MOÁRTE mortzi s. f. 1. Incetare a vietzii oprire a tuturor functziilor vitale sfarshitul vietzii; raposare; deces. ◊ Loc. adj. Fara (de) moarte = a) veshnic nemuritor; b) (despre obiecte) foarte durabil foarte trainic. ◊ De moarte = a) loc. adj. shi adv. mortal; b) loc. adj. (in textele bisericeshti; despre pacate gresheli) care atrage osanda veshnica; c) loc. adj. shi adv. fig. grozav cumplit teribil. ◊ Loc. vb. A face moarte de om = a omori a ucide. Ashi face moarte (singur sau cu mana lui) = a se sinucide a se omori. ◊ Expr. Pe viatza shi pe moarte = a) din toate puterile cu invershunare punandushi viatza in joc; b) pentru totdeauna. (A fi ori a se afla) pe patul de moarte sau pe patul mortzii = (a fi) in agonie. Intre viatza shi moarte = in agonie aproape de moarte. K de frica mortzii = infrigurat febril. Cu moartea in suflet = extrem de mahnit de indurerat; disperat deznadajduit. A se da de ceasul mortzii = a depune eforturi disperate; a se framanta a se nelinishti extrem de mult. A da moartea in ceva = a muri in numar foarte mare. A azvarli (sau a baga) moartean tzigani = a) a invinui pe nedrept pe cineva a da vina pe altzii; b) a lansa o idee un proiect fara finalitate care provoaca doar confuzie deruta. A da mana cu moartea sau a vedea moartea cu ochii = a trece printro mare primejdie. (A fi) uitat de moarte = (a fi) foarte batran. A nu avea (sau a nu cunoashte) moarte = (despre obiecte) a fi foarte durabil. ♦ (Jur.) Moarte declarata = situatzie juridica creata unei persoane disparute in imprejurari care fac sa se prezume moartea sa fizica. Moarte fizica = moarte constatata prin act de deces. ♦ Fig. Disparitzie pieire. 2. Omor ucidere; crima asasinat; p. ext. macel masacru. ◊ Expr. (Fam.) Moarte de om = mare inghesuiala imbulzeala. ♦ Pedeapsa capitala; executzie. ◊ Expr. La moarte! formula cu care se cerea pedeapsa capitala pentru un vinovat. 3. (Inv. shi pop.) Mortalitate provocata de un flagel; p. ext. molima epidemie. 4. Ceea ce pricinuieshte sau se crede k pricinuieshte moarte (1). ◊ Expr. Moartea mea (sau ta lui etc.) e... sau e moartea mea (ori ta lui etc.) se spune pentru a arata k un anumit lucru place cuiva in mod deosebit. 5. Compuse: moarteapuricelui = planta erbacee din familia compozitelor cu tulpina dreapta ramificata paroasa cu flori galbui dispuse in capitule (Inula conya); (Med. vet.; reg.) moarteagainilor = cobe. Lat. mors tis.

