COLÁC colaci s. m. 1. Produs de panificatzie de obicei in forma de inel impletit din doua sau din mai multe suluri de coca. ◊ Colaci domneshti = daruri obligatorii trimise domniei de orashele din TZara Romaneasca shi din Moldova. ◊ Expr. A se face colac = a se asheza a se culca cu corpul incolacit. Colac peste pupaza = se zice cand la un necaz sau la o nenorocire se adauga un alt necaz sau o alta nenorocire. A umbla dupa (sau a ashtepta) colaci calzi = a umbla dupa (sau a ashtepta) lucruri bune placute shi venite dea gata. A ashtepta (sau a primi pe cineva) cu colaci calzi = a face (cuiva) o primire buna. 2. Obiect de metal de lemn de cauciuc etc. de forma inelara. ◊ Colac de salvare inel de pluta sau de cauciuc umflat cu aer cu ajutorul caruia o persoana (naufragiata) se poate mentzine deasupra apei; centura de salvare. ♦ Imprejmuire de piatra sau de lemn in jurul unei fantani; ghizd. 3. Rotocol de fum (de tzigara). Din sl. kolačĭ.

colac sm [At: URECHE ap. LET. I 104/37 / Pl: ~aci^[1] (nob) ~uri / E: vsl колакъ] 1 Preparat din paine de obicei in forma de inel impletit din mai multe suluri de coca shi facut mai ales pentru anumite evenimente religioase. 2 (Pfm; ie) A trecut baba cu ~acii (sau ul) sau Ia mancat cioara ~ul Se spune persoanelor care au scapat o ocazie. 3 (Irn; ie) Pe la noi umbla cainii cu ~acii in coada E belshug mare. 4 (Pop; ie) Cum e sfantul shi ~ul Omagiul sau darul se masoara dupa importantza persoanei Si: cum e turcul shi pistolul. 56 (Pop; ie) Ashteapta k mortul ~ul Cu nerabdare sau cu pofta. 7 (Pop; ie) Sa dai ~ (sau turta) zilei k ai scapat! Sa multzumeshti lui Dumnezeu k ai scapat fara probleme. 8 (Pfm; ie) ~ peste pupaza Se zice cand la un necaz sau la o nenorocire se adauga un alt necaz sau o alta nenorocire. 9 (Ie) Dai ~ shi lumanarea Renuntza. 10 (Ie) Astai lapte cu ~ Cand se intampla ceva placut folositor. 11 (Ie) A umbla dupa (sau a ashtepta sau a veni) ~aci calzi La un lucru placut shi dea gata. 12 (Pop; ie) A duce pe cineva la ~aci calzi Al duce cu vorba. 13 (Pop; ie) Asha ~! Ce noroc (pe mine)! 14 (Pfm; ie) Ashi face coada ~ A cauta pretexte nefondate. 15 (Pop; ie) Nu i sau prins ~acii Nu ia mers sau na reushit ceva. 16 (Pfm; ie) A se face (a shedea) ~ Cu corpul incolacit Cf ghemuit. 17 (Trs; Ban) Cozonac. 18 (Buc) Covrig. 19 (Pop; ie) A ashtepta (sau a primi pe cineva) cu ~aci calzi A face (cuiva) o primire buna. 20 (Reg) Bucatzi de paine cu coliva shi lumanare care se impart la saraci rude vecini etc. 21 Obiect de metal de lemn de cauciuc etc. de forma inelara. 22 (Is) ~ de cash Branza topita lasata sa se raceasca dupa ce i sa dat forma de colac (1). 23 Ganj impletit in forma de cerc cu care se leaga strans lemnele. 24 (Is) ~ de sarma Sarma rasucita in forma de roata k sa nu ocupe mult spatziu. 25 (Is) ~ de tel Sarma de fier otzel alama etc. 26 (Ias) Arc in forma de spirala care se pune la fotolii canapele etc. 27 (Lpl) Obezile impreunate ale rotzii carului talpa rotzii Cf ciolan naplatze. 28 Incingatoare de lemn care inconjoara pietrele de macinat ale morii. 29 Imprejmuire de piatra sau de lemn (mai modern din tuburi de beton) din jurul unei fantani unui putz unui ghizd etc. Cf butalau gardina. 30 (Inv) Imprejmuire de zid de pamant Cf brau. 31 Ornament care inconjoara peretzii sau stalpii unei cladiri Cf brau chenar ciubec. 32 (Is) ~ de salvare Cerc de pluta sau de cauciuc umflat cu aer cu ajutorul caruia se pluteshte deasupra apei shi care se arunca celor care se ineaca. 33 Lemn incovoiat care tzine o bolta Si: arc. 34 (Ban) Coliba rotunda din nuiele shi acoperita cu paie in care se adapostesc ciobanii. 35 (Trs) Cerc de piele (capitonata) care se pune in unele regiuni in jurul gatului cailor inhamatzi Cf jugul hamului. 36 Vartej (la par). 37 Fiecare din cele doua trapeze din constelatzia numita „dragon” sau „balaur”. 38 Veriga formata din corpul sharpelui rasucit (in jurul cuiva). 39 (Mlp) Rotocoale de fum (de tzigara). 40 (Inv; mpl) Dar facut de fini nashilor. 41 (Fig) Recompensa (in bani) pentru ingrijirea sau gasirea unei vite pierdute sau furate. 42 (Fig) Recompensa pusa pe capul unui talhar etc. 43 (Is) Cal de ~ Cal strain adapostit in comuna shi dat de primar unui nevoiash pana se gaseshte stapanul. 44 (Is) Vita de ~ Vita fara stapan. 45 (Irn; ie) A lua ~ A da de shtire a informa pe cineva despre ceva. 46 Discurs tzinut de colacer la nunta Si: colacarie (1) colacerie (1). corectata

