FIÉRBE fierb vb. III. 1. Intranz. (Despre un lichid) A trece in stare de vapori prin clocotire in toata masa sub actziunea caldurii. V. clocoti. Apa fierbe la 100° Celsius la presiunea atmosferica normala. (Tranz.) Am fiert bine laptele. ◊ (Subiectul e vasul in care fierbe un lichid) Samovarul fierbe. ◊ Expr. Nutzi baga nasul (sau mina) unde nutzi fierbe oala = nu te amesteca in lucruri care nu te privesc. A se amesteca unde nui fierbe oala v. amesteca. ♦ Fig. (Despre apa unui riu a unei mari etc.) A se agita puternic a face valuri. In jurul cladirii negre fierbeau apele spumegind. SADOVEANU O. I 406. Marea lua o culoare mai intunecata; se incretzi shi incepu a fierbe. BOLINTINEANU O. 270. SHi valuri peste valuri sazvirl spumegatoare Se sparg tzishnind in aer shi fierb scotzind scintei. ALECSANDRI P. II 136. 2. Intranz. (Despre mincari alimente etc.) A fi supus actziunii de fierbere a apei (sau a altui lichid) in care e pus pentru a fi preparat. Pune carnea la fiert. ▭ In cetateaici erau... totzi strajerii shi ashteptau... Chisalitza sa le fiarba. COSHBUC P. I 326. Lasa bucatele la foc sa fiarba. CREANGA P. 30. ◊ Expr. A fierbe totzi intro oala v. oala. ♦ Tranz. A prepara a gati (un aliment) prin fierberea lichidului in care e pus. Fierb cartofi. ▭ Culege o poala de somnoroasa care o fierbe... cu o vadra de lapte dulce. CREANGA P. 214. ♦ Tranz. A supune un corp actziunii fierberii apei in anumite scopuri. Am fiert rufele. 3. Intranz. Fig. (Despre oameni) A fi cuprins de un sentiment puternic de o pasiune; a fi agitat a fi intro stare de mare framintare. Ishi aduse aminte de cealalta obraznicie suferita in cursul diminetzii din partea printzului. Acum fierbea de rushine shi de furie. DUMITRIU N. 33. Fierbeam de nemultzumire caci miera penibil sa aud vorbinduse cu atita ushurintza despre tata. CAMIL PETRESCU U. N. 28. Eu trageam cu coada ochiului... fierbeam in mine dar nu vream sa spui cucoanelor. CARAGIALE O. I 46. ◊ (Cu inversarea constructziei) Urmase sa fiarba in ea necazul impotriva omului. DUMITRIU N. 47. In glasul lui salbatic fierbea minia. SADOVEANU O. I 304. ♦ (Despre singele oamenilor) A clocoti a se infierbinta din cauza unui sentiment puternic a unei pasiuni etc. Tomsha tresari cu singele fierbind in vine. SADOVEANU O. VII 11. Singele Mushatinilor nare astimpar fierbe navaleshte k haiturile de la munte. DELAVRANCEA A. 99. ♦ Tranz. (Complementul indica o persoana) A framinta a necaji a chinui. Uiteasha ma fierbe deun ceas! REBREANU R. I 193. O fierbe ciuda pe urita Cas mai frumoasa decit ea. COSHBUC P. I 129. Nu shtii cum ma fierbe el pe mine de doua saptamini de zile? CARAGIALE O. I 45. ◊ Expr. A fierbe (pe cineva) fara apa v. apa. ♦ Tranz. (Rar; cu privire la actziuni) A pune la cale a pregati prin mari agitatzii. (Refl. pas.) La 1857 pe cind se fierbea Unirea in Iashi... Kogalniceanu shi altzii au gasit cu cale sa cheme la adunare shi citziva tzarani. CREANGA A. 161. 4. Intranz. Fig. (Despre vazduh despre o intindere etc.) A vui a rasuna a clocoti de zgomot. In pulberea lunii cintecul se inaltza inmultzit parca imprejurimile fierbeau shi in rastimpurile de tacere de departe se auzeau k raspunsuri in hugeaguri shi livezi alte cintece de privighetori. SADOVEANU O. VI 331. Fierbea vazduhul k un iad De boambe de shrapnele. ALECSANDRI P. III 441. 5. Intranz. (Despre unele lichide shi amestecuri) A fi in stare de efervescentza (din cauza fermentarii). Vinul aspriu fierbea cind tzishnea in cofe. SADOVEANU O. I 69. Nevasta dute ada Vin de cel ce fierben cada. ALECSANDRI P. P. 131. 6. Tranz. Fig. (Cu privire la dansuri jocuri cintece etc.) A executa cu foc din toata inima. Prinzind mosh Bodringa la inima sa nu inceapa a cinta din fluier o corabiasca de cele framintate in loc?... SHi asha o fierbeam de tare de nu ne ajungea casa. CREANGA A. 98. Pe tot drumul k sa uite de aleanu de acasa... au pe cite unul ce le fierbe din fluier cintece de jele mai rar de joc. SHEZ. IV 17. Forme gramaticale: perf. s. fiersei part. fiert.