BATÁIE batai s. f. I. 1. Lovitura repetata data de cineva cuiva cu mana sau cu un obiect. 2. (Sport) Izbire a pamantului cu piciorul inainte de desprinderea de pe sol la o saritura. ◊ Loc. vb. A (se) lua la bataie = a (se) bate. ◊ Expr. A stinge (sau a snopi a zvanta etc.) in bataie (sau in batai pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte rau. (Fam.) A da bataie = a zori a grabi. Bataie de cap = framantare a mintzii; p. ext. truda osteneala. Bataie de joc = batjocura; p ext. fapta urata incalificabila. 3. (Inv.) Lupta batalie. ♦ Bombardament cu artileria. 4. (In expr.) A pune (ceva) la bataie = a) a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; b) a risca (ceva). 5. (In expr. shi loc. adv.) (A cantari) cu bataie = (a cantari) cu putzin peste greutatea exacta. II. 1. Lovire izbire (repetata) a unui obiect de altul. ◊ Bataie de aripa (sau de aripi) = falfait. ♦ Lovitura a vatalei la razboiul de tzesut ♦ (Concr.) Bateala. ♦ Starnire a peshtelui sau a vanatului. 2. Lovitura data intrun obiect (cu mana cu ciocanul etc.). ♦ Fiecare dintre zvacnirile inimii sau ale pulsului. 3. Zgomot (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism in functzie. 4. Distantza pana la care poate ajunge un proiectil o sageata etc.; felul cum trimite o arma proiectilul; traiectoria unui proiectil; p. ext. distantza pana la care poate ajunge vederea cuiva; raza vizuala. 5. (In legatura cu anumite fenomene ale naturii a caror denumire determina sensul cuvantului) a) Suflare a vantului; adiere b) Cadere a ploii a grindinii etc. c) Dogoreala arshitza d) Lumina. 6. (Reg.) Latrat (scurt shi ritmic) al cainilor. 7. Boishte. ♦ Epoca in care se imperecheaza cocoshiidemunte. [Pr.: taie] Lat. batt(u)alia.

bataie sf [At: PRAV. MOLD. ap. GCR I 121/₂₉ / P: ~taie / Pl: ~tai / E: lat batalia am] 1 Lovitura repetata data de cineva cu mana sau cu un obiect. 2 (Spt) Izbire a pamantului a trambulinei etc. cu un picior sau cu amandoua picioarele inainte de desprinderea de pe sol pentru a efectua o saritura. 34 (Ilv) A (se) lua la ~ A (se) bate. 5 (Ie) A stinge (sau a snopi a zvanta) in ~ (sau in ~tai) (pe cineva) A bate (pe cineva) foarte rau. 6 (Ilav) A da (sau a trage) ~ A da lovituri cuiva. 7 (Ilav) A primi (sau a manca) ~ A primi lovituri de la cineva. 8 (Ic) Intro ~ de amnar intro clipa. 9 (D. pravalii; ie) A fi in ~ia fierului A se gasi intrun loc foarte potrivit. 10 (Ics) Dea ~ia Dans tzaranesc nedefinit mai indeaproape. 11 Melodie dupa care se executa bataia (10). 12 (Ics) Dea duran ~ Dans tzaranesc nedefinit mai indeaproape. 13 Melodie dupa care se executa bataia (12). 14 (Mol; is) ~ia papushoiului Operatzie de desfacere a boabelor de porumb de pe cocean. 15 (Fam; ie) A da ~ A grabi. 16 (Fig; is) ~ de cap Framantare a mintzii. 17 (Pex; ias) Truda. 18 (Inv; is) ~ de cuget Remushcare. 19 (Fam; ic) ~ de joc Batjocura. 20 (Pex; iae) Fapta urata. 21 (Inv) Lupta. 22 (Inv) Bombardament cu artileria. 23 (Ie) A pune (ceva) la ~ A oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat. 24 (Iae) A risca (ceva). 2526 (Ie; ilav) (A cantari) cu bataie (A cantari) cu putzin peste greutatea exacta. 27 Lovire (repetata) a unui obiect de altul. 28 (Is) ~ de aripa (sau de aripi) Falfait. 29 Lovitura a vatalei la razboiul de tzesut. 30 Bateala. 31 Starnire a peshtelui sau a vanatului. 32 Lovitura data intrun obiect (cu mana cu ciocanul etc.) 33 Fiecare contractzie a inimii Si: puls. 34 Fiecare zvacnire a ochiului. 35 Zgomot (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism in functziune. 36 Distantza pana la care poate ajunge un proiectil sageata etc. 37 Felul in care trimite o arma proiectilul. 38 Traiectoria unui proiectil. 39 (Pex) Distantza pana la care poate ajunge vederea cuiva Si: raza vizuala. 40 (Ilav) In ~ia vantului Impotriva directziei vantului. 41 (Is) ~ia vantului Adiere. 42 (Is) ~ia ploii (sau grindinei etc) Caderea ploii a grindinei etc. 43 (Is) ~ia soarelui Arshitza. 44 (Ias) Lumina. 4546 (Is) ~ la cap (sau cahla) Asfixiere cu bioxidul de carbon in urma astuparii coshului sobei. 47 Sunet ritmic produs prin loviturile limbii clopotului sau prin mishcarea mecanismului unui ceasornic. 48 Latrat (scurt shi ritmic) al cainilor de vanatoare. 49 Boishte. 50 (Inv) Aruncare cu flori unul in altul la serbarile organizate in luna florilor. 51 (D. marfuri; ie) A fi pe ~ A se vinde foarte repede. 52 (La jocul de shah; cartzi etc.) infrangere. 53 (Is) ~ia lui Dumnezeu Pedeapsa. 54 (Iae) Nenorocire. 55 Impreunare (a armasarului cu iapa). 56 (D. peshti) Depunere a icrelor. 57 (Pex) Interval de timp cand are loc bataia (56). 58 Interval de timp in care se imperecheaza cocoshiidemunte.

