CAUTÁ cáut vb. I. I. Tranz. 1. (Adesea in opozitzie cu gasi) A incerca sa gaseshti pe cineva sau ceva (pierdut ascuns sau amestecat printre alte lucruri asemanatoare); a umbla dupa... Caut cartea in biblioteca. ▭ Nu ashteapta sai mai zica o data ci primi cu toata multzumirea k unul ce aceea shi cauta. ISPIRESCU L. 8. Vinatorul nare nevoie sa umble pe jos sa caute vinatul ajutat de ciinele sau. ODOBESCU S. III 15. Sacuii se apucara a cauta prin paduri shi prin strimtori pe nobilii care umblau ratacind. BALCESCU O. II 258. ◊ (Cu privire la abstracte) Ishi cauta prilej unul altuia de a se dondani. SHEZ. III 182. ◊ Expr. A cauta (cuiva) cearta sau pricina (cu luminarea) = a se sili sa afle prilej de cearta. Nemaiavind ce pricina sa le caute ramine pe ginduri. CREANGA P. 265. Dumneata moshule... cautzi pricina ziuan amiaza mare cu luminarea. CREANGA P. 82. A cauta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a incerca sa descoperi (pe cineva sau ceva) intrun grup intro multzime etc. Cauta cu ochii shi vazu pendula scumpa. DUMITRIU N. 65. A cauta cu gindul = a se sili sashi aduca aminte. Veta: De la Iunion? (cauta cu gindul). CARAGIALE O. I 69. A cauta privirile cuiva = a incerca sa intilneshti privirile cuiva. A cauta vreme cu prilej v. prilej. A cauta ziua de ieri v. ieri. A cauta (cuiva) nod in papura v. papura. A cauta pe dracul v. drac. ◊ Refl. Se cauta apoi prin buzunare shi afla un taler pierdut din ziua de ieri. RETEGANUL P. I 72. Mosh Dragan cum auzea De pe SHalga jos sarea SHi la briu se cauta. TEODORESCU P. P. 691. ♦ Intranz. (Cu o determinare locala) A cerceta a scotoci. Ivan atunci... aprinde luminarea shi incepe a cauta prin casa in toate partzile dar nu gaseshte pe nimene. CREANGA P. 302. ♦ (Cu privire la persoane; uneori urmat de determinari locale) A se deplasa undeva pentru a gasi sau a intilni pe cineva; a se interesa undeva de prezentza cuiva a intreba de cineva. Sa shtii k ma cheama FatFrumos shi sa ma cautzi la manastireadetamiie. CREANGA P. 88. Sosind acasa slugile imi spusera k politzmaistrul shi... doctorul S. ma cautasera. NEGRUZZI S. I 54. 2. (Cu privire la obiecte concrete sau la notziuni abstracte) A incerca sa procuri a tinde sa obtzii sa dobindeshti ceva a avea k scop a urmari ceva a umbla dupa ceva. Ashi cauta dreptatea. ▭ Cun geamat sfishietor deschidea ochii cautindushi salvarea in ochii plini de bunatate ai infirmierei. BART E. 380. Dute de cauta noua piei de bivol. ISPIRESCU L. 27. SHtiintza noua... cautind realizarea in omenire a dreptatzii shi a fratziei. BALCESCU. O. II 9. ◊ (Mai ales in intrebari introduse prin «ce» shi in unire cu o determinare locala) Mie teama k are sa ma intrebe ce caut eu intre ei. SAHIA N. 17. La ceai venit regina aicea in pustiu? Ce cautzi la barbarul sub streshinai de cetini? EMINESCU O. I 91. ◊ Expr. Nai ce cauta (undeva) = nu exista motiv ratziune sa te afli sau sa vii (undeva); nai dreptul sau permisiunea sa mai vii (undeva); itzi este interzis sa o faci. Nu mai ai ce cauta la casa mea. CREANGA P. 193. ♦ Refl. pas. (Despre o marfa sau un lucru de pretz) A avea trecere a se cere. Au ieshit cartofii noi; cei vechi nu se mai cauta. II. 1. Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. «de») A se interesa a se ocupa de... a nu se lasa abatut de la... a se ingriji de... Acum draga doamna dute detzi vezi copiii shi cauta de casa cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI S. I 147. ◊ Expr. Ashi cauta de treaba (sau de treburi de nevoi) = a) ashi vedea (in mod conshtiincios) de ocupatziile sale fara a se amesteca in probleme ce nul privesc. De mash vedea scapat... sami caut de nevoi shi treburi. SADOVEANU D. P. 122. Cuminte... k totdeauna imi cautai de treaba. HOGASH M. N. 13. Ipate acum nici de treaba nushi mai cauta nici mincarea nu se prindea de dinsul. CREANGA P. 166; b) (la imperativ) nutzi face griji zadarnice / nu te amesteca in lucruri care nu te privesc / lasama in pace / Ba mai binetzi cauta de nevoi shitzi ie talpashitza pina nu vine neneaca k sa te deie de urechi afara. ALECSANDRI T. I 38. Te poftesc dami pace shitzi cauta de treaba dumitale. NEGRUZZI S. I 84. Ashi cauta de drum (sau de cale) = a) a porni in drumul lui a pleca. Domnule fami placerea de atzi cauta de drum. ALECSANDRI T. 753. Se despart cu sanatate... shishi cauta fiecare de cale. RETEGANUL P. III 85; b) (la imperativ familiar) carate! pleaca! Ashi cauta de sanatate = ashi ingriji sanatatea a se supune unui tratament medical. ◊ Tranz. In gradina cu multe straturi neudata shi necautata de nimeni nascura din pietrish sterp din arshitza zilei shi din uscaciunea noptzii flori cu frunze galbene. EMINESCU N. 28. 2. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») A purta de grija (unui bolnav)... a se ingriji de... a supraveghea a pazi. Au cautat... de tatasau cind a fost bolnav. SBIERA P. 1. Am so invatz eu cum trebuie sa caute alta data de barbat! CREANGA P. 126. ◊ Tranz. Induioshata de soarta nenorocita a negresei o cauta cu ingrijiri materne. BART E. 376. A cautato la boala. CREANGA P. 291. Din ora ce mam imbolnavit el na voit sa se dezlipeasca de linga patul in care sufeream. Ah! mamuca cu ce ingrijire ma cautat! ALECSANDRI T. I 341. Nani nani copilash Dragul mamei feciorash! K mama tea legana SHi mama tea cauta K peo floare dragalasha. K peun ingerel in fasha. ALECSANDRI P. P. 381. ◊ Refl. Se vede k omul cel din car e bolnav... shil ducetzi la vro doftoroaie undeva sa se caute. CREANGA P. 330. 3. Intranz. (Mai ales la imperativ) A fi atent a baga de seama a urmari atent. Pe mine cautatzi sa nu ma smintitzi: fata shi ochii din cap! CREANGA P. 266. 4. Tranz. (Construit cu o completiva directa) A vrea cu tot dinadinsul ashi da silintza osteneala a se stradui sa... Tatasau il trimitea intruna sa caute a se capatui shi el. ISPIRESCU L. 33. Cind vei ajunge shi tu o data mare shi tare i cauta sa judeci lucrurile dea firapar. CREANGA P. 223. La blinda ta mustrare... Eu caut a raspunde nu shtiu ce sa raspund. EMINESCU O. I 91. 