cére [At: COD. VOR. 127/8 / Pzi: cer (reg) cériu cei ceu / E: ml quaero] 12 vt (Inv) A incerca (sa intalneshti sau) sa afli ceva Si: a cauta. 34 vr (Cmr) A avea (cautare sau) trecere. 5 vt (Inv) A cauta sa faci ceva cuiva. 6 vt (Inv) A cauta sa obtzii ceva Si: a dori a pofti. 78 vt A cauta cu insistentza sa ai pe cineva sau ceva. 910 vt A pretinde (in baza unui drept) Si: a revendica. 1112 vi (Ie) A ~ seama (sau socoteala) (cuiva de sau de la ceva) A trage pe cineva la raspundere. 13 vt (Inv; ie) Ashi ~ seama Ashi pretinde salariul. 14 vt (Inv; ie) Ashi ~ legea (cu cineva) A chema pe cineva in judecata. 15 vt (Inv; ie) A ~ la judecata A da in judecata. 16 vt (Inv) A avea nevoie (de ceva). 1719 vt (Subiectul e datoria cinstea slujba) A impune. 2021 vt (Inv; ie) Trebuintza ~ E necesar Si: trebuie. 22 vr E nevoie. 23 vt Ashi exprima fatza de cineva dorintza de a avea ceva. 24 vt A starui pe langa cineva pentru a obtzine un lucru. 2526 vt Ai arata cuiva ceea ce doreshti satzi faca sau sa tzi dea Si: a solicita. 27 vt A ruga. 28 vt (Ie a ~ voie sau urmat de o propozitzie introdusa prin „k sa”) A solicita cu staruintza permisiunea de a face ceva. 29 vt (Spc; c.i. fata; shie a ~ mana a ~ de sotzie a ~ de nevasta) A face unei fete sau parintzilor ori tutorelui ei o propunere de casatorie Si: (pfm) a petzi. 30 vr (Spc; ie) A se ~ afara A cere permisiunea de a se duce afara (sau la WC). 31 vt (SHis a ~ mila a ~ pomana) A cershi.

