cautá [At: CORESI ap. C P 45 / P: cau~ / V: caotá caltá captá catá cotá / Pzi: cáut / E: ml *cautare] 1 vi (Cu pp. „de”) A se interesa. 2 vi A se ocupa (de sau cu ceva). 3 vi A se preocupa. 4 vi A avea mereu gandul la ceva. 56 vt (Ie) Ashi ~ treaba (sau de treaba) Ashi vedea de treburile sale (fara a se interesa de ale altora). 78 vt (Ie) Ashi ~ calea (sau de cale de drum de duca) A se ocupa numai de drumul sau (fara a se interesa de altceva). 9 vt (Iae) Ashi continua drumul. 10 vt (Iae) A pleca. 11 vi (Ie; nob) Ashi ~ de seama Ashi vedea de drum. 12 vi (Ie) Ashi ~ de sanatate A se trata. 1314 vi (Ie) Ashi ~ de obiele Ashi vedea de interese (descurcanduse fara ajutor). 15 vi (Ie) Ashi ~ de suflet A fi cu gandul la cele recomandate de biserica pentru viatza sufleteasca. 16 vt (Ie) A ~ unui mort de suflet A face cele recomandate de credintza religioasa pentru mantuirea sufletului mortului. 17 vi (Ie) Ai ~ cuiva de dreptate A se interesa de cauza cuiva ajutandul sa i se faca dreptate. 18 vi A se ingriji de ceva. 19 vt A ingriji pe cineva. 20 vi A purta grija cuiva. 21 vt (Spc) A ingriji un bolnav. 22 vt (Inv; d. medici) A face unui bolnav vizita medicala. 23 vt (Inv; d. medici) A trata. 24 vi (Ie; gmtz) Dute shi te ~ Ai nevoie de medic. 25 vt (Spc; d. deocheatzi) A descanta. 26 vt (D. copii mici pui) A supraveghea. 27 vt (D. vite) A pazi. 28 vt (D. straini) A primi cu ospitalitate. 29 vt (D. calatori) A adaposti. 30 vt (D. moshii) A ingriji cu atentzie. 31 vt (Pex) A administra. 32 vi (Construit cu conjunctivul sau imperativul) A fi atent. 33 vi A baga de seama. 34 vt A vrea cu tot dinadinsul. 35 vt Ashi da silintza sau osteneala sa... 36 vi A tinde. 37 vt A examina. 38 vt A observa. 39 vt A iscodi. 40 vt (Ie) A ~ pasare de ou A examina spre a vedea daca are ou in ea. 4142 vt (Ie) A ~ ouale A examina ouale spre a vedea daca sunt proaspete (sau au plod). 43 vt A studia o afacere. 4445 vt (Jur; inv) A cerceta (1112). 46 vti (Ie) Ashi ~ (cu) judecata cu cineva A se rafui cu cineva la judecata. 47 vt (Ie) A ~ pe cineva cu legea (sau la judecata) A da pe cineva in judecata. 48 vr (Ie) A se ~ Ashi cauta dreptatea. 49 vt (SHie A ~ cu ochii) A indrepta privirea spre ceva. 50 vi (Pex) A privi la ceva. 51 vr (Ie) Ashi ~ in ochi A se privi reciproc. 52 vi (Ie) A ~ la cineva cu ochi buni A privi cu bunavointza cu dragoste pe cineva. 53 vi (Ie) A ~ rau (sau nu bine) cuiva A se uita urat cu dushmanie la cineva. 54 vi (Ie) A ~ in coarnele cuiva (sau ai ~ cuiva in coarne) A asculta cu supunere pe cineva fucandui toate voile. 55 vi (Ie) A ~ la mana altuia A ashtepta sai dea altzii cei trebuie. 56 vt A tzinti (cu pushca). 57 vi (impreuna cu adverbe sau adjective predicative) A avea infatzisharea... 58 vi (Ie) Cauta a... Are infatzisharea expresia k shi cand ar fi... 59 vi (Ie) Cauta a batz Doreshte bataie. 60 vi (Fig) A fi indreptat cu fatza spre (k shi cum ar privi intracolo). 61 vi (Pan; inv; d. obiecte) A fi situat (sau ashezat) spre... 62 vi A se indrepta intro directzie. 63 vt A avea legatura cu... 64 vi (Inv) A se referi (la ceva). 65 vt A lua in considerare. 66 vi A tzine seama de... 67 vi A se lua dupa... 68 vi A se lasa influentzat de... 69 vt (Adesea ioc „a gasi” „a pierde”) A incerca sa gaseshti pe cineva (sau ceva) pierdut Si: (inv) a cerca (22) a cerceta (9). 70 vt (D. vanatori) A umbla singuri (sau cu cainii) dupa vanat. 71 vt (Ie) A ~ ziua de ieri A cauta inutil ceva ce nu se mai poate gasi. 72 vt (Ie) A ~ ceva cu lumanarea A urmari cu tot dinadinsul. 73 vti (Ie) A ~ (cuiva) cearta (nob de cearta sau pricina vrajba) cu lumanarea A urmari motiv de cearta. 74 vt (Ie) A ~ (cuiva) nod in papura A se stradui sa gaseasca vinovat pe cel fara vina sai gaseasca cusururi care nu le are k sal poata certa pedepsi. 75 vi (Ie) A ~ cu gandul A incerca satzi aduci aminte. 76 vt (C. este omul shi imbracamintea lui) A perchezitziona. 77 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) prin cap A vedea daca nu are paduchi (sau lindini). 78 vt (Iae) A bate. 79 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) de lindina Ai cauta cuiva cearta. 80 vt (Cu determinare locala cu complementul „ce” in interogatzii shi negatzii; is) Ce cautzi acolo? sau Nai ce ~ acolo! A nu avea dreptul sa faci ceva. 81 vt (Ias) A nu avea nici un interes sa... 82 vi (Spc; cu determinarea „in palma” „in cartzi” „in bobi” etc.; complementul este „soarta” „viitorul”) A ghici din palma din cartzi din bobi etc. trecutul shi viitorul cuiva. 83 vt A incerca sa procuri ceva a te stradui sa ajungi in posesia unui lucru. 84 vr (D. un lucru de pretz) A avea succes. 85 vr (D. o marfa) A se vinde. 86 vt (Inv; d. impozite) A incasa. 87 vr (D. oameni) A se vizita. 88 vt (Nob) A cere. 89 vim (Urmat de infinitiv sau de conjunctiv) A fi in interesul cuiva Si: a trebui. 90 vim A fi obligatoriu sa... 91 vt (Impersonal) Ai veni vremea sa...