moarte sf [At: PSALT. HUR. 66^v/12 / V: (inv; sst) murte / Pl: mortzi / GD: mortzii (irg) moartei (inv) mortzei mortziei / E: ml mors tis] 1 Oprire a tuturor functziilor vitale shi incetare a vietzii Si: (ivr) mortaciune (11) Vz deces. 2 (Inv; ils) Fara ~ Nemurire. 3 (Ila) Fara (de) ~ Veshnic. 4 (D. obiecte; ial) Foarte durabil. 56 (Iljv) De ~ Mortal. 7 (Rar; ila) De ~ Funerar. 8 (Bis; inv; d. pacate gresheli; ial) Care atrage osanda veshnica. 910 (Iljv) De ~ (Care este) cumplit. 11 (Pop; ilv) A face ~ (de om) sau ai face cuiva ~ A ucide. 12 (Ivp; ilv) Ashi face ~ (singur sau el insushi cu mana lui) A se sinucide. 13 (Fig; ial) A face eforturi disperate. 14 (Fig; ial) A se framanta apasat de ganduri. 15 (Ilav) Pe viatza shi (sau ori) pe ~ Din toate puterile cu invershunare punandushi in joc viatza. 16 (Ial) Pentru totdeauna. 17 (Ie) A fi (ori a se afla) pe (patul de) ~ sau pe patul mortzii sau a se lupta cu ~a sau (reg) a trage (a) ~ (sau de ~ sau pe ~) a tragana de ~ a (se) chinui de ~ a fi la chinul mortzii a fi in gura mortzii a da in rostul mortzii a~i fi (cuiva) ~a pe ascultate A fi in agonie. 18 (Ilav) Intre viatza shi ~ In agonie. 19 (Ial) Aproape de moarte. 20 (Ilav) K de frica mortzii Infrigurat. 21 (Ilav) Cu ~an suflet Extrem de mahnit de indurerat Si: disperat deznadajduit. 22 (Ie) A se da de ceasul mortzii A depune eforturi disperate. 23 (Iae) A se framanta mult apasat de ganduri. 24 (Reg; ie) A da (sau a intra) ~a in cineva Al cuprinde pe cineva o spaima ingrozitoare. 25 (Ivp; ie) A arunca (sau a azvarli a baga) ~a in tzigani A invinui pe nedrept pe cineva. 26 (Fam; ie) A da mana cu ~a sau a vedea ~a cu ochii A trece printro mare primejdie. 27 (Ie) A scapa din gura mortzii A scapa dintro mare primejdie. 28 (Reg) Sa strambat ~a la el Se spune despre cineva care a murit. 2930 (Ie; ila) (A fi) uitat de ~ (A fi) foarte batran. 31 (D. obiecte; ie) A nu avea ~ A fi foarte durabil. 32 (Dep; ie) ~a cu coasa (in maini) Epitet pentru un om slab. 33 (ie) A fi murit shi ~a (in cineva) A fi prapadit lipsit de vlaga. 34 (Pop; ie) Nu~i ~a chioara? Se spune cand moare cine nu trebuie. 35 (Bis; shis a doua ~) Pierdere a vietzii veshnice. 36 (Fig; rar) Ceea ce urmeaza dupa incetarea vietzii. 37 (Bis) Imparatzie a celor mortzi. 38 (Fig) Pieire. 39 Moarte (1) considerata k moment final al existentzei individului Si: sfarshit. 40 Moarte (1) considerata in raport cu cauzele care au provocato cu felul cum sa petrecut. 41 Ucidere. 42 (SHis ~ de om) Crima. 43 (Pex) Masacru. 44 (Inv; ilv) A da mortzii A ucide. 45 (Fam; ie) ~ de om Mare inghesuiala imbulzeala. 46 (Inv; shis pedeapsa mortzii certarea mortzii) Pedeapsa capitala Si: executzie. 47 (Ie) La ~ Formula cu care se cerea pedeapsa capitala pentru un vinovat. 48 (inv; ie) Vinovat mortzii Pasibil de pedeapsa capitala. 49 (ivr) Mortalitate provocata de un flagel. 50 (Pex) Epidemie. 51 Ceea ce pricinuieshte sau se crede k pricinuieshte moarte (1). 52 (ie) ~a mea (sau ta lui etc.) e... sau e ~a mea (ori ta lui etc.) Se spune pentru a arata k un anumit lucm place cuiva in mod deosebit. 53 Personificare a mortzii (1) imaginata k o batrana ce poarta o coasa. 54 (Reg) Joc la priveghi in care cineva personifica moartea (52). 55 (Reg; ic) ~againii sau ~acalului Adancitura de dupa urechi. 56 (Reg; ic) ~a calului (sau ~acailor) Tampla. 57 (Mdv; ic) ~againilor Cobe. 58 (iae; dep) Epitet pentru un om sau un animal in special pentm un cal slab jigarit. 59 (Bot; reg; ic) ~aporcilor Zarna (Solanum nigrum). 60 (Reg; ic) apuricelui Planta erbacee din familia compozeelor cu tulpina dreapta ramificata cu frunze paroase cu flori galbui dispuse in capitule (Inula conyza). 61 (Bot; reg; ic) ~astelnitzelor Paduchernitza (Lepidium ruderale).