CÉRE cer vb. III. Tranz. 1. A starui pe linga cineva pentru a obtzine ceva a se adresa cuiva pentru ai convinge satzi indeplineasca o dorintza o rugaminte. Dute la imparatul shi cere satzi dea douazeci de corabii. ISPIRESCU L. 23. Ba punetzi poftan cui mai baba. Cind tziam cerut oua shtii ce miai raspuns? Bate acum shi tu gaina satzi aduca galbeni. CREANGA P. 69. Indata i se aduc cele cerute. CREANGA P. 310. Miai zis: Ashtept din partetzi o rege cavaler Cami vei da prins peacela ce umilit tzil cer... Eu vreau sami dai copilul zburdalnic pe Arald. EMINESCU O. I 91. SHtii baditza cum cereai Seara cind la noi veneai Satzi dau paharul cu miere SHi iotzi dam buzele mele. JARNÍKBIRSEANU D. 258. ◊ Expr.A cere voie sa... = a starui (pe linga cineva) a ruga (pe cineva) pentru a obtzine permisiunea sa... Cerura voie sa ramiie al intovarashi. NEGRUZZI S. I 142. ◊ Absol. Cine cere nu piere (dar nici nume bun nare). ◊ Refl. Fiul cel mai mic... se ceru shi el de la tatasau k sal lase sa pindeasca shi el. ISPIRESCU L. 73. Aice sau cerut ei k sai primeasca peste noapte shi iau primit bucuros. SBIERA P. 113. ◊ (Propozitzia secundara finala se subintzelege) Mash cere taica la shcoala. Ma indemnara domnul invatzator; zice k sint fir de griu in maracinish. Daca invatz e k shi cum mar sapa shi mar plivi. SADOVEANU M. C. 10. 2. (Cu privire la o fata sau fig. la mina ei) A face propuneri de casatorie a petzi. Iara cine sa bizui sa vie k so ceara de nevasta shi na izbuti sa faca podul... aceluia pe loc i shi taie capul. CREANGA P. 78. SHiau placut unul altuia. SHi Ipate nemaiavind rabdare se shi duce la tatasau shi la masa deo cere [pe fata]. CREANGA P. 16S. Ceru mina tinerei domnitze. NEGRUZZI S. I 107. Deseara vin la voi... Sa te cer de la ai tai. JARNÍKBIRSEANU D. 366. 3. (Cu sensul reieshind din determinari) A cershi. Cere de pomana la coltzul strazii. ▭ Am patzit shi noi k un cershitor care shedea pe comoara shi cerea milostenie. CREANGA P. 134. ◊ Absol. Deam avut de nam avut Eu la altul nam cerut. SHEZ. IV 219. 4. A pretinde (ceva) in baza unui drept a revendica. Eu ma tocmesc pe trei ani odata... Despre mine cu atita mai bine mai Chirica. SHi ce mii cere tu pentru trei ani? Ce satzi cer? Ia sami dai de mincare shi de purtat cit mia trebui. CREANGA P. 151. Nu trebuie sa cerem de la vinatori o apretzuire rece shi nepartinitoare a intimplarilor shi a izbinzilor ce se ating de arta lor favorita. ODOBESCU S. III 47. ◊ Expr. A cere satisfactzie = a pretinde satisfactzie morala in urma unei jigniri sau insulte. A cere socoteala sau (invechit) seama (cuiva sau de la cineva) = a trage la raspundere (pe cineva). Sa cerem socoteala natingilor care nu neau dus pe drumul care trebuia. PAS Z. IV 248. Lumea are drept ai cere aceasta seama. BALCESCU O. II 11. A cere pace v. pace. A cere cuvintul v. cuvint. ◊ A pretinde. Cit ceri pe un kilogram de unt? 5. A impune; a face sa fie necesar. Frosa uitase sai dea guler curat shi aceasta cerea timp. BASSARABESCU V. 45. Cum! asha degraba ne lashi?... Slujba o cere. NEGRUZZISH.I 39. ◊ Refl. pas. Pentru aceasta lucrare se cere o atentzie deosebita. ◊ Expr.Mi se cere sa... = mi se impune sa... sint obligat sa... ◊ A arata a indica o datorie o sarcina etc. Pornind de la faptul k teoria marxistleninista nu este o dogma ci o calauza in actziune partidul cere comunishtilor sa intzeleaga caracterul creator al marxism leninismului sashi insusheasca nu formulari shi citate razletze ci adevarata esentza a invatzaturii atotbiruitoare a lui MarxEngelsLeninStalin invatzatura care transforma lumea. 50 ANI EXIST. P.C.U.S. 44. 6. A dori a pofti a voi. Mincara shi se veselira cit le ceru inima. ISPIRESCU L. 39. De sentilneshte drag cu drag Cum inima ta cere Dispar shi ceruri shi pamint SHi pieptul tau se bate SHi totuatirna deun cuvint SHoptit pe jumatate. EMINESCU O. I 189. Zi shi noapte cu durere Duios sufletumi te cere. ALECSANDRI P. I 85. ◊ Refl. Umbla parca amintindushi vreun cintec alintata Pare k iar fi tot lene shi sar cere sarutata. EMINESCU O. I 158. Ma cunosc vinovata K mam cerut maritata. SEVASTOS C. 227. ◊ Refl. pas. A fi cautat a avea cautare a fi solicitat. Aceasta carte se cere mult. Prez. ind. pers. 2 sg. shi: (regional) cei (CREANGA A. 56).

CÉRE cer vb. III. Tranz. 1. A se adresa cuiva pentru a obtzine ceva pentru al convinge satzi indeplineasca o dorintza. ◊ Expr. A cere voie sa... = a starui (pe langa cineva) a ruga (pe cineva) pentru a obtzine permisiunea sa... ◊ Refl. Aice sau cerut ei k sai primeasca peste noapte (SBIERA). 2. A face unei fete propuneri de casatorie; a petzi. 3. A cershi. 4. A pretinde ceva in baza unui drept; a revendica. ◊ Expr. A cere satisfactzie = a pretinde satisfactzie morala in urma unei jigniri sau unei insulte. A cere socoteala sau (inv.) seama (cuiva) = a trage la raspundere (pe cineva). ♦ A pretinde. Cat ceri pe unt? 5. A impune; a face sa fie necesar. 6. A dori a pofti a voi. ♦ Refl. A avea cautare a fi solicitat. Lat. quaerere.