CAUTÁ cáut vb. I. I. Tranz. 1. (Adesea in opozitzie cu gasi) A incerca sa gaseshti pe cineva sau ceva (pierdut ascuns sau amestecat printre alte lucruri asemanatoare); a umbla dupa... Caut cartea in biblioteca. ▭ Nu ashteapta sai mai zica o data ci primi cu toata multzumirea k unul ce aceea shi cauta. ISPIRESCU L. 8. Vinatorul nare nevoie sa umble pe jos sa caute vinatul ajutat de ciinele sau. ODOBESCU S. III 15. Sacuii se apucara a cauta prin paduri shi prin strimtori pe nobilii care umblau ratacind. BALCESCU O. II 258. ◊ (Cu privire la abstracte) Ishi cauta prilej unul altuia de a se dondani. SHEZ. III 182. ◊ Expr. A cauta (cuiva) cearta sau pricina (cu luminarea) = a se sili sa afle prilej de cearta. Nemaiavind ce pricina sa le caute ramine pe ginduri. CREANGA P. 265. Dumneata moshule... cautzi pricina ziuan amiaza mare cu luminarea. CREANGA P. 82. A cauta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a incerca sa descoperi (pe cineva sau ceva) intrun grup intro multzime etc. Cauta cu ochii shi vazu pendula scumpa. DUMITRIU N. 65. A cauta cu gindul = a se sili sashi aduca aminte. Veta: De la Iunion? (cauta cu gindul). CARAGIALE O. I 69. A cauta privirile cuiva = a incerca sa intilneshti privirile cuiva. A cauta vreme cu prilej v. prilej. A cauta ziua de ieri v. ieri. A cauta (cuiva) nod in papura v. papura. A cauta pe dracul v. drac. ◊ Refl. Se cauta apoi prin buzunare shi afla un taler pierdut din ziua de ieri. RETEGANUL P. I 72. Mosh Dragan cum auzea De pe SHalga jos sarea SHi la briu se cauta. TEODORESCU P. P. 691. ♦ Intranz. (Cu o determinare locala) A cerceta a scotoci. Ivan atunci... aprinde luminarea shi incepe a cauta prin casa in toate partzile dar nu gaseshte pe nimene. CREANGA P. 302. ♦ (Cu privire la persoane; uneori urmat de determinari locale) A se deplasa undeva pentru a gasi sau a intilni pe cineva; a se interesa undeva de prezentza cuiva a intreba de cineva. Sa shtii k ma cheama FatFrumos shi sa ma cautzi la manastireadetamiie. CREANGA P. 88. Sosind acasa slugile imi spusera k politzmaistrul shi... doctorul S. ma cautasera. NEGRUZZI S. I 54. 2. (Cu privire la obiecte concrete sau la notziuni abstracte) A incerca sa procuri a tinde sa obtzii sa dobindeshti ceva a avea k scop a urmari ceva a umbla dupa ceva. Ashi cauta dreptatea. ▭ Cun geamat sfishietor deschidea ochii cautindushi salvarea in ochii plini de bunatate ai infirmierei. BART E. 380. Dute de cauta noua piei de bivol. ISPIRESCU L. 27. SHtiintza noua... cautind realizarea in omenire a dreptatzii shi a fratziei. BALCESCU. O. II 9. ◊ (Mai ales in intrebari introduse prin «ce» shi in unire cu o determinare locala) Mie teama k are sa ma intrebe ce caut eu intre ei. SAHIA N. 17. La ceai venit regina aicea in pustiu? Ce cautzi la barbarul sub streshinai de cetini? EMINESCU O. I 91. ◊ Expr. Nai ce cauta (undeva) = nu exista motiv ratziune sa te afli sau sa vii (undeva); nai dreptul sau permisiunea sa mai vii (undeva); itzi este interzis sa o faci. Nu mai ai ce cauta la casa mea. CREANGA P. 193. ♦ Refl. pas. (Despre o marfa sau un lucru de pretz) A avea trecere a se cere. Au ieshit cartofii noi; cei vechi nu se mai cauta. II. 1. Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. «de») A se interesa a se ocupa de... a nu se lasa abatut de la... a se ingriji de... Acum draga doamna dute detzi vezi copiii shi cauta de casa cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI S. I 147. ◊ Expr. Ashi cauta de treaba (sau de treburi de nevoi) = a) ashi vedea (in mod conshtiincios) de ocupatziile sale fara a se amesteca in probleme ce nul privesc. De mash vedea scapat... sami caut de nevoi shi treburi. SADOVEANU D. P. 122. Cuminte... k totdeauna imi cautai de treaba. HOGASH M. N. 13. Ipate acum nici de treaba nushi mai cauta nici mincarea nu se prindea de dinsul. CREANGA P. 166; b) (la imperativ) nutzi face griji zadarnice / nu te amesteca in lucruri care nu te privesc / lasama in pace / Ba mai binetzi cauta de nevoi shitzi ie talpashitza pina nu vine neneaca k sa te deie de urechi afara. ALECSANDRI T. I 38. Te poftesc dami pace shitzi cauta de treaba dumitale. NEGRUZZI S. I 84. Ashi cauta de drum (sau de cale) = a) a porni in drumul lui a pleca. Domnule fami placerea de atzi cauta de drum. ALECSANDRI T. 753. Se despart cu sanatate... shishi cauta fiecare de cale. RETEGANUL P. III 85; b) (la imperativ familiar) carate! pleaca! Ashi cauta de sanatate = ashi ingriji sanatatea a se supune unui tratament medical. ◊ Tranz. In gradina cu multe straturi neudata shi necautata de nimeni nascura din pietrish sterp din arshitza zilei shi din uscaciunea noptzii flori cu frunze galbene. EMINESCU N. 28. 2. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») A purta de grija (unui bolnav)... a se ingriji de... a supraveghea a pazi. Au cautat... de tatasau cind a fost bolnav. SBIERA P. 1. Am so invatz eu cum trebuie sa caute alta data de barbat! CREANGA P. 126. ◊ Tranz. Induioshata de soarta nenorocita a negresei o cauta cu ingrijiri materne. BART E. 376. A cautato la boala. CREANGA P. 291. Din ora ce mam imbolnavit el na voit sa se dezlipeasca de linga patul in care sufeream. Ah! mamuca cu ce ingrijire ma cautat! ALECSANDRI T. I 341. Nani nani copilash Dragul mamei feciorash! K mama tea legana SHi mama tea cauta K peo floare dragalasha. K peun ingerel in fasha. ALECSANDRI P. P. 381. ◊ Refl. Se vede k omul cel din car e bolnav... shil ducetzi la vro doftoroaie undeva sa se caute. CREANGA P. 330. 3. Intranz. (Mai ales la imperativ) A fi atent a baga de seama a urmari atent. Pe mine cautatzi sa nu ma smintitzi: fata shi ochii din cap! CREANGA P. 266. 4. Tranz. (Construit cu o completiva directa) A vrea cu tot dinadinsul ashi da silintza osteneala a se stradui sa... Tatasau il trimitea intruna sa caute a se capatui shi el. ISPIRESCU L. 33. Cind vei ajunge shi tu o data mare shi tare i cauta sa judeci lucrurile dea firapar. CREANGA P. 223. La blinda ta mustrare... Eu caut a raspunde nu shtiu ce sa raspund. EMINESCU O. I 91. 5. Tranz. impers. (Mai ales in forma cata) A trebui a se cuveni a fi necesar sa... Cata sa shtim cum se mishca shi cu cine se aduna hatmane. SADOVEANU Z. C. 112. Cata sa le satisfacem curiozitatea. NEGRUZZI S. I 109. Dear fi apa pinan piept La mindra cata sa trec. JARNÍKBIRSEANU D. 15. III. 1. Intranz. A urmari cu ochii a se uita a privi. Unul cautan oglinda deshi bucleaza al sau par Altul cauta in lume shi in vreme adevar. EMINESCU O. I 130. Lentzo... cauta drept in ochii mei. ALECSANDRI T. 1453. Sa se asheze... de alaturea oshtilor shi de acolo sa caute la razboi. BALCESCU O. I 28. Lelitza Marie Plina de trufie Cu a sale gene Ochishori sprincene K dei cautzi in ochi Mori k de deochi. ANT. LIT. POP. 310. ◊ Fig. Florile cautau in jos La pamintul negricios. CASSIAN in POEZ. N. 108. ◊ Expr. (Familiar) A cauta (cuiva) in coarne = a rasfatza (pe cineva). ♦ Refl. A se privi a se examina (in oglinda). Ma caut in paretele de oglinzi. EMINESCU O. I 80. ♦ Intranz. A avea privirea sau uitatura intrun anumit fel. (Atestat in forma cata) Cata cam piezish din fire. PANN P. V. I 26. ♦ Intranz. Fig. A fi indreptat orientat spre...; (despre fiintze) a se indrepta spre... (Atestat in forma cata) SHase argatzi nu le da de cap [vitelor] pina nu se potoleau de bunavoie shi nu catau spre obor. DELAVRANCEA S. 18. Soarele acum cata spre asfintzit. BALCESCU O. II 90. 2. Tranz. A cerceta a examina. Cautara ratza... peanai era din aripa cea dreapta picata. RETEGANUL P. III 19. Dupa ce leau luat [ploshtile] au inceput sa le caute pe toate partzile shi sa se mire de lucrul cel rar shi iscusit. SBIERA P. 69. Mai baiete ia sa vedem nai tu vrun semn la picior? Cauta baietul il vede cu pecetea la picior. SHEZ.I 6. ◊ Expr. A cauta o pasare de ou = a o examina pipaindo pentru ashi da seama daca are ou. SHi cum io dau [pupaza] in mina javra dracului se face a o cauta de ou shii dezleaga atunci frumushel atza de la picior. CREANGA A. 57. ◊ Refl. pas. Calul de dar nu se cauta in gura. NECRUZZI S. I 249. 3. Intranz. (In legatura cu adverbe sau adjective predicative) A avea aspectul infatzisharea... Cauta mai voioasa Cai plecat sprea dumitale casa. TEODORESCU P. P. 165. ♦ A da aspectul sau infatzisharea de...; a exprima a trada o anumita stare sufleteasca. Ochii ostenitzi shi parul nepieptanat... cautau a melancolie. DELAVRANCEA la TDRG. ◊ Expr. (Rar) Cauta a...= doreshte ceva tinjeshte dupa... (in forma cata) Adeseori Radu cu ochii aiurit pironitzi in deshert parcar fi catat a drum raminea... dus pe ginduri. VLAHUTZA N. 12. 4. Intranz. Fig. A tzine socoteala a lua in consideratzie a se lua dupa... Mash naimi pina cea cinta cucul shi ce se atinge de simbrie eu caut mai mult la oameni shi sint indestulat dacoi avea ce minca. SBIERA P. 7. ◊ Tranz. (Urmat de o completiva directa) Nu cauta cas mic dar trebile care tzi leoi face eu nu lea face altul macar sa fie cu stea infrunte. CREANGA P. 152. Nu cauta cas rushinos dinaintea oamenilor... is tare cu duh cind sint singur. ALECSANDRI T. I 54. 5. Intranz. (In superstitzii urmat de determinari introduse prin prep. «cu» «la» sau «in») A cerceta viitorul (din pozitzia stelelor a bobilor etc.). A imbiat pe la vraci shi filozofi k sa le caute la stele shi sa le ghiceasca. ISPIRESCU L. 1. Cauta maica cu sita Doar moi putea marita. JARNÍKBIRSEANU D. 446. In bobi nu se poate cauta decit cu grauntze de papushoi. SHEZ. III 126. Pronuntzat: cau (shi regional cauta). Varianta: catá cat (BENIUC V. 41 SADOVEANU Z. C. 112 JARNÍKBIRSEANU D. 38) vb. I.