BATÁIE batai s. f. I. 1. Lovitura repetata data de cineva cuiva cu mana sau cu un obiect. ◊ Loc. vb. A (se) lua la bataie = a (se) bate. ◊ Expr. A stinge (sau a snopi a zvanta etc.) in bataie (sau in batai) (pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte rau. (Fam.) A da bataie = a zori a grabi. Bataie de cap = framantare a mintzii; p. ext. truda osteneala. Bataie de joc = batjocura; p. ext. fapta urata incalificabila. 2. (Inv.) Lupta batalie. ♦ Bombardament cu artileria. 3. (In expr.) A pune (ceva) la bataie = a) a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; b) a risca (ceva). II. 1. Lovire izbire (repetata) a unui obiect de altul. ◊ Bataie de aripa (sau de aripi) = falfait. ♦ Lovitura a vatalei la razboiul² de tzesut. ♦ (Concr.) Bateala. ♦ Starnire a peshtelui sau a vanatului. 2. Lovitura data intrun obiect (cu mana cu ciocanul etc.) ♦ Fiecare dintre zvacniturile inimii sau ale pulsului. 3. Zgomot (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism in functzie. 4. Distantza pana la care poate ajunge un proiectil o sageata etc; felul cum trimite o arma proiectilul; traiectoria unui proiectil; p. ext. Distantza pana la care poate ajunge vederea cuiva; raza vizuala. 5. (In legatura cu anumite fenomene ale naturii a caror denumire determina sensul cuvantului) a) Suflare a vantului; adiere. b) Cadere a ploii a grindinii etc. c) Dogoreala arshitza. d) Lumina. 6. (Reg.) Latrat (scurt shi ritmic) al cainilor. 7. Boishte. ♦ Epoca in care se imperecheaza cocoshiidemunte. III. 1. (Sport) Izbire a pamantului cu piciorul inainte de desprinderea de pe sol la o saritura. 2. (In expr. shi loc. adv.) (A cantari) cu bataie = (a cantari) cu putzin peste greutatea exacta. [Pr.: taie] Lat. batt(u)allia.