A CÉRE cer tranz. 1) A se adresa cuiva pentru a obtzine ceva; ashi manifesta dorintza de a avea ceva. ~ o carte. ~ un sfat. ~ un ajutor. ◊ ~ mana (unei fete) a propune casatorie (unei fete). 2) A pretinde pornind de la prevederile legii; a revendica; a reclama. ~ un drept. ◊ ~ cuiva socoteala a cere lamuriri de la cineva. 3) A face sa fie necesar; a necesita; a reclama; a comporta; a pretinde. Copilul mic cere multa atentzie. /<lat. quaerere

A SE CÉRE ma cer intranz. pop. A solicita permisiunea. /<lat. quaerere

cere v. 1. a dori shi cauta sa obtzie: a cere un post o favoare; 2. a reclama a pretinde: bunacuviintza cere sa nu te portzi asha; 3. a dori a pofti: cetzi cere inima? 4. a cere de pomana: calicul pana nu cere nu mananca cu placere; 5. a cere in casatorie: hai la maica de ma cere; 6. a cere voie: mam cerut; 7. se cere trebue (moraliceshte) se cuvine; 8. a se cauta (k trebuincios): granele au inceput sa se ceara. [Lat. QUAERERE].

2) ceĭ V. cer a cere.

3) cer cerút shi (vechĭ) cershút a cére v. tr. (lat. quáero quáerere supinu quaesítum a cauta a’ntreba a ancheta; it. chiedere pv. vfr. querre sp. pg. querer. Cer ceĭ shi ceŭ cerĭ shi ceĭ cere; ceruĭ vechĭ cershuĭ; sa cer sa cerĭ sa ceara vechĭ sa ceĭ sa ceĭe; imp. cere nu cere; cerind vechĭ shi ceind. V. cershesc chestiune inchizitziune). Rog sa mi se dea ceva: a cere un mar o favoare. Solicit pretind: a cere o functziune. Exig pretind: a cere punga saŭ vĭatza. Am nevoĭe: pamintu cere ploaĭe politetza cere sa fiĭ blind. Doresc poftesc: stomahu imĭ cere o limonada. Cershesc: calicu pina nu cere nu maninca cu placere. Petzesc: a cere o fata in casatorie. A cere inapoĭ a reclama sa tzi se restitue. A cere un elev din internat a cere sa i se dea voĭe sa ĭasa. A cere de pomana a cere pomana saŭ mila a cershi. V. refl. A cere voĭe: m’am cerut de la tata sa ma duc la plimbare. A avea cautare a se cauta: marfa asta se cere mult. A te cere de la profesor afara din clasa aĭ cere voĭe sa ĭeshĭ din clasa. Se cere trebuĭe e necesar: se cere sa murim pentru patrie.

cére (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cer 2 sg. ceri; conj. prez. 3 sa ceára; ger. cerand; part. cerút

cére vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cer 2 sg. ceri; conj. prez. 3 sg. shi pl. ceára; ger. cerand; part. cerút

cere (ind. prez. 2 sg. ceri)

cer ceri 2 ceara 3 conj. cerand ger.

CÉRE vb. 1. a pretinde a reclama a revendica (inv. shi reg.) a striga (inv.) a pretendelui a pretendui (grecism inv.) a pretenderisi. (~ sa i se faca dreptate.) 2. a pretinde (inv. shi pop.) a apuca. (~ cuiva birul.) 3. v. vrea. 4. a dori a pofti a voi a vrea. (Ochii vad inima ~.) 5. v. solicita. 6. a apela a recurge a solicita (Transilv.) a suruclui. (~ ajutorul lor.) 7. v. petzi. 8. v. cershi. 9. v. necesita. 10. v. implica. 11. v. trebui. 12. v. cauta.

CÉRE vb. v. cauta.

cere vb. v. CAUTA.

