FIÉRBE fierb vb. III. 1. Intranz. shi tranz. A trece sau a face sa treaca (un lichid) in stare de vapori prin formarea sub actziunea caldurii in intreaga masa a lichidului a unor bule de vapori care se ridica la suprafatza. ◊ Intranz. (Subiectul e vasul in care clocoteshte un lichid) Ceainicul fierbe. ◊ Expr. (Intranz.) A se amesteca (sau a umbla ashi baga nasul) unde nui fierbe oala = a interveni acolo unde nu are ce cauta in probleme care nul privesc. ♦ Intranz. (Despre unele lichide shi amestecuri) A fi in stare de efervescentza (din cauza fermentarii). ♦ Intranz. Fig. (Despre apa unui rau a unei mari etc.) A se agita puternic a face valuri mari shi zgomotoase. 2. Intranz. (Despre alimente) A fi introdus intrun lichid care fierbe (1) pentru a deveni bun de mancat. ♦ Tranz. A supune un corp actziunii fierberii apei. Fierb rufele. 3. Intranz. Fig. (Despre oameni) A fi cuprins de o mare framantare a fi in tensiune a fi agitat. ♦ Tranz. A necaji a chinui pe cineva a tzine pe cineva intro stare de agitatzie de tensiune. ♦ Tranz. (Rar) A pune la cale a pregati in mod febril (shi in ascuns) o actziune (reprobabila); a coace. 4. Intranz. Fig. (Despre spatzii din natura) A vui a rasuna a clocoti de zgomot. [Perf. s.fiersei part. fiert] Lat. fervere.

fierbe [At: PALIA (1582) ap. CP. 158 / S shi: (inv) fer~ / Pzi: fierb / Ps: ~rsei (inv) ~bui (Ban; inv) ~rsh(u) (reg) ~bsei Pt: fiert / E: ml fervere] 12 vti A trece sau a face sa treaca (un lichid) in stare de vapori prin formarea sub actziunea caldurii in intreaga masa a lichidului a unor bule de vapori care se ridica la suprafatza Cf a clocoti. 3 vi (D. un vas) A contzine un lichid care fierbe (1). 4 vt (Ie) A se amesteca (sau a umbla ashi baga nasul) unde nui ~ oala A interveni acolo unde nu are ce cauta in probleme care nul privesc. 5 vi (Reg; d. gunoi) A fumega. 6 vi (D. unele lichide shi amestecuri) A fi in stare de efervescentza (din cauza fermentarii) Cf a dospi. 7 vi (Fig; d. apa unui rau a unei mari etc.) A se agita puternic cu valuri mari shi zgomotoase. 8 vi (Fig; d. spatzii din natura) A vui. 9 vi (inv) A forfoti. 10 vi (D. alimente) A se afla intrun lichid care fierbe (1) pentru a deveni bun de mancat. 11 vt (Ivp) A gati o mancare (prin fierberea alimentelor). 12 vt A supune un corp actziunii fierberii apei. 13 vt (Spc; d. rufe) A dezinfecta rufele prin fierbere. 14 vt (Spc; d. fier) A alipi prin lovituri de ciocan doua bucatzi de fier dupa ce au fost inroshite in foc. 15 vi (Fig; d. oameni) A fi cuprins de o mare framantare. 16 vt (Fig) A necaji pe cineva. 17 vt (Fig) A chinui pe cineva. 18 vt (Pop; c. i. un dans un cantec) A executa cu foc din toata inima. 19 vt (Rar; fig) A pregati in mod febril (shi in ascuns) o actziune (reprobabila) Si: a coace a pune la cale.

FIÉRBE fierb vb. III. 1. Intranz. shi tranz. A trece sau a face sa treaca (un lichid) in stare de vapori prin formarea sub actziunea caldurii in intreaga masa a lichidului a unor bule de vapori care se ridica la suprafatza. ◊ Intranz. (Subiectul e vasul in care clocoteshte un lichid) Ceainicul fierbe. ◊ Expr. (Intranz.) A se amesteca (sau a umbla ashi baga nasul) unde nui fierbe oala = a interveni acolo unde nu are ce cauta in probleme care nul privesc. ♦ Intranz. (Despre unele lichide shi amestecuri) A fi in stare de efervescentza (din cauza fermentarii). ♦ Intranz. Fig. (Despre apa unui rau a unei mari etc.) A se agita puternic a face valuri mari shi zgomotoase. 2. Intranz. (Despre alimente) A se afla introdus intrun lichid care fierbe (1) pentru a deveni bun de mancat. ♦ Tranz. A supune un corp actziunii fierberii apei. Fierb rufele. 3. Intranz. Fig. (Despre oameni) A fi cuprins de o mare framantare a fi in tensiune a fi agitat. ♦ Tranz. A necaji a chinui pe cineva a tzine pe cineva intro stare de agitatzie de tensiune. ♦ Tranz. (Rar) A pune la cale a pregati in mod febril (shi in ascuns) o actziune (reprobabila); a coace. 4. Intranz. Fig. (Despre spatzii din natura) A vui a rasuna a clocoti de zgomot. [Perf. s. fiersei part. fiert] Lat. fervere.