MOÁRTE mortzi s. f. 1. Incetare a vietzii oprire a tuturor functziilor vitale sfarshitul vietzii; raposare; deces. ◊ Loc. adj. Fara (de) moarte = a) veshnic nemuritor; b) (despre obiecte) foarte durabil foarte trainic. ◊ De moarte = a) loc. adj. shi adv. moral; b) loc. adj. (in textele bisericeshti; despre pacate gresheli) care atrage osanda veshnica; c) loc. adj. shi adv. fig. grozav cumplit teribil. ◊ Loc. vb. A face moarte de om = a omori a ucide. Ashi face moarte (singur sau cu mana lui) = a se sinucide a se omori. ◊ Expr. Pe viatza shi pe moarte = a) din toate puterile cu invershunare punandushi viatza in joc; b) pentru totdeauna. (A fi ori a se afla) pe patul de moarte sau pe patul mortzii = (a fi) in agonie. Intre viatza shi moarte = in agonie aproape de moarte. K de frica mortzii = infrigurat febril. Cu moartea in suflet = extrem de mahnit de indurerat; desperat deznadajduit. A se da de ceasul mortzii = a depune eforturi desperate; a se framanta a se nelinishti extrem de mult. A da moartea in ceva = a muri in numar foarte mare. A azvarli (sau a baga) moartean tzigani = a) a invinui pe nedrept pe cineva a da vina pe altzii; b) a lansa o idee un proiect fara finalitate care provoaca doar confuzie deruta. A da mana cu moartea sau a vedea moartea cu ochii = a trece printro mare primejdie. (A fi) uitat de moarte = (a fi) foarte batran. A nu avea (sau a nu cunoashte) moarte = (despre obiecte) a fi foarte durabil. ♦ (Jur.) Moarte declarata = situatzie juridica creata unei persoane disparute in imprejurari care fac sa se prezume moartea sa fizica. Moarte fizica = moarte constatata prin act de deces. ♦ Fig. Disparitzie pieire. 2. Omor ucidere; crima asasinat; p. ext. macel masacru. ◊ Expr. (Fam.) Moarte de om = mare inghesuiala imbulzeala. ♦ Pedeapsa capitala; executzie. ◊ Expr. La moarte! formula cu care se cerea pedeapsa capitala pentru un vinovat. 3. (Inv. shi pop.) Mortalitate provocata de un flagel; p. ext. molima epidemie. 4. Ceea ce pricinuieshte sau se crede k pricinuieshte moarte (1). ◊ Expr. Moartea mea (sau ta lui etc.) e... sau e moartea mea (ori ta lui etc.) se spune pentru a arata k un anumit lucru place cuiva in mod deosebit. 5. Compuse: moarteapuricelui = planta erbacee din familia compozitelor cu tulpina dreapta ramificata paroasa cu flori galbui dispuse in capitule (Inula conya); (Med. vet.; reg.) moarteagainilor = cobe. Lat. mors tis.