CAUTÁ cáut vb. I. I. Tranz. 1. A incerca sa gaseshti pe cineva sau ceva; a umbla dupa... ◊ Expr. A cauta (cuiva) cearta sau pricina (cu lumanarea) = a cauta prilej de cearta cu orice pretz. A cauta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a incerca sa descoperi (pe cineva sau ceva) intrun grup intro multzime etc. A cauta cu gandul = a se sili sashi aduca aminte. A cauta privirile cuiva = a incerca sa intalneshti privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta a scotoci. ♦ A se deplasa undeva pentru a gasi pe cineva; a se interesa undeva de prezentza cuiva. 2. A incerca sa obtzii ceva a urmari ceva. Dute de cauta noua piei de bivol (ISPIRESCU). ◊ Expr. Nai ce cauta (undeva) = nu exista motiv e interzis sa te afli sau sa vii (undeva).** Refl. (Despre marfuri) A avea trecere a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa a se ocupa de... ◊ Expr. Ashi cauta de treaba (sau de treburi de nevoi) = ashi vedea de ocupatziile sale fara a se amesteca in treburile altora. Ashi cauta de drum (sau de cale) = ashi continua drumul ashi vedea de treburile sale. 2. Intranz. shi tranz. A purta de grija (unui bolnav) a se ingriji de... ◊ Refl. Se cauta la doctor. ♦ A baga de seama a fi atent. Pe mine cautatzi sa nu ma smintitzi (CREANGA). 3. Tranz. Ashi da silintza a se stradui sa... Tatasau il trimitea intruna sa caute a se capatui (ISPIRESCU). 4. Tranz. impers. A trebui a se cuveni. Cata sa shtim cum se mishca shi cu cine se aduna (SADOVEANU). III. 1. Intranz. A se uita a privi a urmari cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A cauta (cuiva) in coarne = a rasfatza (pe cineva). ♦ Fig. A fi indreptat orientat spre...; (despre fiintze) a se indrepta spre... 2. Tranz. A cerceta a examina. ◊ Expr. A cauta o pasare de ou = a examina o pasare pipaindo pentru ashi da seama daca are ou. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau infatzisharea de... Ochii ostenitzi shi parul nepieptanat... cautau a melancolie (DELAVRANCEA). 4. Intranz. shi tranz. Fig. A lua in consideratzie a se lua dupa... Nu cauta cas mic (CREANGA). 5. Intranz. (In superstitzii) A cerceta pozitzia stelelor a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Var.: catá vb. I] Lat. *cautare.