FIÉRBE fierb vb. III. 1. Intranz. (Despre un lichid) A trece in stare de vapori prin clocotire in toata masa sub actziunea caldurii. V. clocoti. Apa fierbe la 100° Celsius la presiunea atmosferica normala. (Tranz.) Am fiert bine laptele. ◊ (Subiectul e vasul in care fierbe un lichid) Samovarul fierbe. ◊ Expr. Nutzi baga nasul (sau mina) unde nutzi fierbe oala = nu te amesteca in lucruri care nu te privesc. A se amesteca unde nui fierbe oala v. amesteca. ♦ Fig. (Despre apa unui riu a unei mari etc.) A se agita puternic a face valuri. In jurul cladirii negre fierbeau apele spumegind. SADOVEANU O. I 406. Marea lua o culoare mai intunecata; se incretzi shi incepu a fierbe. BOLINTINEANU O. 270. SHi valuri peste valuri sazvirl spumegatoare Se sparg tzishnind in aer shi fierb scotzind scintei. ALECSANDRI P. II 136. 2. Intranz. (Despre mincari alimente etc.) A fi supus actziunii de fierbere a apei (sau a altui lichid) in care e pus pentru a fi preparat. Pune carnea la fiert. ▭ In cetateaici erau... totzi strajerii shi ashteptau... Chisalitza sa le fiarba. COSHBUC P. I 326. Lasa bucatele la foc sa fiarba. CREANGA P. 30. ◊ Expr. A fierbe totzi intro oala v. oala. ♦ Tranz. A prepara a gati (un aliment) prin fierberea lichidului in care e pus. Fierb cartofi. ▭ Culege o poala de somnoroasa care o fierbe... cu o vadra de lapte dulce. CREANGA P. 214. ♦ Tranz. A supune un corp actziunii fierberii apei in anumite scopuri. Am fiert rufele. 3. Intranz. Fig. (Despre oameni) A fi cuprins de un sentiment puternic de o pasiune; a fi agitat a fi intro stare de mare framintare. Ishi aduse aminte de cealalta obraznicie suferita in cursul diminetzii din partea printzului. Acum fierbea de rushine shi de furie. DUMITRIU N. 33. Fierbeam de nemultzumire caci miera penibil sa aud vorbinduse cu atita ushurintza despre tata. CAMIL PETRESCU U. N. 28. Eu trageam cu coada ochiului... fierbeam in mine dar nu vream sa spui cucoanelor. CARAGIALE O. I 46. ◊ (Cu inversarea constructziei) Urmase sa fiarba in ea necazul impotriva omului. DUMITRIU N. 47. In glasul lui salbatic fierbea minia. SADOVEANU O. I 304. ♦ (Despre singele oamenilor) A clocoti a se infierbinta din cauza unui sentiment puternic a unei pasiuni etc. Tomsha tresari cu singele fierbind in vine. SADOVEANU O. VII 11. Singele Mushatinilor nare astimpar fierbe navaleshte k haiturile de la munte. DELAVRANCEA A. 99. ♦ Tranz. (Complementul indica o persoana) A framinta a necaji a chinui. Uiteasha ma fierbe deun ceas! REBREANU R. I 193. O fierbe ciuda pe urita Cas mai frumoasa decit ea. COSHBUC P. I 129. Nu shtii cum ma fierbe el pe mine de doua saptamini de zile? CARAGIALE O. I 45. ◊ Expr. A fierbe (pe cineva) fara apa v. apa. ♦ Tranz. (Rar; cu privire la actziuni) A pune la cale a pregati prin mari agitatzii. (Refl. pas.) La 1857 pe cind se fierbea Unirea in Iashi... Kogalniceanu shi altzii au gasit cu cale sa cheme la adunare shi citziva tzarani. CREANGA A. 161. 4. Intranz. Fig. (Despre vazduh despre o intindere etc.) A vui a rasuna a clocoti de zgomot. In pulberea lunii cintecul se inaltza inmultzit parca imprejurimile fierbeau shi in rastimpurile de tacere de departe se auzeau k raspunsuri in hugeaguri shi livezi alte cintece de privighetori. SADOVEANU O. VI 331. Fierbea vazduhul k un iad De boambe de shrapnele. ALECSANDRI P. III 441. 5. Intranz. (Despre unele lichide shi amestecuri) A fi in stare de efervescentza (din cauza fermentarii). Vinul aspriu fierbea cind tzishnea in cofe. SADOVEANU O. I 69. Nevasta dute ada Vin de cel ce fierben cada. ALECSANDRI P. P. 131. 6. Tranz. Fig. (Cu privire la dansuri jocuri cintece etc.) A executa cu foc din toata inima. Prinzind mosh Bodringa la inima sa nu inceapa a cinta din fluier o corabiasca de cele framintate in loc?... SHi asha o fierbeam de tare de nu ne ajungea casa. CREANGA A. 98. Pe tot drumul k sa uite de aleanu de acasa... au pe cite unul ce le fierbe din fluier cintece de jele mai rar de joc. SHEZ. IV 17. Forme gramaticale: perf. s. fiersei part. fiert.

