cu... a se servi de... a se atinge de... a minui. Spunetzi k in afara de voi patru na mai umblat nimeni cu aceste dosare. BARANGA I. 207. Soldatul Utzupar Pantilie umblind cu o arma incarcata sa impushcat singur din gresheala. STANCU D. 39. Gindeai k tot cu deacelea a umblat asha se facu a nui pasa de ele. RETEGANUL P. IV 12. ♦ Fig. A se folosi de... a face uz de... (pentru ashi atinge scopul pentru a scapa de o neplacere). Vazu el k in lupta dreapta nu se putea masura cu Mihai shi incepu a umbla cu shotia. ISPIRESCU M. V. 33. Nu mai umbla shi sfintziata cu scornituri deaceste. CREANGA A. Nu umbla cu tertipuri!... Sami spui sincer de ma iubeshti. CONTEMPORANUL VI_II 202. Tu umbli cu lingusheli Trei fetze de crai k sa insheli. TEODORESCU P. P. 106. ◊ Expr. A umbla cu mofturi v. moft. A umbla cu fofirlica v. fofirlica. 13. (Urmat de determinari introduse prin prep. «dupa» shi aratind obiectul cautat) A cauta (in toate partzile) ceva sau pe cineva a se sili sa gaseasca ceva sa puna mina pe ceva. Nici eu nam invatzat! striga el la urma umblind dupa un batz k sa ne croiasca. SADOVEANU P. M. 63. Acum umblu flamind shi ostenit dupa un sherpe. RETEGANUL P. I 3. Tot asha strica cite un perete umblind dupa shoarece. id ib. V 43. ◊ Expr. A umbla cu limba scoasa dupa cineva (sau ceva) v. limba (I). ♦ Fig. A cauta sa obtzina un avantaj un folos sa ajunga la o situatzie favorabila. Sa shtii parinte fratzioare... k noi nu umblam dupa dobinda personala... ci voim spor pentru folosul obshtii. SADOVEANU P. M. 208. Totzi umbla dupa posturi adica dupa lefi. ALECSANDRI T. I 288. ◊ Expr. A umbla dupa cai verzi = a cauta sha obtzii ceva ce nu exista; a dori imposibilul. A umbla dupa potcoave de cai mortzi v. potcoava. A umbla dupa doi iepuri deodata = a se apuca de mai multe treburi deodata (shi a nu ispravi nici una); a urmari in acelashi timp doua scopuri diferite. A umbla dupa colaci calzi v. colac. 14. (Urmat de propozitzii finale) A se stradui a se sili a cauta a incerca sa... Parintzii cu fete mari umblau in ruptul capului sa le marite. AGIRBICEANU S. P. 23. Pe mine nu mantimpina nime cind ma duc la dinsul; doar cinele lui care umbla sa ma rupa. CONTEMPORANUL VI_I 98. Am bade k sho lumina Umbla doua sa mil ia Dumnezeu sa nu lil dea. HODOSH P. P. 113. ♦ A avea de gind a avea intentzia... a vrea sa... Umblu sa ma marturisesc. GALACTION O. I 252. Mata nu umbla sa te creasca ci sa te prapadeasca. SBIERA P. 25. Asha bine k miai spus K eu asta no shtiam SHi sa te spinzur umblam. PANN P. V. I 101. Dei umbla doamnea o bate No bate cu alte fapte Numai cu strainatate. SHEZ. III 62. ♦ A fi pe cale de a... a se pregati sa... Cind umbla sa se culce a vazut pe ceilaltzi doi dormind. SHEZ. II 51. ◊ Expr. A umbla sa moara = a fi gata sa moara a se afla pe moarte. A aflat el k fratzinisau umbla sa moara shi sa rugat sal lase de la ocna sa mearga acasa. CARAGIALE O. I 266. (Prin exagerare) Cei chematzi umblau sa moara de frica de cum se vazura inchishi pe acel cimp ce le amintea groaznica pedeapsa a popilor. VISSARION B. 373. Varianta: (invechit shi regional) imblá vb. I.

