COLÁC colaci s. m. 1. Produs de panificatzie de obicei in forma de inel impletit din doua sau din mai multe suluri de coca. ◊ Colaci domneshti = daruri obligatorii trimise domniei de orashele din TZara Romaneasca shi din Moldova. ◊ Expr. A se face colac = a se asheza a se culca cu corpul incolacit. Colac peste pupaza = se zice cand la un necaz sau la o nenorocire se adauga un alt necaz sau o alta nenorocire. A umbla dupa (sau a ashtepta) colaci calzi = a umbla dupa (sau a ashtepta) lucruri bune placute shi venite dea gata. A ashtepta (sau a primi pe cineva) cu colaci calzi = a face (cuiva) o primire buna. 2. Obiect de metal de lemn de cauciuc etc. de forma inelara. ◊ Colac de salvare inel de pluta sau de cauciuc umflat cu aer cu ajutorul caruia o persoana (naufragiata) se poate mentzine deasupra apei; centura de salvare. ♦ Imprejmuire de piatra sau de lemn in jurul unei fantani; ghizd. 3. Rotocol de fum (de tzigara). Din sl. kolačĭ.