A FIÉRBE fierb intranz. 1) (despre lichide) A se agita sub actziunea caldurii; a clocoti. Apa fierbe. 2) (despre alimente) A fi in proces de trecere la starea comestibila sub actziunea temperaturii inalte. 3) (despre substantze lichide sau amestecuri) A fi in proces de transformare sub actziunea fermentzilor; a fermenta; a dospi. Mustul fierbe. 4) fig. (despre persoane) A fi cuprins de agitatzie; a se agita. 5) (despre spatzii) A se umple de zgomote; a vui; a clocoti; a rasuna. Valea fierbe. [Sil. fierbe] /<lat. fervere

fierbe v. 1. a face bashici sub actziunea caldurei sau a fermentatziunii: apa fierbe la 100 de grade; 2. a coace intr’un lichid; 3. fig. a fi intr’o agitatziune violenta: a fierbe de manie. [Lat. FERVERE].

ferb fert a férbe (est) shi fĭe (vest) v. intr. (lat. fĕrvo férvere shi fĕrveo ére id.; it. férvere sp. hervir pg. ferver. Ferseĭ; fersesem. V. ferment). Is in ebulitziune: apa ferbe la 100 de grade de caldura. Se zice despre alimentele preparate pin ferbere: nishte fasole ferbea la foc. Fermentez clocotesc din cauza microbilor: vinu ferbe. Fig. A clocoti a fi intr’o mare agitatziune: a ferbe de minie. V. tr. Pun sa fearba fac sa fearba: a ferbe apa. Prepar pin ferbere: a ferbe un ou.

fierbe (a ~) (desp. fier) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. fierb 3 sg. fierbe perf. s. 1 sg. fiersei 1 pl. fierseram m.m.c.p. 1 pl. fierseseram; conj. prez. 1 sg. sa fierb 3 sa fiarba; imper. 2 sg. afirm. intranz. fierbi / tranz. fierbe (Fierbel! Fierbei ceaiul!); ger. fierband; part. fiert

fiérbe (a ~) (fier) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. fierb perf. s. 1 sg. fierséi 1 pl. fiérseram; conj. prez. 3 sa fiárba; part. fiert

fiérbe vb. (sil. fier) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. fierb perf. s. 1 sg. fierséi 1 pl. fiérseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. fiárba; part. fiert

fierbe

fierb.

FIÉRBE vb. 1. v. clocoti. 2. (Transilv.) v. coace. 3. a coace a opari. (~ firele de tort.)

FIERBE vb. 1. a clocoti (rar) a colcai (pop.) a unda (inv.) a undeza. (Apa ~ pe plita.) 2. (Transilv.) a coace. (A ~ un ou.) 3. a coace a opari. (~ firele de tort.)

fiérbe (fiérb fiért) vb. 1. A trece un lichid in stare de vapori sub actziunea caldurii. 2. A coace. 3. A clocoti a face bashici. 4. A mishuna a forfoti. 5. A fermenta a se altera. 6. A se tulbura a se chinui a se nelinishti. Mr. h’erbu h’ershu h’ertu megl. ierb iersh iert. Lat. fĕrvĕre (Pushcariu 607; CandreaDens. 586; REW 3265; DAR) cf. it. fervere sp. hervir (gal. ferber) port. ferver. Der. fierbatoare s. f. (fierbere; loc la stina unde se fierbe laptele); fierbator s. n. (ceaun pentru fiert); fiert adj. (fiert; copt; deprimat; ratat); fiertoare s. f. (fierbere); fiertura s. f. (fel de mincare; supa) cuvint care Meyer Alb. St. IV 92 il deriva in mod inutil de la un lat. *fertura; nefiert adj. (care nu este bine fiert crud). Cf. fierbinte.

FIÉRBE vb. III. In gastronomie mod de a prepara un aliment intrun lichid (apa zeama supa) care fierbe; in expr. a fierbe la foc mic la foc potrivit sau la foc puternic; a fierbe in clocot = intrun lichid care face valuri; a fierbe fara clocot = a posha; a fierbe inabushit = cu putzin lichid in vas cu capac; a fierbe in aburi = intro oala speciala cu gratar sau sub presiune fara k alimentul sa fie imersat in lichid.

a fierbe in suc propriu expr. a fi macinat de griji shi incertitudini.

a fierbe malaiul expr. ashi cheltui banii.

a fierbe taratza (intro femeie) expr. (er.) a fi excitata a dori sa faca dragoste.

a se amesteca / a se baga acolo unde nui fierbe oala expr. (pop.) a interveni nepoftit in discutzie sau in solutzionarea unei chestiuni