A CAUTÁ cáut 1. tranz. 1) A incerca sa gaseasca. ~ o carte. ~ prietenul. ~ izvorul. ◊ ~ cu ochii (pe cineva sau ceva) a incerca sa descopere pe cineva sau ceva (intro multzime). ~ pe dracul a) a fi imprevizibil; b) ashi provoca neplaceri. Nai ce cauta (undeva sau la cineva) nu exista motiv pentru a pleca undeva sau la cineva. 2) A incerca cu insistentza sa obtzina. ~ bani. ~ slava. ~ ajutor. ◊ ~ pricina a cauta motiv de cearta. 3) (urmat de obicei de un verb la modul conjunctiv) A depune eforturi; a face tot posibilul. Cauta sa te intorci mai repede. 4) A privi cu atentzie; a examina; a cerceta. 5) A avea in grija; a ingriji. ~ un bolnav. 6) (mai ales in constructzii negative) A lua in considerare. Nu cauta cas tanar. 2. intranz. 1) Ashi indrepta ochii (pentru a vedea); a se uita; a privi. ◊ ~ (cuiva) in coarne a rasfatza; a intra in voie. 2) A manifesta interes; a se interesa. ~ de sanatate. 3) A avea grija; a ingriji. ~ de un bolnav. 4) pop. (in superstitzii) A prezice viitorul (dand in cartzi in bobi etc.); a ghici. 5) (mai ales la pasiv sau reflexiv pasiv) A solicita cu insistentza; a intreba. Marfa aceasta este cautata. 6) (mai ales in constructzii negative) A tzine cont; a avea in vedere; a se uita. /<lat. cautare

