COÁCE coc vb. III. 1. Tranz. A supune un aliment la actziunea caldurii in cuptor pentru a deveni bun de mancat. ◊ Expr. Ai coace (cuiva) turta sau a io coace = a incerca sai faca rau (cuiva); ai intinde (cuiva) o cursa. ♦ Refl. (Despre alimente) A deveni bun de mancat prin actziunea caldurii din cuptor. 2. Refl. (Despre fructe semintze) A ajunge la maturitate sub actziunea caldurii soarelui; a deveni bun de mancat; (despre plante) a ajunge sa aiba samantza formata maturizata. ♦ Tranz. (Despre soare sau caldura) A face k fructele plantele etc. sa ajunga la maturitate sa fie bune de mancat sa dea samantza. ♦ Fig. (Despre oameni) A ajunge la maturitate a se forma (din punct de vedere intelectual al felului de a fi etc.); a se maturiza. 3. Refl. Fig. (Despre fiintze) A se incinge a se inabushi de caldura. 4. Tranz. Fig. A pune ceva la cale cu intentzii rauvoitoare; a urzi. 5. Intranz. (Despre bube shi inflamatzii p. ext. despre partzi ale corpului) A face puroi. Lat. pop. cocere (= coquere).

coáce [At: (a. 1560) CUV. D. BATR. I 10 /II / Pzi: coc / E: ml cocere] 12 vtr A (se) supune un aliment actziunii caldurii (in cuptor) pentru al face bun de mancat. 3 vt (Trs) A praji alimente date prin pesmet. 45 (Ie) A io ~ sau inv ai ~ turta A pregati cuiva o neplacere sau pieirea. 6 (Iae) A incerca sai faca rau cuiva. 7 (Iae) Ai intinde cuiva o cursa. 8 (Inv; ie) A " pe cineva A pandi pe cineva pentru a se razbuna. 9 (Inv; ie) A ~ pe cineva la inima A dori raul cuiva. 10 (Inv; ie) A ashtepta (sau a lasa) pana se ~ pietroiul A nu mai ramane nici o sperantza. 11 vta (Inv; ie) A mai gusta pana so ~ A avea rabdare. 12 vr (D. alimente) A deveni bun de mancat sub actziunea caldurii (din cuptor). 13 vr (D. fructe plante etc.) A ajunge la maturitate (devenind bun de mancat) sub actziunea soarelui. 14 vr (D. plante) A ajunge sa aiba samantza formata. 15 vr (Irg; ie) Se ~paleshte A se pargui. 16 vt (C.i. soarele sau caldura) A face k fructele plantele etc. sa ajunga la maturitate. 17 vr (Fig; d. oameni) A se maturiza. 18 vr (Fig; d. oameni) A se forma din punct de vedere intelectual psihic etc. 19 vr (Fig; d. oameni) A imbatrani. 20 vr (Fig; d. fiintze) A se innabushi de caldura. 2122 vtr (D. bube inflamatzii pex d. partzi ale corpului) A (se) face puroi. 2324 vtr (D. caramida) A (se) arde. 2526 vtr (D. tort) A (se) opari. 27 vt (C.i. focul) A arde ceva. 28 vt (Fig; c.i. senzatzii) A chinui. 29 vta (Fig) A planui (in mod rauvoitor). 30 vt (Pex; fig) A urzi. 31 vr (Irg; d. gandaci) A ajunge la maturitate. 32 vr (irg; d. porci) A se ingrasha peste masura. 33 vi (Reg) A dormi foarte mult. 34 vr (D. oameni) A lenevi la soare. 35 vr (D. sani) A se inflama in lipsa alaptarii. 36 vr (Ivp; d. oi) A se imbolnavi de plamani. 37 vr (D. materiale) A se deteriora sub actziunea soarelui a timpului intemperiilor etc.

COÁCE coc vb. III. 1. Tranz. A supune un aliment la actziunea caldurii (in cuptor) spre al face bun de mancat. ◊ Expr. Ai coace (cuiva) turta sau a io coace = a incerca sai faca rau (cuiva); ai intinde (cuiva) o cursa. ♦ Refl. (Despre alimente) A deveni bun de mancat prin actziunea caldurii (din cuptor). 2. Refl. (Despre fructe semintze) A ajunge la maturitate sub actziunea caldurii soarelui; a deveni bun de mancat; (despre plante) a ajunge sa aiba samantza formata maturizata. ♦ Tranz. (Despre soare sau caldura) A face k fructele plantele etc. sa ajunga la maturitate sa fie bune de mancat sa dea samantza. ♦ Fig. (Despre oameni) A ajunge la maturitate a se forma (din punct de vedere intelectual al felului de a fi etc.); a se maturiza. 3. Refl. Fig. (Despre fiintze) A se incinge a se inabushi de caldura. 4. Tranz. Fig. A pune ceva la cale cu intentzii rauvoitoare; a urzi. 5. (Despre bube shi inflamatzii p. ext. despre partzi ale corpului) A face puroi. Din lat. pop. cocere (= coquere).

