cautá (cáut cautát) vb. 1. A examina a cerceta. 2. A scruta a se uita fix shi insistent. 3. A parea a avea aspect de. 4. A fi orientat a fi situat in fatza a ceva. 5. A se ingriji a se ocupa de ceva a veghea. 6. A ingriji a avea grija de sanatatea cuiva. 7. A cerceta a verifica. 8. A iscodi a scormoni. 9. A cauta a urmari a incerca sa obtzina ceva. 10. A incerca. 11. A se stradui a face eforturi. 12. A cauta cu grija a se ingriji exagerat de felul in care se exprima. 13. (Cu pron. in dat.: ashi cauta de) Ashi vedea mai departe de a incerca mai departe a se preocupa numai de ceva a se margini la. 14. (Refl.) A avea cautare a placea a se vinde bine. 15. A fi nevoit a trebui a fi obligat (mai ales in expresia k(u)ta sa) Var. cata. Mr. caftu caftare megl. caft caftari istr. cǫwtu. Cuvint greu de explicat in care par a se fi confundat doua cuvinte lat. diferite chiar daca aceasta confuzie nu este un fapt sigur. Pare evident k var. cata reprezinta lat. captāre (Schuchardt ZRPh. XXVIII 38; CandreaDens. 286; REW 1561); cf. vegl. catuar „a afla” friul. engad. cattar „a obtzine” v. prov. catar „a vedea” sp. port. catar. La acest etimon bazat pe perfecta coicidentza a v. port. shi a v. sp. Pushcariu a renuntzat ulterior iar in DAR identifica total pe a cata cu a cauta derivindul pe primul din ultimul; aceeashi interpretare la GraurRosetti BL V 220. Este sigur k ambele cuvinte se confunda astazi in toate acceptziile lor. In privintza semantismului cuvintului rom. evolutzia la „a privi” este deja lat.; cf. San Isidoro de Sevilla Etym. XII 2 38; cattat id est videt; de unde rezulta shi faptul k reducerea lui pt este veche. De la „a privi” sa trecut firesc la sensul de „a cauta” propriu shi sp.: cf. in graiul din Astorga vai cata los buis rom. cata boii (S. Alonso Garrote El dialecto vulgar leonés Madrid 1947 p. 173). Prin urmare etimonul captāre explica perfect fonetismul shi semantismul lui a cata forma foarte impamintenita in graiul popular shi care se mentzine in numeroase regiuni in ciuda faptului k literatura prefera forma a cauta. Cu toate acestea captāre pare insuficient pentru a explica forma a cauta. Identitatea de sens ia determinat pe multzi autori sa considere k aceasta ultima forma k var. fonetica de la captāre (Diez Gramm. I 32; Cipariu Elemente 40; Körting 904) al carui rezultat pare destul de shocant. Din aceasta cauza sa incercat sa se explice cauta shi mai ales u acest cuvint prin intermediul altui etimon lat. bazat pe cuvint shi pe notziunea de cautus ushor diferite dupa divershii cercetatori (de la cautus dupa V. Burla Studii filologice 93 shi CandreaDens. 295; de la *cautāre dupa Candrea Rom. XXXIII 305; Meyer Alb. St. IV 35; GraurRosetti BL V 220; shi Pascu I 60; de la *cavitāre dupa Densusianu Rom. XXXVIII 676; G. Meyer IF VI 118; Pushcariu 325; DAR. Cf. observatziile impotriva etimonului *cavitāre la CandreaDens. 295 shi la Densusianu GS II 18). Etimonul *cavitāre „a ingriji” de la cavitum forma populara a lui cautum este posibil fara a fi convingator. Rezultat sau fonetic este incert (cf. laudavi › laudai; pavimentum › pamint; civitatem › cetate; ovem › oaie; etc.). Pe de alta parte nici *cautare nici *cavitare nu ar fi de ajuns pentru a explica toate acceptziile lui cauta; astfel incit nu pare probabila explicatzia care o propune DAR de la cata prin intermediul unei reduceri de la cauta. Astfel stind lucrurile par posibile doua solutzii. Daca se admite etimonul incert *cavitāre forma dubla cata shi cauta corespunde la doua etimoane diferite cu o totala confuzie ulterioara a semantismului. Daca se face abstractzie de *cavitāre cum pare de preferat ar fi obligatoriu sa explicam ambele forme porninduse de la lat. captāre. Forma vulg. cattare ar fi dat in mod normal cata k in prov. shi sp. pe cind de la *captāre prin intermediul unei pronuntzari defectuoase *cabtāre sar fi ajuns la cauta k in cazul lui presbyter › preut. Dovada a acestui fapt ar putea fi perfecta corespondentza a rezultatelor ambelor cuvinte in dialecte: mr. caftu preftu istr. cǫwtu prewt. Der. cautatoare s. f. (Trans. oglinda); cautator adj. (care cauta); cautator s. m. (ghicitor prezicator; petzitor mijlocitor mai ales cel care este insarcinat cu verificarea situatziei economice a pretendentului); cautatura s. f. (privire uitatura); cautare s. f. (examen; cercetare; ingrijiri medicale tratament; garda; administratzie; obiectiv pretentzie; infatzishare aspect; succes acceptare).