A SE CAUTÁ ma cáut intranz. A tzine la sanatatea sa. /<lat. cautare

cautà v. 1. a umbla ashi da osteneala sa afle: cine cauta gaseshte; 2. a se sili a incerca: hotzii cautara sa scape; 3. a intoarce ochii in toate partzile spre a vedea a privi: a cauta cu mila la ea; 4. a ingriji de: a cauta un bolnav a cauta pe copii; 5. a cerceta a socoti: ma cauta in toate partzile; 6. a se ingriji cu un doftor; 7. a se cere: marfa buna se cauta. [Lat. *CAVITARE (din CAUTUS)].

cata v vz cauta

catà v. 1. a cauta; 2. a privi a se uita: cata la mine; 3. (impers.) trebue: cata sa shtii. [Banat capta = lat. CAPTARE]. V. cautà.

2) cat a catá V. caut.

cáut a cautá v. tr. (lat. cautare d. lat. cavére cáutum a pazi a te feri. V. cautziune precaut). Cat cercetez: a cauta un lucru perdut. Ingrijesc curez: a cauta un bolnav. Consider ma uĭt: dute shi nu cauta k ploŭa. Ma incerc ma silesc tind: hotzu cauta sa fure. V. intr. Privesc ma uĭt: aĭ cauta cuĭva in ochĭ a cauta la cineva. Ma ocup ma interesez: a cauta de copiĭ atzĭ cauta de afacerĭ de treaba. Ma ingrijesc imĭ daŭ atentziune ma curez: a te cauta cu medicu de o boala grea. Is considerat am pretz am cautare: marfa buna se cauta. Caut cearta cuĭva il provoc la cearta. Caut pe dracu cu luminarea caut cu insistentza o neplacere. Imĭ caut de treaba imĭ vad de treaba. Imĭ caut de drum imĭ vad de drum. Caut perĭ in palma saŭ nod in papura caut sa gasesc defecte unde nus. Caut cu un ochĭ la faina shi cu altu la slanina (Iron.) is shpanchĭ (zbanghiŭ). Caut cuĭva in coarne (cum se uĭta tzaraniĭ la vitzeĭ k sa vada cind le ĭese coarnele) protejez shi permit cuĭva sashĭ faca toate gusturile: copiluluĭ sa nuĭ cautzĭ in coarne k se strica. Iron. E frumos dar nu se cauta e frumos dar n’are cautare nu se intereseaza lumea de el. Maĭ rar shi pop. cat a cata. V. impers. Cata sa trebuie sa.

cautá (a ~) (cau) vb. ind. prez. 1 sg. cáut 3 cáuta; imper. 2 sg. cáuta neg. nu cautá

cautá vb. (sil. cau) ind. prez. 1 sg. cáut 3 sg. shi pl. cáuta; imper. 2 sg. cáuta neg. nu cauta

cauta (nu: cata)

caut cautare inf. s.

CAUTÁ vb. 1. (inv.) a cere. (La ~ peste tot.) 2. (inv.) a socoti. (~ un om potrivit pentru...) 3. a cotrobai a rascoli a scormoni a scotoci a umbla (pop.) a scociori (inv. shi reg.) a scodoli a scorbeli (reg.) a bodicai a corleshi a cotili a hojbai a scobarlai (Mold.) a barcai (Bucov.) a boltai (prin Olt.) a buldushi (prin Ban.) a burfai (Ban.) a cobarlui (Mold. shi Bucov.) a cociobai (Munt.) a scofeli (inv.) a scorteli. (~ prin sertare prin toata casa prin lucrurile mele.) 4. a se cere a se vinde (inv.) a se intreba. (O marfa care se ~.) 5. a se interesa a se ocupa a se preocupa ashi vedea. (Te rog satzi ~ de treaba ta!) 6. a ingriji a vedea (inv. shi reg.) a (se) griji (Transilv.) a (se) cashtiga. (~ de toate ale casei.) 7. v. incerca. 8. a incerca a vedea. (~ daca nu potzi sa dezlegi problema.) 9. a incerca a umbla. (~ sa ma inshele.) 10. a incerca a tatona (inv. shi reg.) a probalui. (~ sa gaseasca o solutzie.) 11. a cerceta a examina a studia (inv.) a cerca. (Calul de dar nu se ~ in gura.) 12. v. trata.