BATAÍE batai s. f. I. 1. Lovitura repetata data de cineva cuiva cu mina cu batzul cu biciul etc. Erau zdrentzuitzi de batai unii cu vinatai. DUMITRIU B. F. 154. Desigur numai din pricina firii lui pe dos i sa parut lui Canutza doua palme mult mai dureroase decit bataia de deunazi. CARAGIALE O. I 326. Bataie la talpi = (in trecut) lovituri date la talpi k pedeapsa. Bataie la palma = lovituri date la palma k pedeapsa (in shcoala din regimul burghezomoshieresc). Bataie de moarte (sau bataie sora cu moartea sau un pui de bataie) = bataie strashnica. Argatului i fagadui o sfinta de bataie sora cu moartea. ISPIRESCU L. 153. Doamne Negruvoda Nu pot vai de mine Io sa merg cu tine... Stapinul mo bate Bataie de moarte. TEODORESCU P. P. 461. Bataie cu (sau de) flori = serbare organizata in trecut primavara la care participantzii ishi aruncau flori unii altora. Cupeul lui era cel mai gatit cind se dadeau la shosea bataile de flori. PAS Z. I 225. ◊ Expr. A da (sau a trage cuiva) o bataie sau a lua (pe cineva) la bataie = a bate. Baba se duce in poiata gabuieshte gaina o apuca de coada shi o ia la bataie. CREANGA P. 69. A se lua la bataie = a se incaiera a se bate. A minca (o) bataie = a primi bataie (de la cineva). A stinge (sau a snopi a prapadi a zvinta) in batai (pe cineva) = a bate (pe cineva) zdravan. Lau prapadit in batai pe padurar. SADOVEANU N. F. 72. A da bataie = a face (ceva) foarte repede a zori a grabi. Cal de bataie v. cal. Bataie de cap = framintare a mintzii incordare; p. ext. truda munca osteneala. Hm! cita bataie de cap k sa te ia vizitiu! PAS L. I 93. Facu ce facu shil puse shi pe dinsul la buna rinduiala k shi pe ceilaltzi doi dar cu mai mare bataie de cap. ISPIRESCU L. 201. Bataia de cap a tuturor era sal scape pe gardian. VLAHUTZA O. A. 161. Bataie de joc = batjocura luare in ris; fapta urita. Pentru asemenea bataie de joc vei fi eliminat din shcoala. SADOVEANU N. F. 145. A lua in bataie de joc = a lua in batjocura in ris. Cine tea pus la cale sa ma iei tocmai pe mine in bataie de joc? CREANGA P. 83. Cal de bataie v. cal. 2. Batalie lupta; razboi. V. atac hartza. Albimparat vesti pe cei doi gineri sa vie cu oshtile lor in ajutor strinse shi oastea lui shi pornira la bataie. VISSARION B. 40. Urla cimpul shi de tropot shi de strigat de bataie. EMINESCU O. I 148. Ferentarul ager shi cu lunga chica Intra in bataie fara nici o frica. BOLINTINEANU O. 15. ♦ (Invechit) Bombardament; asalt. Tot sfatul hotari bataia Tirgovishtii. BALCESCU O. II 113. 3. (in expr.) A pune la bataie (o suma de bani o cantitate de alimente de bautura etc.) = a oferi (o suma de bani o cantitate de alimente sau de bautura etc.) spre a fi cheltuita sau consumata de catre altzii. Se propti cu miinile in masa trufash caci se shtia cu zece lei din care puse jumatate la bataie. PAS L. I 11 II. 1. Lovire de obicei repetata a unui obiect de (sau cu) altul; izbire izbitura. Bataia ciocanului. ◊ Bataia porumbului (sau papushoiului) = desfacere a boabelor de porumb de pe cocean prin lovirea repetata a acestuia cu un batz. Ma apuc shi dau porumbul jos din pod shi punel nene La bataie. PREDA I. 79. Bataie de aripa (sau de aripi) = filfiit. Deshi vorbi aproape in shoapta glasul lui rasuna aspru shi poruncitor zdruncinind linishtea padurii k o bataie grea de aripa. REBREANU N. 68. O bataie de aripi turbura deodata linishtea noptzii shi un glas de cocosh rasuna limpede. SANDUALDEA U. P. 173. ◊ Expr. A fi la bataie = (in jocul cu mingea despre una dintre cele doua echipe) a fi la conducerea jocului cind jucatorii echipei trebuie sa loveasca mingea cu bastonul shi apoi sa parcurga cele doua culoare (de ducere shi intoarcere) aparinduse de loviturile jucatorilor echipei adverse. ♦ (Concretizat; in opozitzie cu urzeala) Batatura bateala. Indeseshte bataia shi ishi deapana tortul Din care shior tzese lelitzele portul. DESHLIU G. 47.. ♦ Scornirea peshtelui shi a vinatului; haituiala goana. Bataiashi pe fugandatai Vintul bate de minune Luatzi bataia sus din piscuri! La ODOBESCU S. III 88.2. Ciocanire lovire pocanire (in usha in fereastra etc.). Cine bate la fereastra Nevasta nevasta?... Omule pisica noastra... Nui bataie pisiceasca... Cii bataie ciocoiasca. TEODORESCU P. P. 340. ♦ Zvicnire palpitatzie puternica a inimii a pulsului p. ext. a pieptului (datorita unei emotzii etc.). Recunoshteam in mine dupa bataia inimii senzatzia fericita care am incercato totdeauna la malul acelei ape de munte. SADOVEANU N. F. 26. In curind tacerea se facu asha de adinca incit ishi auzeau bataile inimii. BUJOR S. 36. Cind pui capul tu pe pieptumi shi bataile i numeri. EMINESCU O. I 82. 3. Sunet (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism in functziune. Nu izbuti decit sa auda bataia pendulei. DUMITRIU B. F. 47. De peste araturi bataile tractoarelor minate de tractorishtii din al doilea schimb se auzeau limpezi shi puternice. MIHALE O. 488. Bataia cea raran ceasornic Acum ancetat. COSHBUC P. I 289. 4. Distantza (adesea luata k unitate de masura) pina la care ajunge un proiectil o sageata etc.; curba descrisa de un proiectil; p. ext. distantza pina la care poate ajunge vederea cuiva raza vizuala. Ajunse la o bataie buna de sageata. SADOVEANU N. F. 80. TirguNeamtzu se afla aproape la o bataie de sageata pe drum drept. SADOVEANU F. J. 531. Facind cotul scarii i ies in bataia ochilor. CARAGIALE N. s. 39. ◊ Expr. In bataia pushtii (sau a gloantzelor) = in sfera de actziune a pushtii (sau a gloantzelor). Mai faci un pas shi intri in bataia pushtii. GALAN Z. R. 226. 5. (In legatura mai ales cu anumite fenomene naturale ale caror denumiri determina de obicei cuvintul) a) Suflare (a vintului) adiere. Gheorghe Dima a intins ashadar pielea iepurelui pe doua bratze de stuh shi a ashezato in bataia vintului sa se usuce mai repede. GALAN Z. R. 51. Griul in floare pe lunci se clatinalenen bataia Celui din urma rasuflet de vint. COSHBUC P. II 62. b) Cadere (a ploii a grindinei etc.). Statea pe ginduri in bataia ploii. ▭ Blana groasa a cinelui lucea neagra prin bataia ninsorii. SADOVEANU O. II 552. c) Dogoreala arshitza. Mobila cazona... se dezmintzea greoaie sub bataia razelor calde. SAHIA N. 71. Inainte spre rasarit cerul se dogoreshte k de bataia unei flacari. VLAHUTZA O. A. 410. d) Lumina. In bataia farurilor coamele drepte ale brazdelor ishi aruncau umbrele alungite inainte in negrul paminturilor. MIHALE O. 201. Moshneagul tacu shi zimbi iar paharele pline sticleau in bataia luminarilor. SADOVEANU O. V 57. [Baioneta] na sclipit... de loc in bataia soarelui. Era plina de unsoare. SAHIA N. 69. 6. Latrat (scurt shi ritmic) al clinilor. Bataia copoilor incepu iar acu mai deasa mai departata la rastimpuri regulate. SADOVEANU O. III 361. Pirvu... se departa cu pasul domol in bataia cinilor. VLAHUTZA N. 131. ♦ (Rar) Cintec al pasarilor de padure. In amurgul prelungit pina catre ora 11 am auzit shi bataia privighetorii. SADOVEANU C. 41.