A UMBLÁ¹ úmblu intranz. I. 1) A se deplasa dintrun loc in altul (pe jos calare sau cu un vehicul); a merge. ~ cu carutza. ◊ ~ in cruce a circula in toate directziile fara ragaz. ~ dupa cineva a) a merge din urma cuiva; b) a cauta sa cashtige simpatia (sau dragostea) cuiva. ~ de icicolo (sau de colo pana colo) a nushi gasi locul; a nu avea astampar. 2) A merge din loc in loc fara un scop precis; a hoinari; a vagabonda. ~ pe drumuri. 3) pop. (despre mijloace de locomotzie) A circula pe o cale de comunicatzie; a parcurge un traseu. Autobuzul umbla regulat. 4) (despre persoane) A merge cu regularitate. ~ la shcoala. 5) (despre persoane) A rascoli un spatziu restrans cu mainile cautand ceva; a cotrobai. ~ prin cartzi. 6) pop. (despre sisteme tehnice) A fi in stare de functzionare; a functziona. Ceasul umbla. 7) (despre fiintze) A se atinge de ceva fara shtirea persoanei responsabile. ~ la bani. 8) (urmat de o complinire cu prepozitzia dupa) A cauta insistent (sa obtzina ceva). ~ dupa onoruri. 9) (urmat de o complinire cu prepozitzia cu) A se ocupa un timp oarecare (cu ceva). ~ cu oile. II. (in imbinari stabile) 1) (exprima ideea de circulatzie) Umbla veshti (sau zvonuri). ◊ ~ din mana in mana a trece de la unul la altul. 2) (exprima ideea de tzinuta vestimentara) ~ cu palarie. 3) (exprima ideea de mishcare continua shi frecventa) Ai ~ (cuiva) falcile. /<lat. ambulare

A UMBLÁ² úmbla intranz. reg. (despre borsh vin etc.) A se afla in proces de transformare sub actziunea fermentzilor; a fierbe; a fermenta. /<lat. ambulare

umblà v. 1. a se transporta vorbind de oameni: a umbla calare; 2. a pashi vorbind de cai: a umbla in buestru; 3. fig. a avea intentziunea a cauta: hotzii umblau sal omoare; 4. a circula: paraua umbla din mana in mana; 5. a alerga: umbla dupa potcoave de cai mortzi; fig. i umbla gura k melitzoiul CR. [Lat. AMBULARE].

imbla v vz umbla

imblà v. V. umblà.

úmblu shi (nord) imblu a á v. intr. (lat. ámbulo áre a umbla a se plimba. V. plimb). Merg pashesc: bolnavu a inceput sa umble calu umbla la pas la trap in buĭestru la galop. Merg ma duc calatoresc: am umblat mult pe apa shi pe uscat pe jos calare cu trenu cu vaporu. Fig. Circul am curs: acest ban nu maĭ umbla. Am intentziune am de gind caut incerc: am umblat sa dreg mashina dar n’am reushit; hotziĭ umblaŭ sa fure. A umbla cu 1 a colinda cu: copiiĭ umbla cu buhaĭu lautaru umbla cu cheta; 2. a te servi de a minui: copiiĭ nu shtiŭ sa umble cu lampa cu mashina. A umbla dupa a te sili sa apucĭ (sa capetzĭ sa obtziĭ) a te tzine dupa: a umbla dupa chilipir a umbla dupa potcoave de kĭ mortzĭ (dupa un cishtig ridicul orĭ imaginar). A umbla la shcoala a frecŭenta shcoala. A umbla la (o mashina sh. a.) a pune mina a minui a deranja: copiiĭ aŭ umblat la ceasornic nu shtiŭ cine mĭa umblat pin lada. Atzĭ umbla gura (k melitza k moara) a vorbi mult a turui. Vechĭ: blam shi blem haĭde; blatzĭ blamatzĭ shi blematzĭ haĭdem. La Nec. (2 218) blemĭ haĭde: blemĭ pe la mine! SHi astazĭ in Maram. blem blematzĭ blamatzĭ haĭde haĭdem shi (P. P. la Motzĭ) bletzĭ haĭdetzĭ (din lat. ambulamus umblam ambulemus sa umblam ambulatis umblatzĭ ambulate umblatzĭ! Perzinduse legatura cu umblam s’a format un verb noŭ blem blematzĭ blamatzĭ redus shi el la o interj.). In eliziune: ĭa’mblatzĭ (pron. ĭam blatzĭ) ĭa’mbla (din ĭa umblatzĭ ĭa umbla saŭ din ĭamĭ blatzĭ ĭan blatzĭ ĭan bla) haĭdetzĭ haĭde!