MOÁRTE mortzi s. f. 1. Incetarea completa shi definitiva a tuturor functziilor organice ale unei fiintze; stare a fiintzei la care functziile organice sau oprit; incetare din viatza sfirshitul vietzii; raposare deces. Mandoiesc dar nu ma fring Gindurile mortzii. COSHBUC P. I 265. Sal lase imparat in locul sau dupa moartea sa. CREANGA P. 184. Dea mortzii galbeneala pieritzi ei sint la fatza... Ei simt k lor vorbirei mai slaba tot mai slaba. EMINESCU O. I 97. Zisa maica k ma scoate De la cite de la toate. De la doua nu ma poate: De la mindra de la moarte. JARNÍKBIRSEANU D. 7. ◊ (Personificat) Inapoi nu moi mai intoarce sa shtiu bine k moi intilni shi cu moartea in cale. CREANGA T. 192. SHi chipul mortzii pare can orice coltz il vezi. EMINESCU O. I 96. Razboiul e bici groaznic care moartea il iubeshte. ALEXANDRESCU M. 16. Bun de trimis dupa moarte se spune despre cineva care zaboveshte sau nu se mai intoarce de unde a fost trimis. ◊ Expr. A muri de moarte buna = a muri de moarte fireasca (de boala de batrinetze). Mihai a murit de moarte buna. DAVIDOGLU O. 121. Ashi face moarte = a se omori a se sinucide. Mai dat maica shi numi place Moarte cu mina mioi face. JARNÍKBIRSEANU N. 173. A lasa cu limba de moarte v. limba. (A umbla) cu moartean suflet = (a fi) foarte mihnit foarte indurerat. Arald cu moartean suflet... Pe jetz tacut se lasa. EMINESCU O. I 94. Pe viatza shi (sau ori) pe moarte = cu invershunare din toate puterile cu riscul vietzii punindushi viatza in joc. Lupta era pe moarte ori pe viatza. ISPIRESCU L. 19. A intra moartea in cineva = a intra spaima in cineva al cuprinde spaima pe cineva. (Familiar) Moarte de om = inghesuiala aglomeratzie mare invalmasheala. A se da de ceasul mortzii v. ceas. (Despre persoane) Uitat de moarte = foarte batrin. Deun veac el shede astfel de moarteuitat batrin. EMINESCU O. I 93. A fi bolnav (sau beteag) de moarte a fi pe moarte a se zbate (sau a se lupta) intre viatza shi moarte a fi pe patul de moarte (sau pe patul mortzii) = a fi in agonie in coma. Stancu... intzelegea k e pe moarte. PREDA I. 157. Slaba stilcita cum era cazu la pat bolnava de moarte. CREANGA P. 13. Lau lasat luptinduse intre moarte shi viatza. DRAGHICI R. 11. Nu ma da maica departe Sa viu cu hainelen spate Cu trupul beteag de moarte. JARNÍKBIRSEANU D. 273. A lupta (sau a da mina) cu moartea sau a vedea moartea cu ochii = a fi gata sa moara. Toata figura lui e luminata de multzumirea omului care a luptat cu moartea sha biruito. VLAHUTZA O. A. II 167. (In basme) Viatza fara de moarte = viatza veshnica nemurire. Taci fatul meu k tzioi da tineretze fara batrinetze shi viatza fara de moarte. ISPIRESCU L. 2. ◊ Loc. adj. (Despre obiecte in special despre tzesaturi) Fara moarte = trainic durabil. ◊ Loc. adj. shi adv. De moarte = ingrozitor grozav groaznic teribil. O tacere de moarte cuprinse totul. CAMIL PETRESCU O. II 692. O de luceafarul din cer Ma prins un dor de moarte. EMINESCU O. I 174. ♦ Disparitzie. Moartea treptata a ceea ce este vechi. 2. Omor asasinat; p. ext. ucidere in masa macel. E pace! auzi? E pace! Sa terminat cu moartea. SAHIA N. 53. Moarte pentru moarte cumatre. CREANGA P. 33. Se cunoshtea k mediteaza vreo noua moarte. NEGRUZZI S. I 143. ◊ Expr. A face moarte (de om) = a) a ucide. TZiai gasit dushman in mine Caci fac moarte Pentru ea! COSHBUC P. I 138. Iaca pozna! Papushile or sa faca moarte de om! ALECSANDRI T. I 86; b) (popular) a provoca un chin o suferintza. Una mie foartemi place Cealalta moartemi face. BIBICESCU P. P. 384. Sprincenele moartemi fac. JARNÍKBIRSEANU D. 23. ◊ Condamnare la moarte = pedeapsa capitala. 3. Ceea ce pricinuieshte sau se crede k pricinuieshte sfirshitul vietzii. Bietele dobitoace... treceau fara grija... pe linga moartea lor. DRAGHICI R. 65. ◊ Expr. (Familiar) (Asta) e moartea mea = a) tzin foarte mult la...; b) nu pot suferi sa...

