COÁCE coc vb. III. I. Tranz. 1. A supune un lucru comestibil la actziunea caldurii in cuptor (sau in tzest pe jar in spuza) spre al face bun de mincat. V. frige praji. Preacuviosul cocea oul la luminare k sa mai ushureze din cele pacate. CREANGA P 111. Trec furnici ducind in gura de faina marii saci K sa coaca pentru nunta shi placinte shi colaci. EMINESCU O. I 87. ◊ Expr. Aio coace sau ai coace (cuiva) turta = ai pune cuiva gind rau; ai intinde o cursa. Ei lasa tu meshtere papagal k tzio coc eu tzie. SADOVEANU D. P. 42. Nu putura mistui vorbele ciobanashului. Ishi pusera in gind sa io coaca. ISPIRESCU L. 247. Pasamite fratzii mei imi cocea turta. ISPIRESCU L. 303. ♦ Refl. (Despre lucruri de mincat) A se face bun de mincat prin actziunea caldurii din cuptor (sau din tzest din spuza). Am pus turta in foc sa se coaca. ISPIRESCU L. 335. Se coceau pe vatra sura doua turte in cenusha. EMINESCU O. I 84. 2. Fig. (Despre o durere o senzatzie mai ales despre sete) A arde a chinui. Nu mai potzi de foame ori te coace setea ori ce tea apucat? RETEGANUL P. III 46. Ori incotro so intoarce Tot plinge shi lacrami stoarce Focul inimioarai coace. TEODORESCU P. P. 285. 3. Fig. A pune ceva la cale a urzi. Nu spunea nimic dar de mult cocea in minte un plan dushmanos. ♦ (Rar despre oameni) A pindi pe cineva spre a se razbuna ai purta simbetele. Ah! inshelatorul cum ma amagit zicea Pacala. Ei! dal voi coace eu! SHEZ. III 131. II. Refl. 1. (Despre fructe semintze shi plante) A ajunge la maturitate sub actziunea caldurii continue a soarelui; a ajunge sa fie bun de mincat; (despre flori iarba fin) a ajunge sa aiba samintza formata. Pe vremea ciupercilor Cind se coc cireshele... SHEZ. I 49. Busuioace nu teai coace SHi samintza nai mai face K din samincioara ta So scociorit dragostea. SHEZ. I 112. ◊ Fig. Este in floarea tineretzii tocmai cind se coace talentul. CARAGIALE O. III 210. Soacra soacra poama acra! De teai coace cit teai coace. Dulce tot nu tei mai face. CREANGA P. 10. ◊ Expr. Se coacepaleshte = da in copt se inrosheshte abia incepe a se coace la suprafatza se pirguieshte. La vro doua locuri din sat era cite un ciresh varatic: care se coceapalea de duminicamare. CREANGA A. 47. ♦ Tranz. (Subiectul este soarele sau caldura; cu privire la plante sau la fructele lor) A face sa ajunga la maturitate sa fie bun de mincat sa dea samintza. Razele cele din soare coc a tzarinei cimpii. CONACHI P. 291. ◊ Fig. Trandafir cu trei boboci Ce cu foc din ochi il coci. TEODORESCU P. P. 326. ◊ (Rar subiectul este pomul) Nalt e marul pin’ la cer Cu coaja de argintzel... Mere face Nu le coace. TEODORESCU P. P. 81. 2. (Despre bube shi inflamatzii p. ext. despre partzi ale corpului) A face puroi a figata sa sparga. Buba cap nu face Pina nu sa coace. PANN P. V. I 60. ◊ Intranz. Imi coace un deget. 3. Fig. A capata prin dezvoltare forma definitiva a ajunge la maturitare. Deci a ramas ragaz k toata invatzatura sa se coaca in mintea shi in sufletul ucenicului. SADOVEANU D. P. 22. 4. Fig. A ajunge la anii maturitatzii a se maturiza ai veni mintea la cap. E tinar shi so mai face Tigva de i sa va coace. PANN P. V. I 80. 5. A se incinge de caldura a se inabushi de caldura; a sta lungit lenevind la caldura soarelui. Cind ma urcam pe casa sa ma coc la soare shi sa vad omenirea de sus aveam perspectiva haotica a triajului B. M. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 13.