URZÍ urzesc vb. IV. Tranz. 1. A pregati a intinde a asheza urzeala (1) in razboiul de tzesut pentru a incepe tzesutul. 2. Fig. A fonda a intemeia; a cladi; a concepe a alcatui. ♦ Intranz. (Reg.) A lua fiintza a se forma a se infiripa. ♦ A nascoci a scorni a inventa. 3. Fig. A pune la cale o actziune (reprobabila); a unelti a complota. Lat. ordire (= ordiri).

urzi¹ [At: PSALT. HUR. 86^r/24 / V: (inv) oarde ordi (Pzi: ord orz) orsi or~ ursi (Pzi: orzesc Cj: orzeasca) urdi / Pzi: zesc / E: ml ordire (=ordiri)] 1 vt(a) A intinde firele de canepa de lana de bumbac etc. pe urzitor (sau pe parii gardurilor pe tzarushi etc.) spre a le face rostul pregatind urzeala pentru tzesut. 2 vt(a) A trage firele simultan de pe mai multe bobine astfel incat sa formeze un sistem de fire paralele care se infashoara pe tobe intermediare la razboaiele automate sau direct pe suluri pentru urzeala. 3 vt (Pex) A tzese. 4 vi (Trs; fig) A face acelashi dmm de repetate ori. 5 vt (Reg) A coase pe panza conturul unui model care urmeaza a fi umplut cu diferite culori. 6 vt (Reg) A insaila. 7 vt (Pan; subiectul este „paianjenul”) Ashi pregati panza. 8 vt A face ceva nou Si: a crea¹ (1) a plasmui. 9 vt A face sa apara dand forma viatza Si: a crea¹ (1) a plasmui. 10 vt A da viatza fiintza Si: a crea¹ (1) a plasmui. 11 vt (ilav) De cand a ~t Dumnezeu pamantul De totdeauna. 12 vt (Inv) A pune bazele. 13 vt (Irg; c. i. edificii constructzii pex orashe sate ashezari) A intemeia. 14 vt (Irg; c. i. edificii constructzii pex orashe sate ashezari) A cladi (1). 15 vt A intemeia. 16 vt (Reg) A imbina lemnele din care se cladeshte casa. 17 vt (Reg) A face scheletul de lemn al casei. 18 vt A alcatui ceva nou in minte Si: a gandi (1) a concepe (5) a nascoci a inventa. 19 vt (C. i. o activitate un act o intrunire etc.) A pune la cale. 20 vt (C. i. un plan o intriga un complot etc.) A pregati in ascuns Si: a unelti (6) a complota. 21 vti (Rar) A ursi¹ (1). 22 vt (Reg; subiectul este „albina”) A incepe sa cladeasca fagurele (dupa ce in partea de sus a ramei omul a fixat o fashie de fagure). 23 vt (Reg; subiectul este „albina”) A face faguri. 24 vi (Mol; d. plante mai ales d. porumb) A incepe sa faca boabe. 25 vr (D. boabe semintze) A se forma (2). 26 vt (Reg; pad ingurzi; complementul este „opinca”) A incretzi marginile unei opinci cu o curelusha trecuta prin mai multe gauri.

urzi² v vz urdi¹

URZÍ urzesc vb. IV. Tranz. 1. A pregati a intinde a asheza urzeala (1) in razboiul de tzesut pentru a incepe tzesutul. 2. Fig. A funda a intemeia; a cladi; a concepe a alcatui. ♦ Intranz. (Reg.) A lua fiintza a se forma a se infiripa. ♦ A nascoci a scorni a inventa. 3. Fig. A pune la cale o actziune (reprobabila); a unelti a complota. Lat. ordire (= ordiri).