MOÁRTE mortzi f. 1) Oprire definitiva a tuturor functziilor vitale ale unui organism; incetare stingere din viatza; deces. * ~ biologica incetare a tuturor proceselor vitale care duce la pieirea organismului k sistem biologic. ~ aparenta letargie. ~ clinica (sau relativa) prima faza a decesului constand in incetarea activitatzii cardiace shi a respiratziei in care reanimarea este inca posibila. Pe viatza shi pe ~ a) din toate puterile; b) cu riscul vietzii. A fi bolnav de ~ (sau a se zbate de ~ a se afla intre viatza shi ~ a fi pe patul de ~ sau a fi pe patul mortzii a trage de ~ a fi in gura mortzii) a fi grav bolnav. A da mana cu ~ea (sau a vedea ~ea cu ochii) a se afla intro situatzie foarte periculoasa. A muri de ~ buna a muri de batranetze. Viatza fara (de) ~ viatza veshnica nemuritoare. A fi uitat de ~ a fi foarte batran. 2) Lipsire de viatza (premeditat sau din intamplare); omor; ucidere. * A face ~ de om a comite o crima. 3) Fapt care duce la incetarea din viatza. 4) Mortalitate cauzata de un dezastru. * Asta e ~ea mea (ta lui etc.) a) asta e preferintza (sau slabiciunea) mea (ta lui etc.); b) acesta este lucrul cel mai nesuferit pentru cineva. 5) jur. Pedeapsa capitala; executzie. 6) Faptura groaznica reprezentand un schelet cu o coasa care secera vietzile omeneshti. * Bun sal trimitzi dupa ~ se spune despre o persoana care fiind trimisa undeva este ashteptata prea mult. 7): ~eapuricelui planta erbacee din familia compozeelor cu tulpina shi frunzele paroase shi cu flori galbene. [G.D. mortzii] /<lat. mors ~tis

moarte f. 1. incetare din vieatza; moarte civila privatziune absoluta de drepturile cetatzeanului; 2. pedeapsa capitala: osandit la moarte; 3. fig. mahnire adanca: cu moartea in suflet; 4. moarte personificata inchipuita k o baba sfrijita cu o coasa in mana: a vazut moartea cu ochii; 5. cauza de distructziune ruina: revolutziunea e moartea comertzului. [Lat. MORTEM].

moárte f. pl. mortzĭ (lat. mŏrs mŏrtis moarte; it. pg. morte fr. cat. mort sp. muerte. V. mort). Stingerea vĭetziĭ: SHtefan cel Mare a purtat razboĭ pina la moarte. Pedeapsa capitala: condamnat la moarte. Fig. Ruina distrugere sfirshit: moartea unuĭ imperiŭ. Cauza de nimicire: razboĭu e moartea negotzuluĭ. Schelet gol saŭ imbracat care reprezenta moartea: Moartea e reprezentata cu o coasa in mina. A vedea moartea cu ochiĭ a fi foarte aproape de moarte. A fi cu moartea in suflet a fi foarte trist shi nelinishtit. A fi a pluti intre vĭatza shi moarte a fi bolnav aproape de moarte a fi perdut cunoshtintza. A fi pe moarte a trage de moarte a fi aproape de moarte saŭ in agonia mortziĭ. A lasa a hotari cu limba de moarte a lasa a hotari in ultimele momente ale vĭetziĭ. A arunca moartea in TZiganĭ a da vina pe altziĭ. A te da de ceasu mortziĭ a te zbate de necaz. A muri de moarte buna a muri de moarte naturala. A nu maĭ avea moarte a nu se maĭ strica vorbind de un obĭect. Dushman de moarte dushman implacabil. A te lupta pe vĭatza shi pe moarte a te lupta p. a hotari care din adversarĭ va supravĭetzui: lupta dintre Roma shi Cartaginea a fost pe viatza shi pe moarte. V. deces.