BATÁIE batai s. f. I. 1. Lovitura repetata data de cineva cuiva cu mana sau cu un obiect. ◊ Expr. A (se) lua la bataie = a (se) bate. A stinge (sau a snopi a zvanta) in batai (pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte rau. A da bataie = a zori a grabi. Bataie de cap = framantare a mintzii; p. ext. truda osteneala. Bataie de joc = batjocura; p. ext. fapta urata. ♦ (Sport; la sarituri) Actziunea de transformare a vitezei rezultate din elan in viteza ascensionala. 2. Lupta batalie; razboi. ♦ (Inv.) Bombardament. 3. (In expr.) A pune (ceva) la bataie = a) a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; b) a risca (ceva). II. 1. Lovire (repetata) a unui obiect de altul; izbire. ◊ Bataie de aripa (sau de aripi) = falfait. ♦ Lovitura vatalei la razboiul de tzesut. ♦ (Concr.) Bateala. ♦ Starnirea peshtelui sau a vanatului; goana. 2. Ciocanire pocanire. ♦ Zvacnire a inimii a pulsului; pulsatzie. 3. Sunet (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism in functzie. Bataile tractoarelor... se auzeau limpezi shi puternice (MIHALE). 4. Distantza pana la care poate ajunge un proiectil o sageata etc; felul cum trimite o arma proiectilul; traiectoria unui proiectil; p. ext. distantza pana la care poate ajunge vederea cuiva; raza vizuala. 5. (In legatura cu anumite fenomene ale naturii a caror denumire determina sensul cuvantului) a) Suflare a vantului; adiere. b) Cadere a ploii a grindinii etc. c) Dogoreala arshitza. Cerul se dogoreshte k de bataia unei flacari (VLAHUTZA). d) Lumina. Bataia farurilor. 6. Latrat al cainilor. 7. Boishte. ♦ Epoca in care se imperecheaza cocoshiidemunte. Lat. batt(u)allia.