URZÍ urzesc vb. IV. Tranz. 1. A pregati urzeala pentru tzesut (trecind firul de pe mosor pe alergatoare sau pe urzitoare de unde se monteaza apoi pe razboi). Ii dete o chita de cinepa shii spuse k pina in seara so toarca... so urzeasca so tzeasa. MARIAN O. II 184. Nevastasa era in vecini... urzea pinza. RETEGANUL P. II 55. ◊ Fig. Linga lac care norii Au urzit o umbra fina... Sta copila lin plecata Trandafiri arunca roshii Peste unda fermecata. EMINESCU O. I 72. ◊ (Prin analogie) Sus paingul pe un frasin urzind pinzai diafana Cual sau fir deargint subtzire faceo punteaeriana. ALECSANDRI P. A. 122. ◊ Refl. pas. Virtelnitza se mishca alene scirtziind indelungat shi lasa firul a se dezvali. Asha se urzeshte pinza. SLAVICI N. I 33. Bumbacul de pe mosoare se urzeshte adeca se intinde pre furci. I. IONESCU M. 689. (In constructzii figurate) Prin pinza tacerii ce se urzea strapunse deodata un oftat prelung k o chemare. REBREANU P. S. 26. ◊ Intranz. Am un cocosh: cu ciocul urzeshte cu coada impleteshte (Acul). GOROVEI C. 4. 2. Fig. A alcatui a intocmi a concepe. [Eminescu] umbla mult pe strazi shi prin Cishmigiu fredonind shi pierdut in ginduri fiindca ishi urzea atunci cea mai mare parte din temele poetice de mai tirziu. CALINESCU E. 153. Capul in care altadata Urziseatitea ginduri o minte framintata... din umeri fu desprins! EFTIMIU I. 146. In precuvintarea sa el arata k ar fi dorit sa urzeasca o istorie completa. BALCESCU O. I 184. ♦ A nascoci a scorni a inventa. Povestea o intimplare care atunci in clipa aceea o urzea in minte. VLAHUTZA O. A. III 57. 3. A pune bazele a intemeia a funda a cladi. Indata apoi imprumutind bani pe munca shia urzit casa in care sashi petreaca o viatza tihnita. SADOVEANU M. C. 70. Alexandru cel Bun urzi episcopiile de Roman shi de Radautzi. NEGRUZZI S. I 240. ◊ Refl. pas. De pe loc se vazun lume urzinduse colibi sate. CONACHI P. 299. (Fig.) A rominilor marire Azi in lume se urzeshte. ALECSANDRI P. II 139. ♦ Intranz. A lua nashtere a se ivi a se forma a se infiripa. Cind grauntzele incep sa se iveasca pe ciocan se zice k porumbul urzeshte. PAMFILE A. R. 89. ◊ Refl. Fig. Gindul... il incinta k o idila dulce ce se urzea sub ochii lui. VLAHUTZA O. A. III 49. 4. Fig. A pune la cale ceva (rau); a unelti a complota. Ieri arunca in temnitza pe Laurentius pe temei k urzea cu Arbore navalirea lui Petru. DELAVRANCEA O. II 146. Urzeshte ea o cruda razbunare in contra nenorocitzilor fii ai nesocotitei Niobe? ODOBESCU S. III 55. Ce face? ce urzeshte vrajmashul? ALECSANDRI T. II 158. De multe ori subt adapostul zidurilor acestora urzeau comploturi. NEGRUZZI S. I 142. 5. Fig. (Rar) A ursi. Cinta ursitorile cind urzesc binele oamenilor. EMINESCU N. 29. Ce soarta nempacata urzeshte pentru tine Rushinean loc de fala shi raun loc de bine? ALECSANDRI P. III 476.

A URZÍ ~ésc tranz. 1) (fire textile) A asheza in stative sau in razboiul de tzesut trecand prin spata shi infashurand pe suluri. 2) fig. (planuri idei ganduri) Ashi reprezenta in minte; ashi schitza in gand; a plasmui; a plamadi. 3) fig. (actziuni dushmanoase fapte reprobabile) A organiza pe ascuns; a pune la cale; a tzese; a unelti. 4) reg. A face sa se urzeasca. /<lat. ordire

A SE URZÍ se ~éshte intranz. reg. A lua fiintza; a lua nashtere; a aparea. /<lat. ordire

urzì v. 1. a asheza panza in fire; 2. se zice prin analogie de porumbul cand da matasile; 3. fig. a prepara in secret: a urzi o conspiratziune; 4. a incepe a face ceva: cand Dzeu a urzit pamantul. [Lat. ORDIRI].