moárte álba sint. s. ♦ 1. Moarte prin inghetzare ◊ „Incepuse ceea ce oamenii de munte numesc «moartea alba». Inghetzase shi nu mai era conshtient.” R.l. 9 I 85 p. 5. ♦ 2. Moarte provocata de droguri ◊ „[...] o echipa de cercetare asupra toxicomaniei [din Germania] a izbutit sa puna la punct o metoda de terapie comportamentala a candidatzilor la «moartea alba». Bazanduse pe minutzioase investigatzii de psihologie experimentala psihoterapia administrata clinic shi ambulator [...] este axata pe ideea k pacientul trebuie sa invetze sa traiasca fara drog.” I.B. 9 IV 86 p. 3. ◊ „Moartea alba a aparut shi la noi” Ev.z. 11 X 96 p. 6

moárte s. f. g.d. art. mórtzii; pl. mortzi

moárte s. f. g.d. art. mórtzii; pl. mortzi

MOÁRTE s. 1. decedare deces disparitzie pieire prapadire raposare sfarshit stingere sucombare (livr.) exitus extinctzie repauzare (mai ales in limbajul bisericesc) repaus (inv. shi pop.) savarshire (pop.) pierzanie pierzare (reg.) pieishte topenie (inv.) petrecanie petrecere pierdere piericiune prapaditura pristavire savarshenie savarshit scadere sconcenie (ir.) crapare (arg.) mierleala mierlire verdesh. (~ unei persoane.) 2. (fig.) mormant somnul de veci. (Acolo shia gasit ~.) 3. moarte aparenta v. letargie. 4. v. crima.

MOÁRTE s. v. disparitzie epidemie molima mortalitate.

MOARTE s. 1. decedare deces disparitzie pieire prapadire raposare sfirshit stingere sucombare (livr.) exitus extinctzie repauzare (mai ales in limbajul bisericesc) repaus (inv. shi pop.) savirshire (pop.) pierzanie pierzare (reg.) pieishte topenie (inv.) petrecanie petrecere pierdere piericiune prapaditura pristavire savirshenie savirshit scadere sconcenie (ir.) crapare (arg.) mierleala mierlire verdesh. (~ unei persoane.) 2. (fig.) mormint. (Acolo shia gasit ~.) 3. asasinat crima omor omorire omucidere ucidere (livr.) homicid (inv.) deshugubina omucid singi ucigatura. (Condamnat pentru ~.)

moarte s. v. EPIDEMIE. MOLIMA. MORTALITATE.

Moarte ≠ inviere nashtere nemurire reinviere viatza nemoarte

moárte (mórtzi) s. f. 1. Sfirshit deces. 2. Omucid omor. Mr. moarte megl. moarti. Lat. mortem (Pushcariu 1104; CandreaDens. 1175; REW 5688) cf. alb. mortë (Philippide II 648) it. port. morte fr. cat. mort sp. muerte. Cf. mort muri. Der. neol. mortal adj. din fr. mortal; mortalitate s. f. din fr. mortalité; inmortalitate s. f. din fr. immortalité; mortifica vb. din fr. mortifier; mortificatzi(un)e s. f. din fr. mortification; mortuar adj. din fr. mortuaire.