umblá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. úmblu 2 sg. úmbli 3 úmbla

umblá vb. ind. prez. 1 sg. úmblu 2 sg. úmbli 3 sg. shi pl. úmbla

umbla

umblu bli 2.

UMBLÁ vb. 1. v. merge. 2. a se deplasa a se duce a merge a se mishca (pop.) a se purta. (~ putzin prin gradina.) 3. v. circula. 4. v. colinda. 5. v. calatori. 6. v. hoinari. 7. v. purta. 8. v. functziona. 9. v. incerca. 10. v. cauta. a cotrobai a rascoli a scormoni a scotoci (pop.) a scociori (inv. shi reg.) a scodoli a scorbeli (reg.) a bodicai a corleshi a cotili a hojbai a scobarlai (Mold.) a barcai (Bucov.) a boltai (prin Olt.) a buldushi (prin Ban.) a burfai (Ban.) a cobarlui (Mold. shi Bucov.) a cociobai (Munt.) a scofeli (inv.) a scorteli. (Nu mai ~ prin lucrurile mele.) 11. a (se) folosi a intrebuintza a se servi a se sluji a utiliza a uza. (~ cu tertipuri.)

UMBLA vb. 1. a merge (inv. shi reg.) a pasa. (~ cam greu din cauza batrinetzii.) 2. a se deplasa a se duce a merge a se mishca (pop.) a se purta. (~ putzin prin gradina.) 3. a (se) circula a se deplasa a (se) merge. (O artera care ~ multe vehicule; ~ singur neinsotzit.) 4. a colinda a cutreiera a merge a strabate. (~ prin muntzi shi vai.) 5. a calatori a voiaja (rar) a drumui (inv. ) a stranici. (A ~ prin mai toate tzarile Europei.) 6. a colinda a cutreiera a hoinari a peregrina a rataci a vagabonda (livr.) a flana. (Pe unde na ~?) 7. a merge a purta. (Vara ~ cu o bluza subtzire.) 8. a functziona a merge. (Ceasornicul motorul ~.) 9. a cauta a incerca. (~ sa ma inshele.) 10. a cauta a cotrobai a rascoli a scormoni a scotoci (pop.) a scociori (inv. shi reg.) a scodoli a scorbeli (reg.) a bodicai a corleshi a cotili a hojbai a scobirlai (Mold.) a bircii (Bucov.) a boltai (prin Olt.) a buldushi (prin Ban.) a burfai (Ban.) a cobirlui (Mold. shi Bucov.) a cociobai (Munt.) a scofeli (inv.) a scorteli. (Nu mai ~ prin lucrurile mele.) 11. a (se) folosi a intrebuintza a se servi a se sluji a utiliza a uza. (~ cu tertipuri.)

umblá (lu át) vb. 1. A merge. 2. A circula a calatori a se mishca a functziona. 3. A se duce undeva regulat a frecventa. 4. A vizita a parcurge a strabate. 5. A circula a avea valoare de circulatzie. 6. A valora. 7. A avea curs a fi acceptat. 8. A merge dupa cineva sau ceva a urmari. 9. A privi prin a se ocupa de. 10. a cauta a scotoci a cerceta. 11. A trata de a cauta de. 12. (Trans.) A urma un curs a studia. Var. imbla. Mr. imnu megl. amnu amnari istr. omnu. Lat. ambŭlāre (Diez I 19; Candrea Éléments 82; Pushcariu 1797; REW 412) cf. it. ambiare prov. sp. port. amblar fr. ambler. Der. umblaretz adj. (care umbla mult); umblat adj. (care a calatorit mult frecventat circulat); umblator adj. (care umbla; pribeag; mobil; varietate de griu); umblatoare s. f. (closet privata); umblatura s. f. (mers); umblet s. n. (mers fel de a merge; umblare calatorie; drumetzie; comportare conduita; intriga demers procedura).