COÁCE coc vb. III. I. Tranz. 1. A supune un lucru comestibil la actziunea caldurii in cuptor (sau in tzest pe jar in spuza) spre al face bun de mincat. V. frige praji. Preacuviosul cocea oul la luminare k sa mai ushureze din cele pacate. CREANGA P 111. Trec furnici ducind in gura de faina marii saci K sa coaca pentru nunta shi placinte shi colaci. EMINESCU O. I 87. ◊ Expr. Aio coace sau ai coace (cuiva) turta = ai pune cuiva gind rau; ai intinde o cursa. Ei lasa tu meshtere papagal k tzio coc eu tzie. SADOVEANU D. P. 42. Nu putura mistui vorbele ciobanashului. Ishi pusera in gind sa io coaca. ISPIRESCU L. 247. Pasamite fratzii mei imi cocea turta. ISPIRESCU L. 303. ♦ Refl. (Despre lucruri de mincat) A se face bun de mincat prin actziunea caldurii din cuptor (sau din tzest din spuza). Am pus turta in foc sa se coaca. ISPIRESCU L. 335. Se coceau pe vatra sura doua turte in cenusha. EMINESCU O. I 84. 2. Fig. (Despre o durere o senzatzie mai ales despre sete) A arde a chinui. Nu mai potzi de foame ori te coace setea ori ce tea apucat? RETEGANUL P. III 46. Ori incotro so intoarce Tot plinge shi lacrami stoarce Focul inimioarai coace. TEODORESCU P. P. 285. 3. Fig. A pune ceva la cale a urzi. Nu spunea nimic dar de mult cocea in minte un plan dushmanos. ♦ (Rar despre oameni) A pindi pe cineva spre a se razbuna ai purta simbetele. Ah! inshelatorul cum ma amagit zicea Pacala. Ei! dal voi coace eu! SHEZ. III 131. II. Refl. 1. (Despre fructe semintze shi plante) A ajunge la maturitate sub actziunea caldurii continue a soarelui; a ajunge sa fie bun de mincat; (despre flori iarba fin) a ajunge sa aiba samintza formata. Pe vremea ciupercilor Cind se coc cireshele... SHEZ. I 49. Busuioace nu teai coace SHi samintza nai mai face K din samincioara ta So scociorit dragostea. SHEZ. I 112. ◊ Fig. Este in floarea tineretzii tocmai cind se coace talentul. CARAGIALE O. III 210. Soacra soacra poama acra! De teai coace cit teai coace. Dulce tot nu tei mai face. CREANGA P. 10. ◊ Expr. Se coacepaleshte = da in copt se inrosheshte abia incepe a se coace la suprafatza se pirguieshte. La vro doua locuri din sat era cite un ciresh varatic: care se coceapalea de duminicamare. CREANGA A. 47. ♦ Tranz. (Subiectul este soarele sau caldura; cu privire la plante sau la fructele lor) A face sa ajunga la maturitate sa fie bun de mincat sa dea samintza. Razele cele din soare coc a tzarinei cimpii. CONACHI P. 291. ◊ Fig. Trandafir cu trei boboci Ce cu foc din ochi il coci. TEODORESCU P. P. 326. ◊ (Rar subiectul este pomul) Nalt e marul pin’ la cer Cu coaja de argintzel... Mere face Nu le coace. TEODORESCU P. P. 81. 2. (Despre bube shi inflamatzii p. ext. despre partzi ale corpului) A face puroi a figata sa sparga. Buba cap nu face Pina nu sa coace. PANN P. V. I 60. ◊ Intranz. Imi coace un deget. 3. Fig. A capata prin dezvoltare forma definitiva a ajunge la maturitare. Deci a ramas ragaz k toata invatzatura sa se coaca in mintea shi in sufletul ucenicului. SADOVEANU D. P. 22. 4. Fig. A ajunge la anii maturitatzii a se maturiza ai veni mintea la cap. E tinar shi so mai face Tigva de i sa va coace. PANN P. V. I 80. 5. A se incinge de caldura a se inabushi de caldura; a sta lungit lenevind la caldura soarelui. Cind ma urcam pe casa sa ma coc la soare shi sa vad omenirea de sus aveam perspectiva haotica a triajului B. M. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 13.