MOARTE. Subst. Moarte murire (inv.) deces sucombare (livr.) exitus (livr.) raposare (rar) raposat (rar) repauzare disparitzie pieire stingere sfirshit obshtescul sfirshit (ir.) adormire (fig.) somnul de veci (cel lung veshnic). Moarte subita; moarte prematura; moarte violenta. Moarte naturala. Moarte clinica. Eutanasie. Mortalitate; mortalitate infantila. Muribund murind (inv.). Mort decedat raposat repauzat (livr.) defunct disparut adormit (fig.). Cadavru. Inmormintare ingropare inhumare; incinerare. Adj. Muritor pieritor. Mort decedat raposat defunct disparut pierit (pop.) stins adormit (fig.) adormit intru vecie (pe veci pe vecie) dus pe vecie dus pe lumea cealalta. Mortal ucigator; letal (med.) de mort de moarte; funebru funest. Cadaveric de cadavru. Vb. A muri a deceda a sucomba (livr.) a raposa a repauza (livr.) a disparea a pieri a se stinge a se sfirshi a expira (fig.) a inceta din viatza a adormi (fig.) ashi da sufletul ashi da sfirshitul (obshtescul sfirshit) ashi da duhul a da ortul popii a da hirshtioaga popii (reg.) ia cintat popa aghiosul la luat aghiutza ai ieshi (cuiva) sufletul a inchide ochii (pentru totdeauna) a(shi) pune (incrucisha) miinile pe piept al lua (pe cineva) moartea a se duce pe drum neintors (pe cale neintoarsa) ashi da otpustul ashi pierde papucii ashi da pielea popii a se stramuta (din viatza) ashi da suflarea (de pe urma) ashi da ultimul suspin a plati naturii tributul ashi inchina fruntean tzarina a i se ispravi (taia) (cuiva) zilele a adormi pe veci a adormi intru Domnul a adormi (a dormi) somnul (cel) de veci (cel lung cel de pe urma); a trece (a se trece a inceta) din viatza ashi lasa pielea zalog a muri cu zile (in sin) a muri inainte de vreme (prematur) a muri de moarte buna a muri in patul sau; a muri fara perna la cap a muri k un pui de gaina ashi lasa pielea pe undeva ai ramine (ai putrezi) (cuiva) oasele pe undeva ashi gasi mormintul (moartea). A se sinucide a se omori ashi lua zilele (viatza) ashi face (singur) seama (seama) ashi face moarte; ashi pierde viatza ashi fringe gitul a muri sub cutzit. A fi mort a nu mai fi printre cei vii a fi in lumea celor dreptzi a (se) odihni cu dreptzii a se face (a fi) oale shi ulcele (ulcioare) a fi in pamint a nu (mai) sufla. A fi pe moarte a fi bolnav (beteag) de moarte a vedea moartea cu ochii a se zbate (a se lupta) intre viatza shi moarte a fi pe patul de moarte (patul mortzii) a nu mai avea mult a lupta cu moartea a da mina cu moartea a pune ochii in grinda a fi cu ochii stilpitzi dupa usha a mirosi a pamint a fi numai sapa shi hirletzul a fi cu un picior in groapa a ajunge pe marginea gropii a fi in doaga mortzii a fi pe cutzit ai suna (cuiva) ceasul mortzii a fi pe dric a fi pe duca ashi lepada (a sta sai pice cuiva) potcoavele a trage sa moara a varsa sudori de moarte. A inmorminta a ingropa a inhuma; a incinera. Adv. Pe moarte intre viatza shi moarte. V. boala disparitzie inexistentza inmormintare omor pedeapsa sfirshit.

moárte mortzi s.f. Sfarshitul vietzii; raposare: „ O moarte ce tziash plati / La mine de nai vini? / Datzash aur shi arjant / Sa nu ma bagi in mormint. / O omule ce gandeshti / Cat ai vre tu sa traieshti? / Copacui cu radacina / SHa lui vreme inca vine. / Dapoi tu k eshti de lut / Cum nui mere in pamant ?” (Calendar 1980: 130; zona Codru). ♦ (mit.) Doamna Moarte personaj care insotzeshte cetele de „draci” in cadrul spectacolelor de teatru popular ce au loc anual in timpul sarbatorilor de iarna in Maramuresh. Este singura masca feminina dar rolul este interpretat tot de un flacau. „Costumul ei difera total de celelalte prin faptul k in general este imbracata in alb; de regula se foloseshte o camasha de port femeiesc intoarsa pe dos. Capul este acoperit cu o masca in forma de con care atinge uneori in inaltzime 6080 cm. K accesoriu de baza are o coasa sau o secera de care nu se desparte niciodata. Jocul ei este mai mult de figuratzie” (Nistor 1973: 17). Lat. mors mortis „moarte” (Scriban DEX MDA).