CAUTÁ vb. v. cadea cere cuveni impune privi trebui uita.

cauta vb. v. CADEA. CERE. CUVENI. IMPUNE. PRIVI. TREBUI. UITA.

CAUTA vb. 1. (inv.) a cere. (La ~ peste tot.) 2. (inv.) a socoti. (~ un om potrivit pentru...) 3. a cotrobai a rascoli a scormoni a scotoci a umbla (pop.) a scociori (inv. shi reg.) a scodoli a scorbeli (reg.) a bodicai a corleshi a cotili a hojbai a scobirlai (Mold.) a bircii (Bucov.) a boltai (prin Olt.) a buldushi (prin Ban.) a burfai (Ban.) a cobirlui (Mold. shi Bucov.) a cociobai (Munt.) a scofeli (inv.) a scorteli. (~ prin sertare prin toata casa prin lucrurile mele.) 4. a se cere a se vinde (inv.) a se intreba. (O marfa care se ~.) 5. a se interesa a se ocupa a se preocupa. (Te rog satzi ~ de treaba!) 6. a ingriji a vedea (inv. shi reg.) a (se) griji (Transilv.) a (se) cishtiga. (~ de toate ale casei.) 7. a incerca a se sili a se stradui (pop.) a cerca a se munci a se osteni a se trudi. (~ sa fii amabil.) 8. a incerca a vedea. (~ daca nu potzi sa dezlegi problema.) 9. a incerca a umbla. (~ sa ma inshele.) 10. a incerca a tatona (inv. shi reg.) a probalui. (~ sa gaseasca o solutzie.) 11. a cerceta a examina a studia (inv.) a cerca. (Calul de dar nu se ~ in gura.) 12. (MED.) a (se) ingriji a (se) trata (pop. shi fam.) a (se) doftori a (se) doftorici (inv.) a (se) cura a (se) curarisi. (Sa ~ de astm.)

