colác i s.m. 1. Un fel de paine impletita din mai multe straturi de aluat. Colac de Craciun: „Noua gazda ce nea da? / Colacu de dupa masa / SHi pe fiica ei frumoasa” (Calendar 1980: 5). Colac de nunta. Colac funerar: „SHtiu eu ce mii leacu / Giolju shi colacu” (Calendar 1980: 6). 2. Ghizd colac de fantana. 3. Colac de fan rasucit pus pe varful capitzei k sa nul ia vantul; clenciuri carliga (ALR 1973: 833; Hoteni Onceshti Vad). 4. Cercul de coaja de copac care se pune de jur imprejurul pietrelor (la morile de apa); veshca (Felecan 1983). Din s. kolač de la kolo „roata” (Miklosich Cihac Conev cf. DER); cf. magh. kalács.