COLÁC colaci s. m. 1. Un fel de paine de obicei in forma de inel impletita din mai multe suluri de coca. ◊ Colaci domneshti = daruri obligatorii trimise domniei de orashele din TZara Romaneasca shi din Moldova. ◊ Expr. A se face colac = a se asheza a se culca cu corpul incolacit. Colac peste pupaza = se zice cand la un necaz sau la o nenorocire se adauga un alt necaz sau o alta nenorocire. A umbla dupa (sau a ashtepta) colaci calzi = a umbla dupa (sau a ashtepta) lucruri bune placute shi venite dea gata. A ashtepta (sau a primi pe cineva) cu colaci calzi = a face (cuiva) o primire buna. 2. Obiect de metal de lemn de cauciuc etc. de forma inelara. ◊ Colac de salvare = inel de pluta sau de cauciuc umflat cu aer cu ajutorul caruia o persoana (naufragiata) se poate mentzine deasupra apei; centura de salvare. ♦ Imprejmuire de piatra sau de lemn in jurul unei fantani; ghizd. 3. Rotocol de fum (de tzigara). Din sl. kolačĭ.

COLÁC colaci s. m. I. Un fel de piine de obicei rotunda impletita din doua sau trei suluri de coca. Dezveli colacul din basmalutza il rupse in doua. CAMILAR TEM. 154. La casa de om sarac Sa gatat fainan sac Si navem satzi dam colac. GOGA C. P. 28. Trec furnici ducind in gura de faina marii saci K sa coaca pentru nunta shi placinte shi colaci. EMINESCU O. I 87. Aducind pitaci shi colaci... a impartzit la fiecare. CREANGA A. 4. ◊ (In comparatzii shi metafore) String... briul meu colac. TEODORESCU P. P. 378. ◊ Expr. A se face colac = a se asheza a se culca cu corpul incolacit a se incolaci. Colac peste pupaza se zice cind peste un necaz sau o nenorocire mai vine alta. Ieri mio vinit poronca k sa scot de la tzarani... banii shoselei colac peste pupaza. ALECSANDRI T. 252. A umbla dupa (sau a ashtepta) colaci calzi = a umbla dupa (sau a ashtepta) lucruri bune shi placute venite dea gata. Umbla shaista dupa colaci calzi. imi vine sa io gioc shi lui. ALECSANDRI T. I 264. A ashtepta (pe cineva) cu colaci calzi = a face cuiva o primire deosebit de calduroasa. A trecut baba cu colacii v. baba. II. (Uneori cu determinari introduse prin prep. «de») 1. Obiect de metal de lemn de cauciuc etc. de forma rotunda sau rasucit in asha fel incit sa ai ba forma de roata; cerc inel. Citeva zeci de mashini:. zvicneau ziua intreaga devorind colaci dupa colaci de sirma. PAS Z. I 290. La pupa sprijinita de un enorm colac de fringhie catranita noul medic al bordului... ishi potrivea binoclul. BART E. 117. ◊ Colac de salvare = roata de pluta sau de cauciuc umflata cu aer care se arunca unui om amenintzat sa se inece. 2. Imprejmuire de piatra sau de lemn din jurul unei fintini unui putz. Pe colacul fintinii erau doua pahare de argint. CREANGA P. 290. Gradinile shi livezile... shi le avea pe colnicele Laposhului unde sta shi acum putzul ei cu colac de piatra. ODOBESCU S. III 176. 3. (Mai ales la pl. determinat uneori prin «de fum») Rotocoale de fum (de tzigara). Se infunda in jiltz picior peste picior aruncind colaci de fum in tavan. PETRESCU C. V. 104.