BATÁIE batai f. 1) Lovitura cauzata de un corp (sau de o fiintza) care bate. 2) Zgomot caracteristic produs de un asemenea corp sau fiintza. ~ in usha. 3) Lovituri repetate (cu mana sau cu un obiect) date sau primite de cineva. * ~ de cap a) lucru mintal intens; framantare a mintzii; b) munca grea shi istovitoare; truda. ~ de joc batjocura. A se lua la ~ a se bate (cu cineva); a se incaiera. A da ~ a se pune pe treaba; a zori. A pune (ceva) la ~ a pune (ceva) la dispozitzie cu generozitate (pentru a fi consumat). ~ia peshtilor depunere shi fecundare a icrelor. 4) pop. Lupta de proportzii intre doua fortze armate; batalie; razboi. Pe campul de ~. 5) Sunet alternativ shi ritmic (produs de inima); zvacnire. 6) Zgomot anormal produs de o mashina cu functzionare defectuoasa. 7) Distantza pana la care o arma poate arunca un proiectil. In ~ia pushtii. 8) Fond sonor sub forma unor sunete ritmice produse de un mecanism in functziune. 9) reg. Sunete (repetate) caracteristice speciei scoase de caine; latrat; hamait. 10) Actziune luminoasa sau termica. ~ia lunii. ~ia soarelui. 11) muz. Mishcare (a mainii sau a baghetei) prin care se indica masura. [G.D. bataii; Sil. bataie] /<lat. batt[u]alia

bataie f. fapta de a (se) bate shi rezultatul ei: 1. lovituri: a da cuiva bataie a manca bataie; 2. lupta batalie; 3. sgornire la vanatoare; 4. clatinare agitare: bataia vantului inimei ochiului; 5. framantare cu mintea: bataie de cap; bataie de joc luare in ras lucru rau facut; 6. lucrarea shi timpul cand peshtele ishi depune icrele: bataia peshtelui; 7. departarea pana unde poate ajunge glontele: bataia tunului; 8. locul unde bate sau loveshte tare ceva: in bataia soarelui focului; 9. Muz. masura tact. [Lat. vulg. BATTALIA = clasic BATTUALIA].

batáĭe f. pl. aĭ (lat. baitualia pop. baitalia; it. battaglia fr. bataille sp. batalla. D. rom. vine alb. bataĭa spaĭma. V. batalie nabadaĭ). Actziunea de a lovi de a bate: a da a aplica (shi fam.) a trage o bataie. Lupta batalie. Scornire gonire haituĭala (la vinatoare). Palpitatziune: bataĭe de inima. Suflare: bataĭe de vint. Ajungere strabatere: bataĭa pushtiĭ a soareluĭ. Actziunea shi timpu cind peshtele ishĭ depune icrele (boishte). Muz. Tact masura. Bataĭe de cap chinuire a mintziĭ cugetare multa. Plictiseala (din partea cuĭva). Bataĭe de joc deriziune.

batáie s. f. art. batáia g.d. art. batắi; pl. batắi

batáie s. f. art. batáia g.d. art. bataii; pl. batai

bataie

bataie tai.