5. Tranz. impers. (Mai ales in forma cata) A trebui a se cuveni a fi necesar sa... Cata sa shtim cum se mishca shi cu cine se aduna hatmane. SADOVEANU Z. C. 112. Cata sa le satisfacem curiozitatea. NEGRUZZI S. I 109. Dear fi apa pinan piept La mindra cata sa trec. JARNÍKBIRSEANU D. 15. III. 1. Intranz. A urmari cu ochii a se uita a privi. Unul cautan oglinda deshi bucleaza al sau par Altul cauta in lume shi in vreme adevar. EMINESCU O. I 130. Lentzo... cauta drept in ochii mei. ALECSANDRI T. 1453. Sa se asheze... de alaturea oshtilor shi de acolo sa caute la razboi. BALCESCU O. I 28. Lelitza Marie Plina de trufie Cu a sale gene Ochishori sprincene K dei cautzi in ochi Mori k de deochi. ANT. LIT. POP. 310. ◊ Fig. Florile cautau in jos La pamintul negricios. CASSIAN in POEZ. N. 108. ◊ Expr. (Familiar) A cauta (cuiva) in coarne = a rasfatza (pe cineva). ♦ Refl. A se privi a se examina (in oglinda). Ma caut in paretele de oglinzi. EMINESCU O. I 80. ♦ Intranz. A avea privirea sau uitatura intrun anumit fel. (Atestat in forma cata) Cata cam piezish din fire. PANN P. V. I 26. ♦ Intranz. Fig. A fi indreptat orientat spre...; (despre fiintze) a se indrepta spre... (Atestat in forma cata) SHase argatzi nu le da de cap [vitelor] pina nu se potoleau de bunavoie shi nu catau spre obor. DELAVRANCEA S. 18. Soarele acum cata spre asfintzit. BALCESCU O. II 90. 2. Tranz. A cerceta a examina. Cautara ratza... peanai era din aripa cea dreapta picata. RETEGANUL P. III 19. Dupa ce leau luat [ploshtile] au inceput sa le caute pe toate partzile shi sa se mire de lucrul cel rar shi iscusit. SBIERA P. 69. Mai baiete ia sa vedem nai tu vrun semn la picior? Cauta baietul il vede cu pecetea la picior. SHEZ.I 6. ◊ Expr. A cauta o pasare de ou = a o examina pipaindo pentru ashi da seama daca are ou. SHi cum io dau [pupaza] in mina javra dracului se face a o cauta de ou shii dezleaga atunci frumushel atza de la picior. CREANGA A. 57. ◊ Refl. pas. Calul de dar nu se cauta in gura. NECRUZZI S. I 249. 3. Intranz. (In legatura cu adverbe sau adjective predicative) A avea aspectul infatzisharea... Cauta mai voioasa Cai plecat sprea dumitale casa. TEODORESCU P. P. 165. ♦ A da aspectul sau infatzisharea de...; a exprima a trada o anumita stare sufleteasca. Ochii ostenitzi shi parul nepieptanat... cautau a melancolie. DELAVRANCEA la TDRG. ◊ Expr. (Rar) Cauta a...= doreshte ceva tinjeshte dupa... (in forma cata) Adeseori Radu cu ochii aiurit pironitzi in deshert parcar fi catat a drum raminea... dus pe ginduri. VLAHUTZA N. 12. 4. Intranz. Fig. A tzine socoteala a lua in consideratzie a se lua dupa... Mash naimi pina cea cinta cucul shi ce se atinge de simbrie eu caut mai mult la oameni shi sint indestulat dacoi avea ce minca. SBIERA P. 7. ◊ Tranz. (Urmat de o completiva directa) Nu cauta cas mic dar trebile care tzi leoi face eu nu lea face altul macar sa fie cu stea infrunte. CREANGA P. 152. Nu cauta cas rushinos dinaintea oamenilor... is tare cu duh cind sint singur. ALECSANDRI T. I 54. 5. Intranz. (In superstitzii urmat de determinari introduse prin prep. «cu» «la» sau «in») A cerceta viitorul (din pozitzia stelelor a bobilor etc.). A imbiat pe la vraci shi filozofi k sa le caute la stele shi sa le ghiceasca. ISPIRESCU L. 1. Cauta maica cu sita Doar moi putea marita. JARNÍKBIRSEANU D. 446. In bobi nu se poate cauta decit cu grauntze de papushoi. SHEZ. III 126. Pronuntzat: cau (shi regional cauta). Varianta: catá cat (BENIUC V. 41 SADOVEANU Z. C. 112 JARNÍKBIRSEANU D. 38) vb. I.