cautá (cáut cautát) vb. 1. A examina a cerceta. 2. A scruta a se uita fix shi insistent. 3. A parea a avea aspect de. 4. A fi orientat a fi situat in fatza a ceva. 5. A se ingriji a se ocupa de ceva a veghea. 6. A ingriji a avea grija de sanatatea cuiva. 7. A cerceta a verifica. 8. A iscodi a scormoni. 9. A cauta a urmari a incerca sa obtzina ceva. 10. A incerca. 11. A se stradui a face eforturi. 12. A cauta cu grija a se ingriji exagerat de felul in care se exprima. 13. (Cu pron. in dat.: ashi cauta de) Ashi vedea mai departe de a incerca mai departe a se preocupa numai de ceva a se margini la. 14. (Refl.) A avea cautare a placea a se vinde bine. 15. A fi nevoit a trebui a fi obligat (mai ales in expresia k(u)ta sa) Var. cata. Mr. caftu caftare megl. caft caftari istr. cǫwtu. Cuvint greu de explicat in care par a se fi confundat doua cuvinte lat. diferite chiar daca aceasta confuzie nu este un fapt sigur. Pare evident k var. cata reprezinta lat. captāre (Schuchardt ZRPh. XXVIII 38; CandreaDens. 286; REW 1561); cf. vegl. catuar „a afla” friul. engad. cattar „a obtzine” v. prov. catar „a vedea” sp. port. catar. La acest etimon bazat pe perfecta coicidentza a v. port. shi a v. sp. Pushcariu a renuntzat ulterior iar in DAR identifica total pe a cata cu a cauta derivindul pe primul din ultimul; aceeashi interpretare la GraurRosetti BL V 220. Este sigur k ambele cuvinte se confunda astazi in toate acceptziile lor. In privintza semantismului cuvintului rom. evolutzia la „a privi” este deja lat.; cf. San Isidoro de Sevilla Etym. XII 2 38; cattat id est videt; de unde rezulta shi faptul k reducerea lui pt este veche. De la „a privi” sa trecut firesc la sensul de „a cauta” propriu shi sp.: cf. in graiul din Astorga vai cata los buis rom. cata boii (S. Alonso Garrote El dialecto vulgar leonés Madrid 1947 p. 173). Prin urmare etimonul captāre explica perfect fonetismul shi semantismul lui a cata forma foarte impamintenita in graiul popular shi care se mentzine in numeroase regiuni in ciuda faptului k literatura prefera forma a cauta. Cu toate acestea captāre pare insuficient pentru a explica forma a cauta. Identitatea de sens ia determinat pe multzi autori sa considere k aceasta ultima forma k var. fonetica de la captāre (Diez Gramm. I 32; Cipariu Elemente 40; Körting 904) al carui rezultat pare destul de shocant. Din aceasta cauza sa incercat sa se explice cauta shi mai ales u acest cuvint prin intermediul altui etimon lat. bazat pe cuvint shi pe notziunea de cautus ushor diferite dupa divershii cercetatori (de la cautus dupa V. Burla Studii filologice 93 shi CandreaDens. 295; de la *cautāre dupa Candrea Rom. XXXIII 305; Meyer Alb. St. IV 35; GraurRosetti BL V 220; shi Pascu I 60; de la *cavitāre dupa Densusianu Rom. XXXVIII 676; G. Meyer IF VI 118; Pushcariu 325; DAR. Cf. observatziile impotriva etimonului *cavitāre la CandreaDens. 295 shi la Densusianu GS II 18). Etimonul *cavitāre „a ingriji” de la cavitum forma populara a lui cautum este posibil fara a fi convingator. Rezultat sau fonetic este incert (cf. laudavi › laudai; pavimentum › pamint; civitatem › cetate; ovem › oaie; etc.). Pe de alta parte nici *cautare nici *cavitare nu ar fi de ajuns pentru a explica toate acceptziile lui cauta; astfel incit nu pare probabila explicatzia care o propune DAR de la cata prin intermediul unei reduceri de la cauta. Astfel stind lucrurile par posibile doua solutzii. Daca se admite etimonul incert *cavitāre forma dubla cata shi cauta corespunde la doua etimoane diferite cu o totala confuzie ulterioara a semantismului. Daca se face abstractzie de *cavitāre cum pare de preferat ar fi obligatoriu sa explicam ambele forme porninduse de la lat. captāre. Forma vulg. cattare ar fi dat in mod normal cata k in prov. shi sp. pe cind de la *captāre prin intermediul unei pronuntzari defectuoase *cabtāre sar fi ajuns la cauta k in cazul lui presbyter › preut. Dovada a acestui fapt ar putea fi perfecta corespondentza a rezultatelor ambelor cuvinte in dialecte: mr. caftu preftu istr. cǫwtu prewt. Der. cautatoare s. f. (Trans. oglinda); cautator adj. (care cauta); cautator s. m. (ghicitor prezicator; petzitor mijlocitor mai ales cel care este insarcinat cu verificarea situatziei economice a pretendentului); cautatura s. f. (privire uitatura); cautare s. f. (examen; cercetare; ingrijiri medicale tratament; garda; administratzie; obiectiv pretentzie; infatzishare aspect; succes acceptare).

catá cat vb. tranz. (dial.) 1. A cauta (pe cineva): „Doara catz pa cineva? / Cat pa cel cu pana verde” (Papahagi 1925: 167). 2. A investiga a cerceta: „Haida noi sa ne catam / Care ceva neam neaflam” (Antologie 1980: 108). 3. A controla a verifica. Var. (pop.) a lui cauta (< lat. *cautare) (Scriban DEX).

catá cat vb. tranz. A cauta pe cineva: „Doara catz pa dineva? / Cat pa cel cu pana verde” (Papahagi 1925: 167). 2. A investiga a cerceta: „Haida noi sa ne catam / Care ceva neam neaflam” (Antologie 1980: 108). Der. regr. din a cauta (< lat. *cautare).

a cauta in coarne expr. a rasfatza (pe cineva.)

a cauta lapte de bou / de cuc expr. (iron.) a incerca imposibilul; a nushi da seama de absurditatea unei incercari.

a o cauta cu lumanarea expr. 1. a se comporta imprudent; a se expune accidentarilor. 2. a cauta cearta cu orice pretz. 3. (d. copii) a se purta astfel incat sa atraga asupra sa o pedeapsa.

al cauta moartea pe acasa expr. a fi decrepit / ramolit.