CAUTÁ cáut vb. I. I. Tranz. 1. A incerca sa gaseasca pe cineva sau ceva; a umbla dupa... ◊ Expr. A cauta cuiva cearta (sau pricina) cu lumanarea = a provoca cearta cu orice pretz. Nai ce cauta (undeva) = nu exista motiv este interzis sa vii sau sa te afli undeva. A cauta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a incerca sa descopere (pe cineva sau ceva) intrun grup intro multzime etc. A cauta cu gandul = a se sili sashi aduca aminte. A cauta privirile cuiva = a incerca sa intalneasca privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta a scotoci a cotrobai. ♦ A se deplasa undeva pentru a gasi pe cineva; a se interesa undeva de prezentza cuiva. 2. A incerca sa obtzina ceva a urmari ceva. ♦ Refl. (Despre marfuri) A avea cautare a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa a se ocupa de... ◊ Expr. Ashi cauta de treaba (sau de treburi de nevoi de cale de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi ashi vedea de treaba. 2. Intranz. shi tranz. A purta de grija (unui bolnav) a se ingriji de... ◊ Refl. Se cauta la doctor. ♦ A baga de seama a fi atent. 3. Tranz. Ashi da silintza a se stradui sa... 4. Tranz. impers. A trebui a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita a privi a urmari cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) Ai cauta (cuiva) in coarne = a rasfatza (pe cineva). ♦ Fig. A fi indreptat orientat spre...; (despre fiintze) a se indrepta spre... 2. Tranz. A cerceta a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau infatzisharea de... 4. Intranz. shi tranz. Fig. A lua in consideratzie a se lua dupa... Nu cauta cas mic. 5. Intranz. (In superstitzii) A cerceta pozitzia stelelor a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: cau. Var.: (pop.) catá vb. I] Lat. *cautare.