COLÁC ~ci m. 1) Paine alba in forma de inel impletit din doua sau mai multe vitze de aluat. ◊ A se face ~ a sta culcat cu corpul incovoiat. Omul nu fuge de ~ ci de ciomag fiecare se fereshte de rau nu de bine. A ashtepta pe cineva cu ~ci calzi ai face cuiva o primire cordiala. ~ peste pupaza la un necaz se adauga altul. La cel bogat vine shi dracul cu ~ celui norocos i merge bine intotdeauna. Cum e sfantul shi ~cul dupa cum e omul asha este shi atitudinea fatza de el. 2) Obiect de forma inelara avand diferite intrebuintzari. ◊ ~ de salvare cerc de pluta sau de cauciuc (umflat cu aer sau cu alt material ushor) folosit pentru a tzine la suprafatza apei un naufragiat. ~ de fum rotocol de fum de tzigara. 3) Ingraditura de piatra sau de lemn a unei fantani; ghizd. /<sl. kolatzi

colac m. 1. turta impletita in forma de cununa sau ghirlanda: colacii se impart la praznice sau comandare (v. pupaza); colac de Craciun; 2. dar plocon facut de tzarani moshierului la zile mari; 3. ceva rotund banta in forma de cerc: colac de sarma; a se face colac a se ghemui; 4. ghizdurile unui putz sau roata despartzitoare la o moara: pe colacul fantanei erau doua pahare de argint CR. [Slav. KOLAČ cozonac (din kolo roata)].

colác m. (d. vsl. kolačĭ [d. kolo roata cerc] de unde s’a facut pl. colacĭ apoĭ sing. colac k dracĭ drac saŭ d. bg. kolak var. din kolač rus. kalač ung. kalács). Covrig mare impletit care se ofera la biserica. Plocon veste (buna saŭ rea): hop shi el cu colacu. Cerc gros (pl. shi colace neutru): colac de peatra la fintina. Spira: colaciĭ sharpeluĭ. A te face colac (saŭ covrig) de frig a te zgrebuli. Colac peste pupaza. V. pupaza. V. shi bornac naporjne prescura.

colác s. m. pl. coláci

colác s. m. pl. coláci

colac pl. colaci

COLÁC s. 1. v. ghizd. 2. v. talpa. 3. v. rotocol.

COLÁC s. v. cozonac.

COLAC s. 1. ghizd margine (inv. shi reg.) stobor (reg.) chei (pl.). (~ la fintina.) 2. talpa (~ la o roata.) 3. cerc rotocol (~ de fum.)

colac s. v. COZONAC.

colác (coláci) s. m. 1. Un fel de piine in forma de inel impletita din mai multe straturi de aluat. 2. Covrig. Se spune mai ales despre colacii sau covrigii de o anumita forma ce se impart de pomana pentru odihna sufletului unui mort; colacul mare pentru preot shi dascal de forma circulara inconjurat de doua impletituri shi avind deasupra doua chifle rotunde shi doua cruci dispuse simetric; colacii laturalnici pomana de 17 colaci dintre care unul se presupune pentru Domnul altul pentru Fecioara Maria 10 pentru mort shi 5 liturghioare sau covrigi in forma de doua 8 incrucishate; colacii de la usha cuptorului grup de 11 colaci ce se impart calzi. 3. Piine data de pomana. 4. In general obiect in forma roata sau de covrig. 5. Colac de salvare. 6. Colier. 7. Coroana. 8. Arc bolta. 9. Ghizd colac de fintina. 10. Obada. 11. Gard imprejmuire. 12. Pernitza de pus pe cai. 13. (Inv.) Dar cadou. 14. (Inv.) Recompensa bacsish. Mr. megl. culac istr. colac. Sl. kolač de la kolo „roata” (Miklosich Slaw. Elem. 25; Cihac II 67; Conev 66); cf. bg. kolač sb. kòlač rus. kalač. Rezultatul normal *colaci pl. colaci a dus la formarea unui sing. analogic (DAR). Este inutila prin urmare ipoteza lui Diculescu Elementele 473 bazata pe gr. *ϰόλλαξ in loc de ϰολλιξ. Cuvintul rom. a intrat in mai multe limbi uneori impreuna cu alte der. bazate pe fonetismul sl.: tc. kolak (fatza de kulaç) alb. kuljatš (fatza de kaljač) bg. kolak mag. kalák „bacshish” (fatza de kalács) cf. Berneker 541 shi DAR. Der. colacel s. m. (covrig); colacime s. f. (ofranda de colaci sau de daruri); colacar s. m. (persoana care ofera un dar; persoana care improvizeaza oratzii la nuntzile tipice; turnator); colacaritza s. f. (femeie care pregateshte piinile de pomana); colacari vb. (a recita oratzii; a spiona; a turna); colacarie s. f. (oratzie denuntz); colacash s. m. (persoana care improvizeaza oratzii); colacashie s. f. (oratzie); colacer s. m. (prieten al mirelui care i este martor shi care recita oratzia) cuvint care pare a se fi incrucishat cu colcer clucer shi care Tiktin shi DAR le considera der. de la conacar shi confundat cu colac prin etimologie populara ipoteza putzin plauzibila (shi mai putzin este der. din bg. kolačer propusa de Conev 58); colaci vb. (a aranja o casatorie a face pe petzitorul; a prezenta a face cunoshtintza; a (se) amesteca a (se) baga; a spiona a turna a denuntza a descoperi; a face colac a rasuci; a incurca a incilci); colacitura s. f. (rulou; incurcatura); colatau s. n. (miner; coc conci) care Tiktin shi DAR il pun in legatura cu mag. kallantyú „clantza” (cf. Stamati: pletele iau pieptanat shi colatau leau facut); incolaci (var. (in)colataci) vb. (a face k un cerc a incovriga); incolacitura s. f. (roata cerc); descola(ta)ci vb. (a desface a intinde a desfashura).