BATÁIE s. 1. incaierare lupta (rar) incaier incaieratura (reg.) incaierat (fam.) tavaleala tranteala. (~ dintre ei na durat mult.) 2. (livr.) corectzie (pop. shi fam.) bruftuiala chelfaneala ciomageala mushtruluiala paruiala scatoalca (fam. fig.) scarmanare scarmanatura tarnuiala tarnuire (arg.) mardeala. (A mancat o ~ zdravana.) 3. v. infrangere. 4. bocaneala bocanire bocanit bocanitura ciocaneala ciocanire ciocanit ciocanitura (reg.) tocanire tocanit. 5. v. impreunare. 6. v. boishte. 7. v. scornire. 8. v. haituire. 9. v. falfait. 10. suflare suflu (inv. shi pop.) suflat (reg.) zalishte. 11. v. palpitatzie. 12. v. timp. 13. bataie de joc v. batjocura.

BATÁIE s. v. batalie batatura bateala bombardament bombardare conflict lupta razboi.

bataie s. v. BATALIE. BATATURA. BATEALA. BOMBARDAMENT. BOMBARDARE. CONFLICT. LUPTA. RAZBOI.

BATAIE s. 1. incaierare lupta (rar) incaier incaieratura (reg.) incaierat (fam.) tavaleala trinteala. (~ dintre ei na durat mult.) 2. (livr.) corectzie (pop. shi fam.) bruftuiala chelfaneala ciomageala mushtruluiala paruiala scatoalca (fam. fig.) scarmanare scarmanatura tirnuiala tirnuire (arg.) mardeala. (A mincat o ~ zdravana.) 3. eshec infringere. (A suferit prima ~ intrun meci.) 4. bocaneala bocanire bocanit bocanitura ciocaneala ciocanire ciocanit ciocanitura (reg.) tocanire tocanit. (Se aude o ~ in usha.) 5. (BIOL.) impreunare. (~ a unor animale.) 6. (BIOL.) boishte (reg.) toana. (~ peshtilor.) 7. scornire. (~ peshtilor.) 8. goana gonire haituiala haituire scornire stirnire (pop.) zgornire. (~ vinatului.) 9. filfiiala filfiire filfiit filfiitura fluturare fluturat (rar) scuturare scuturat sfiriitura. (~ aripilor.) 10. suflare suflu (inv. shi pop.) suflat (reg.) zalishte. (Sta in ~ vintului.) 11. (BIOL.) palpitare palpitatzie pulsatzie ticait tresarire zbatere zvicneala zvicnet zvicnire zvicnit zvicnitura (rar) tresaritura (inv.) palpit rasaritura saltare. (~ inimii.) 12. (MUZ.) timp. 13. bataie de joc = batjocura deridere ris zeflemea (livr.) deriziune (inv.) batjoc batjocoritura (fam.) bashcalie. (Ce e aceasta ~?)

batáie (batắi) s. f. 1. Lupta batalie. 2. Cearta incaierare. 3. Lovitura plesnitura. 4. Izbire lovire. 5. Mishcare ritmica in general pulsatzie palpitatzie. 6. Haituiala stirnire a vinatului. 7. Bombardament. 8. Distantza pina la care poate ajunge un proiectil raza de actziune. 9. Actziune directa. Mr. batal’e „piulitza”. Lat. battālia forma redusa de la battuālia (Pushcariu 194; REW 995; CandreaDens. 147; DAR); cf. it. battaglia v. lom. bataia prov. port. batalha fr. bataille sp. batalla alb. bëtajë. Teoretic se poate adapta la toate intrebuintzarile shi nuantzele vb. a bate; cf. shi batalie. Der. bataiash s. m. (haitash); bataios adj. (caruia i place sa se bata); bataiush s. m. (bataush; politzai; titirez hadarau de moara). Din rom. pare a proveni alb. bëtajë „teama” (G. Meyer 34).