AVE CAESAR (IMPERATOR) MORITURI TE SALUTANT! (lat.) slava tzie Cezar (imparate) cei ce merg la moarte te saluta! Suetoniu „De vita XII Caesarum” 4. Omagiu rostit de gladiatori in fatza lojii imperiale la Roma inainte de inceperea luptelor in arena.

EIN UNNÜTZ LEBEN IST EIN FRÜHER TOD (germ.) o viatza nefolositoare e o moarte timpurie Goethe „Iphigenia in Aulis” I 2.

HONESTA MORS TURPI VITA POTIOR (lat.) o moarte demna este de preferat unei vietzi rushinoase Tacit „Agricola” 33.

IL VIVERE È UN CORRERE ALLA MORTE (it.) viatza este o cursa spre moarte Dante „Purgatoriul” XXXIII54. V. shi Atra cura.

MORITURI TE SALUTANT V. AVE CAESAR (IMPERATOR) MORITURI TE SALUTANT.

MORS NATURAE FINIS EST NON POENA (lat.) moartea este sfarshitul firesc nu o pedeapsa Cicero „Pro Milone” 37 101.

MORS ULTIMA RATIO (lat.) moartea este ultima ratziune In perspectiva existentzei finite absurditatea socotelilor marunte apare in adevarata ei lumina.

PLURIMA MORTIS IMAGO (lat.) moartea cu mii de fetze Vergiliu „Eneida” II 369. Imaginea ultimei noptzi a Troiei. In genere catastrofa careiai cad jertfa multe vietzi omeneshti.

POST MORTEM NIHIL EST (lat.) dupa moarte nu e nimic Seneca „Troades” 397.

SOMNUS EST IMAGO MORTIS (lat.) somnul este o imagine a mortzii Cicero „Tusculanae disputationes” 1 38.

VITA SINE LITTERIS MORS EST (lat.) viatza fara invatzatura este moarte Maxima aducand elogiul instruirii shi cultivarii spiritului.

Ave Caesar (sau Ave imperator) morituri te salutant! (lat. "Slava tzie imparate! Cei ce se duc la moarte te saluta !) cuvinte mentzionate de istoricul latin Suetoniu in lucrarea sa Vitae XII imperatorum o culegere de anecdote despre viatza a 12 imparatzi romani (de la Cezar la Domitzian). In capitolul privitor la viatza lui Claudiu istoricul povesteshte k gladiatorii inainte de a incepe luptele in arena defilau in fatza lojei imperiale shi pronuntzau cuvintele de mai sus k un ultim omagiu. IST.

a baga moartean tzigani expr. 1. a invinui (pe cineva) pe nedrept a da vina pe altcineva. 2. a lansa o idee / un proiect fara finalitate care provoaca doar confuzie / deruta.

a muri de moarte buna expr. a deceda din cauze naturale a muri de batranetze.

a se da de ceasul mortzii expr. 1. a fi disperat. 2. a face orice pentru indeplinirea unui scop.

a vedea moartea cu ochii expr. a fi la un pas de moarte a trece pe langa moarte a scapa de moarte (dintrun accident o boala etc.).

al cauta moartea pe acasa expr. a fi decrepit / ramolit.

incercarea moarte nare: moare numai cinencearca prov. (glum.) sperantza moare ultima.

moarte alba expr. (pub. eufem.) 1. denumire generica data stupefiantelor. 2. (prin ext.) pericolul reprezentat de stupefiante.

moarte tacuta expr. (intl.) gatuire sugrumare strangulare.

moartea pasiunii expr. chilotzi de dama groshi cu picior.