colác colaci s.m. 1. Un fel de paine impletita din mai multe straturi de aluat. Colac de Craciun: „Noua gazda ce nea da? / Colacu de dupa masa / SHi pe fiica ei frumoasa” (Calendar 1980: 5). Colac de nunta. Colac funerar: „SHtiu eu ce mii leacu / Giolju shi colacu” (Calendar 1980: 6). 2. (reg.) Obicei conform caruia tinerii casatoritzi se duc cu daruri la nashi la o saptamana dupa nunta (Grai. rom. 2000; Maram. Nord). 3. (reg.) Petrecere organizata a doua zi dupa nunta (zona Codru). 4. Colac de fantana = ghizd. 5. Colac de fan rasucit pus pe varful capitzei k sa nul ia vantul; clenciuri carliga (ALRRM 1973: 833; Hoteni Onceshti Vad). 6. Cercul de coaja de copac care se pune de jurimprejurul pietrelor (la morile de apa); veshca (Felecan 1983). Din s. kolač de la kolo „roata” (Miklosich Cihac Conev cf. DER; Scriban DEX MDA).

colác i s.m. 1. Un fel de paine impletita din mai multe straturi de aluat. Colac de Craciun: „Noua gazda ce nea da? / Colacu de dupa masa / SHi pe fiica ei frumoasa” (Calendar 1980: 5). Colac de nunta. Colac funerar: „SHtiu eu ce mii leacu / Giolju shi colacu” (Calendar 1980: 6). 2. Ghizd colac de fantana. 3. Colac de fan rasucit pus pe varful capitzei k sa nul ia vantul; clenciuri carliga (ALR 1973: 833; Hoteni Onceshti Vad). 4. Cercul de coaja de copac care se pune de jur imprejurul pietrelor (la morile de apa); veshca (Felecan 1983). Din s. kolač de la kolo „roata” (Miklosich Cihac Conev cf. DER); cf. magh. kalács.

colác colaci s. m. Un fel de paine de obicei in forma rotunda k o cununa shi uneori impletit in doua sau mai multe suluri de coca facut nu pentru mancarea zilnica obishnuita ci pentru impartzit altora la anumite solemnitatzi religioase. ◊ Colac acoperit = colac care se da cumetrilor mari. ◊ Colac de Andrei = colac facut de fete cu apa neinceputa. ◊ Colac de botez = colac dus nashilor. ◊ Colac de Craciun = colac facut din doua suluri de coca impletite shi inconjurate cu un alt sul. ◊ Colac de cununie (sau de nunta) = colac adus de fini nashilor. ◊ Colac de mort = colac care se pune pe pieptul mortzilor. ◊ Colac de colindatori = colindetz; colacel. ♦ Reg. Bucatzi de paine cu coliva shi lumanarea pe ea care se impart la saraci la rude shi la vecini pentru pomenirea mortzilor. Din sl. kolačĭ.

colac colaci s. m. 1. (intl.) inel de dama cu montura impletita. 2. (shc.) nota opt.

colac peste pupaza expr. element care complica situatzia.