A COÁCE coc 1. tranz. 1) (alimente) A prepara prin supunere la actziunea unei temperaturi inalte (in cuptor). ~ placinte. ~ mere. 2) fig. (actziuni dushmanoase) A intreprinde pe ascuns; a pune la cale in taina; a urzi; a tzese; a unelti. ◊ Ai ~ cuiva turta a incerca sai faca cuiva pe neashteptate un rau. 2. intranz. (despre rani abcese) A face puroi; a colecta. /<lat. cocere

A SE COÁCE ma coc intranz. 1) (despre plante fructe semintze) A ajunge la maturitate (devenind bun pentru recoltare). 2) fig. (despre persoane) A ajunge in faza de dezvoltare completa; a deveni matur; a se maturiza. 3) (despre fiintze) A se infierbanta tare (de caldura). /<lat. cocere

coace v. 1. a gati la foc de ale mancarli sau altele: a coace paine; 2. a fierbe sau praji: a coace un ou un mar; 3. a pargui: soarele coace porumbul; 4. a face puroiu a sparge (de o buba): a o coace cuiva ai plati cu aceeash moneda. [Lat. COQUERE].

1) coáce V. coc 2.

acoáce¹ v vz coace

2) coc copt a coáce v. tr. (lat. cóquere [din pŏquere] pop. cŏcere ruda cu vgr. pépto germ. backen vsl. peštipekon; it. cuócere pv. pg. cozer fr. cuire sp. cocer. V. cucina pepene precoce becer pecie. Coc cocĭ coace coacem coacetzĭ coc; sa coaca; sa coacem sa coacetzĭ; copseĭ copseshĭ coapse coapseram coapseratzĭ coapsera; copsesem). Prepar unele mincarĭ la foc: a coace pine placinta mere castane. Aduc in stare matura vorbind de fructe: soarele coace grinele fructele. V. intr. Buba coace produce puroĭ. Ĭo coc eŭ iĭ prepar (clocesc) eŭ ceva am sa ma razbun. V. refl. Devin copt: pinea s’a copt (la foc) griu s’a copt (la soare). M’am copt de caldura am suferit mare caldura. Buba s’a copt a ajuns aproape sa se sparga s’a spart.

coáce (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. coc 1 pl. coácem imperf. 3 sg. coceá perf. s. 1 sg. copséi 1 pl. coápseram; conj. prez. 3 sa coák; imper. 2 sg. coáce; ger. cocand; part. copt

coáce vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. coc 1 pl. coácem imperf. 3 sg. coceá perf. s. 1 sg. copséi 1 pl. coápseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. coák; imper. 2 sg. coáce; ger. cocand; part. copt

COÁCE vb. 1. a se incinge a se infierbanta. (Se ~ stand langa soba.) 2. a fierbe a opari. (~ firele de tort.) 3. (MED.) a colecta. (Buba incepe sa ~.)

COÁCE vb. v. fierbe maturiza.

COACE vb. 1. a se incinge a se infierbinta. (Sa ~ stind linga soba.) 2. a fierbe a opari. (~ firele de tort.) 3. (MED.) a colecta. (Buba incepe sa ~.)

coace vb. v. FIERBE. MATURIZA.

coáce (cóc cópt) vb. 1. A supune un aliment la actziunea caldurii. 2. A gati inabushit. 3. A fierbe putzin. 4. A opari a pirli. 5. A arde a prelucra prin foc (caramizi portzelan etc.). 6. Despre fructe shi plante a ajunge la maturitate. 7. Despre inflamatzii a face puroi. 8. A deveni matur chibzuit. 9. A albi lina cu cenusha. 10. A urzi a pune la cale mai ales planuri de razbunare. 11. Despre lemn a se incinge. Mr. megl. coc cops istr. coc. Lat. cŏcĕre forma populara de la cŏquĕre (Pushcariu 390; CandreaDens. 370; REW 2212; DAR) cf. it. cu(o)cere prov. port. cozer fr. cuire sp. cocer. Sensul „a ajunge la maturitate” apare in unele dialecte it. cf. calabr. cottu „matur”. Der. cocator s. m. (ajutor de brutar); cocator s. n. (cuptor pentru copt piine de casa); copt s. n. (maturitate; actziunea de a coace); cocat s. n. (zaduf dogoare); cocari vb. (a coace); cocarit s. n. (dijma de porumb); rascoace (var. inv. scoace) vb. (a arde a face puroi o inflamatzie) format cu pref. ras (dupa CandreaDens. 3723 din lat. *excocere shi *reexcocere); rascopt adj. (Arg. ramolit decrepit); necopt (crud verde; imatur). Cf. coptura cuptor.

COÁCE vb. III. In gastronomie mod de a prepara un aliment prin expunere la radiatzii calorice intrun cuptor (electric cu gaz cu convectzie la rotisor cu microunde) in urma careia acesta apare acoperit de o crusta (exceptzie la microunde); in limbaj comun se aplica mai ales la alimentele facute din aluat: a coace paine prajituri cozonac etc.; anumite alimente se pot coace shi in sau sub cenusha (cartofi castane).