CERE vb. 1. a pretinde a reclama a revendica (inv. shi reg.) a striga (inv.) a pretendelui a pretendui (grecism inv.) a pretenderisi. (~ sa i se faca dreptate.) 2. a pretinde (inv. shi pop.) a apuca. (~ cuiva birul.) 3. a pretinde a voi a vrea. (Iata ce ~ eu de la voi; cit ~ pe ceas?) 4. a dori a pofti a voi a vrea. (Ochii vad inima ~.) 5. a solicita (inv.) a soli. (Slujba care o ~; ~ o audientza.) 6. a apela a recurge a solicita (Transilv.) a suruclui. (~ ajutorul lor.) 7. a petzi (pop.) a impetzi a starosti (Transilv.) a votri. (~ fata de la parintzi.) 8. a cershi a se milogi (pop.) a prosti (Transilv. shi Maram.) a coldui (inv.) a calici a cershetori (arg.) a mangli. (~ pe la coltzuri de strada.) 9. a comporta a impune a necesita a pretinde a reclama a solicita (inv.) a nevoi. (Aceasta actziune ~ multe eforturi.) 10. a implica a necesita a presupune a reclama. (Inteligentza ~ reflectzia.) 11. a se cadea a se cuveni a se impune a trebui (inv. shi pop.) a cauta. (Se ~ sa faci astfel.) 12. a se cauta a se vinde (inv.) a se intreba. (O marfa care se ~.)

A cere ≠ a da a oferi

cére (cér cerút) vb. 1. (Inv.) A cauta. 2. A avea nevoie. 3. A solicita a implora. 4. A reclama a pretinde a revendica. 5. A indica pretzul unei marfi. 6. A cershi a cere de pomana. 7. A petzi a face propuneri de casatorie. 8. A chema a solicita prezentza. 9. (Refl.) A se cere a fi nevoie. 10. A fi acceptat un articol. 11. (Refl.) A solicita un permis a cere autorizatzie. Mr. tzer tzireare „a cauta” megl. tzer. Lat. quaerĕre „a cauta” shi a cere (Pushcariu 337; CandreaDens. 317; REW 6923; DAR); cf. it. chiedere (sard. kèrrere) prov. v. fr. querre sp. port. querer. Der. cerintza s. f. (exigentza) formatzie literara din sec. XIX. Conjug. perf. simplu cerui shi a part. cerut este moderna shi analogica; pina in primii ani ai sec. XIX se folosise paralel cu formele anterioare conjug. lat. quaesῑvi › cershii de unde cershui shi quaesῑtum › cershit mai tirziu cershut (cu r analogic de la prezent). De la aceasta forma veche de conjug. sa dezvoltat un vb. nou iar pe baza perf. simplu al acestuia cershii sa construit un prezent analogic cershesc; astfel se explica cershi vb. (a cere; a cere de pomana; a implora); cu der. cershit s. n. (faptul de a cershi); cershetor s. m. (persoana care cere de pomana); cershetoresc adj. (de cershetor); cershetori vb. (a cershi); cershetorie s. f. (cershit). Pentru formarea acestui vb. cf. SHeineanu Semasiol. 214 shi de asemenea v. sard. kerkidore sard. chircadore „cershetor”.

ABYSSUS ABYSSUM INVOCAT (lat.) prapastia cere prapastie Psalmii 43 8. In sens uzual: o gresheala atrage dupa sine o alta gresheala.

TANTAE MOLIS ERAT (lat.) atata truda a cerut Vergiliu „Eneida” I 11. Tantae molis erat Romanam condere gentem („Atata truda a cerut intemeierea poporului roman”). In genere o activitate dusa la bun sfarshit prin depashirea a numeroase dificultatzi.

a cere cat dracu’ pe tatasau expr. (d. comerciantzi) a practica pretzuri exagerat de mari.

a cere obezi expr. (prst. d. clientzi) a solicita legarea mainilor shi picioarelor inainte de inceperea actului sexual.

a o cere din priviri expr. (er.) 1. a dori sa inceapa un act sexual. 2. (d. femei) a fi ushuratica. 3. (d. femei) a fi nimfomana.