a umbla k voda prin loboda 1. a nushi face griji. 2. ashi da importantza.

a umbla creanga / frunza frasinelului / lelea / teleleu expr. a hoinari fara rost ashi pierde vremea.

a umbla cu capul in nori expr. a fi visator a fi rupt de realitatea inconjuratoare.

a umbla cu catza expr. a inshela.

a umbla cu cioara vopsita expr. a fi necinstit / incorect; a mintzi.

a umbla cu crucea in san expr. 1. a fi bun a fi cucernic. 2. (iron.) a fi fatzarnic / ipocrit.

a umbla cu fofarlica expr. a avea o conduita nesincera; a se eschiva de la recunoashterea unui adevar.

a umbla cu gardul expr. (intl.) a fila pe cineva.

a umbla cu „iama nene” expr. a fi autostopist a face autostopul.

a umbla cu iordane expr. 1. a spune vorbe goale. 2. a se tzine de lucruri neserioase. 3. a mintzi; a fabula.

a umbla cu jalba in protzap expr. a protesta a reclama; a cere cu insistentza ceva.

a umbla cu jumatatzi de masura expr. a fi nehotarat a nu fi ferm; a nu duce un lucru pana la capat.

a umbla cu lama expr. (intl.) a taia cu iscusintza buzunarele cuiva in incercarea de a fura.

a umbla cu limba scoasa (dupa ceva / cineva) expr. a urmari (pe cineva) cu insistentza ashi dori (ceva) foarte mult.

a umbla cu mega expr. (intl.) a fi necinstit a se tzine de afaceri ilicite.

a umbla cu nasul pe sus expr. a fi ingamfat a fi increzut / plin de sine.

a umbla cu pantahuza / cu tasul expr. 1. a face cheta. 2. a cershi.

a umbla cu pile expr. a face trafic de influentza; a profita de pe urma traficului de influentza.

a umbla cu plosca / cu plugushorul expr. (intl.) 1. a informa a denuntza a trada. 2. a flecari a trancani.

a umbla cu poshta expr. 1. a divulga informatzii confidentziale. 2. a fi indiscret.

a umbla cu rashnitza expr. a denuntza.

a umbla cu shaharmahar / cu shoalda expr. (intl.) a inshela a escroca (pe cineva).

a umbla cu shatra expr. a se muta deseori din loc in loc.

a umbla cu shoparle expr. a se tzine de intrigi a discredita (pe cineva) prin barfe shi calomnie.

a umbla cu shosele shi momele expr. a face promisiuni mincinoase a amagi.

a umbla cu shtafeta expr. a purta vorba a barfi a cleveti.

a umbla cu uite popa nu e popa expr. a fi inconsecvent a fi nehotarat ashi schimba cu ushurintza parerile modul de a gandi shi de a actziona.

a umbla dupa cai verzi pe peretzi / dupa potcoave de cai mortzi expr. (pop.) ashi face planuri irealizabile a fi nerealist.

a umbla dupa coliva expr. a fi pomanagiu.

a umbla dupa fuste expr. a fi afemeiat.

a umbla in bashini expr. (adol. vulg.) a se grozavi a se fuduli.

a umbla in patru labe (in fatza cuiva) expr. 1. a se umili (in fatza cuiva). 2. a lingushi (pe cineva).

a umbla pantaraura expr. a hoinari a vagabonda.

a umbla pe dupa piersic expr. (pop.) a spune (ceva) pe ocolite; a se eschiva a cauta un subterfugiu.

a umbla pe shapte carari expr. a fi beat.

a umbla prin chimire expr. (intl.) a fura din buzunare.

ai placea peshtele / sa umble in blugi / sa umble la shlitz expr. (d. femei) a fi ahtiata dupa sex a fi nimfomana.

ai umbla (cuiva) in caraiman expr. (intl.) ai fura cuiva banii din buzunar.