urzì v. a decide soarta: cum canta ursitorile cand urzesc binele oamenilor EM. [Aluziune la torsul ursitoarelor (v. ursitoare)].

ordi² v vz urzi¹ corectata

orzi v vz urzi¹ corectata

urzesc ~easca a [At: BORZA D. 106 / Pl: ~eshti / E: nct] 1 (Is) Mar ~ Varietate de mere nedefinita mai indeaproape. 2 (Is) Pere ~eshti Varietate de pere nedefinita mai indeaproape. 3 (Is) Strugure ~ Strugure cu boabe mari rare de culoare galbenaverzuie care se coace la mijlocul lunii august.

urzésc v. tr. (lat. ordior ordiri shi ordio ordire a urzi; it. ordire pv. cat. ordir fr. ourdir sp. pg. urdir). Intind firele urzeliĭ (care se vor incrucisha firele bataturiĭ) incep a tzese. Fig. Prepar in ascuns: a urzi o conspiratziune. Vechĭ. Intemeĭez.

urzí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. urzésc imperf. 3 sg. urzeá; conj. prez. 3 sa urzeásca

urzí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. urzésc imperf. 3 sg. urzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. urzeásca

urzesc zeasca 3 conj.

URZÍ vb. v. afla alcatui complota concepe conjura conspira constitui crea ctitori descoperi elabora face funda gasi gandi imagina institui inventa infiintza intemeia intocmi nascoci organiza planui plasmui proiecta realiza scorni ticlui unelti.

urzi vb. v. AFLA. ALCATUI. COMPLOTA. CONCEPE. CONJURA. CONSPIRA. CONSTITUI. CREA. CTITORI. DESCOPERI. ELABORA. FACE. FUNDA. GASI. GINDI. IMAGINA. INSTITUI. INVENTA. INFIINTZA. INTEMEIA. INTOCMI. NASCOCI. ORGANIZA. PLANUI. PLASMUI. PROIECTA. REALIZA. SCORNI. TICLUI. UNELTI.

urzí (zésc ít) vb. 1. A asheza urzeala. 2. A unelti a complota. 3. A crea a face a stabili. Mr. urdzascu urdzire megl. urdzós. Lat. ordῑri (Densusianu Hlr. 147; Pushcariu 1839; REW 6093) cf. it. ordire prov. cat. ordir fr. ourdir sp. port. urdir. Der. urzeala s. f. (ansamblul firelor paralele prin care se trece batatura; alcatuire structura); urzit s. n. (actziunea de a urzi); urzitor s. m. (persoana care urzeshte; s. m. inv. fondator creator); urzitor (var. urzoi) s. n. (mashina de urzit); urzitoare s. f. (femeie care urzeshte; mashina de urzit); urzitura s. f. (urzit creatzie intemeiere).

urzí urzesc vb. tranz. A asheza urzeala: „Dai shti tzese shi urzi / Cum te shtii la joc suci...” (Memoria 2001 100). Lat. ordire (= ordiri) „a incepe; a tzese a toarce” (SHaineanu Scriban; Densusianu Pushcariu cf. DER; DEX MDA).

urzí urzesc vb. tranz. A asheza urzeala: „Dai shti tzese shi urzi / Cum te shtii la joc suci...” (Memoria 2001 100). „TZeserea panzei in societatzile arhaice shi traditzionale e o indeletnicire rituala cu semnificatzii cosmogonice shi cu implicatzii asupra destinului oamenilor shi plantelor. Pe langa motivatzii de ordin social incredintzarea artei torsului shi tzesutului aproape exclusiv femeilor avea shi o intemeire miticosimbolica bazata pe analogia cu nashterea procreatzia zamislirea formelor noi de viatza. (...) Cuvintele din grupul lexical <a incepe a inaugura> (cf. lat. ordior exordium primordia romanescul a urzi) au la origine numele operatziei de ashezare a firelor urzelii pentru a incepe o noua tzesatura” (Evseev 2001: 200). Lat. ordire „a incepe; a tzese a toarce” (Densusianu Pushcariu) cf. it. ordire.