BATAIE. Subst. Bataie bataitza (dim.) batere batut corectzie; incaierare incaieratura (rar) incaierat (reg.) rafuiala paruiala (fam.) burdusheala (fig. fam.) burdushire (fig. fam.) pumneala (rar) snopeala chelfaneala (pop. shi fam.) calcavura (glumetz); fustigatzie (rar) flagelare; o mama de bataie o bataie sora cu moartea pui de bataie bataie zdravana (strashnica) scarmanatura (fig. fam.) scarmaneala (fig.) scarmanat (fig. fam.) scarpinat (fig. fam.) scarpinare (fig. fam.) cotonogeala (fam.) mardeala (arg.) cafteala (arg.) caft (arg.) ghiontuiala (rar) busheala ciomageala bastonada (livr.) bushitura lovitura scatoalca (fam.) izbitura izbire ghiont ghiontire ghiontit imbrincire imbrinceala imbrincitura pumn palitura pocnire; palma palmuire shtearsa (fam.) tifla bleanda (reg.) tapangea (inv.) leapsha (pop. shi fam.). Haituiala goana hartza. Bataush pumnaci dalcauc ciomagash (fam.) ciomagar (fam.) haidamac (fam.) haidau (reg.) mardeiash (arg.). Adj. Bataush bataios agresiv violent impulsiv razboinic belicos (livr.) belicist (rar). Batut palmuit stilcit zdrobit strivit mutilat schilodit desfigurat. Vb. A se bate a se lovi a se incaiera a se lua la bataie a se incaibara (reg.) a se lua in coarne (cu cineva) a se parui (fam.) a se lua de cap (cu cineva) a se rafui a sari la bataie a lua (pe cineva) de piept; a se inghionti ashi da ghiontzi a se ghionti a se imbrinci a se palmui a se bate k orbii (k orbetzii) ashi scoate ochii unul altuia. A bate a da o bataie a ridica mina (asupra cuiva) a atinge (arg.) a cotonogi (fam.) a burdushi (fig. fam.) a dobzala (reg.) a jnapai (reg.) a otinji (reg.) a mardi (arg.) a cafti (arg.) a toroipani (reg. fam.) a face pe cineva (tot) huc a face (pe cineva) zob a zobi (reg.) a sminti (in bataie) a bushi a lovi a izbi a pali (pop.) a trinti a imbrinci a ghionti a inghionti a da ghiontzi a scarmana (fig. fam.) a scarpina (fig. fam.) a croi (fig. fam.) a masura pe cineva pe spinare ai indrepta (cuiva) spatele ai face (cuiva) divan pe spinare a chelfani (pop. shi fam.) a intinde (pe cineva) k pe o opinca scurta a stinge (a zvinta a snopi a stilci a sminti a cocosha a ucide a prapadi) in batai a bate zdravan a bate rau a bate presh ai scutura (cuiva) cojocul ai scutura (cuiva) nadragii (de praf) ai face (cuiva) pielea cojoc ai scurta (cuiva) cojocul ai muta (cuiva) ceafa ai face (cuiva) chica topor ai face (cuiva) morishca din chica ai face (cuiva) parul maciuca ai face (cuiva) pielea burduf de cimpoi ai tabaci (cuiva) pielea ai face (cuiva) pielea toba (cojoc) al face pe cineva bucatzi (bucatzibucatzele ciltzi gramada pulbere scrum tzandari) ai rupe (cuiva) oasele (ciolanele) ai fringe (cuiva) coastele a face (pe cineva) toba de bataie ai face (cuiva) pintecele (spinarea) toba (cobza) ai muta (ai strimba) (cuiva) falcile ai muta (cuiva) capriorii a lasa (pe cineva) lat a da (cuiva) bani de cheltuiala a bate (a freca a croi pe cineva) dei merg fulgii (peticele colbul untul) a bate mar a rupe (pe cineva) in cosh a bate k la fasole a face (pe cineva) piftie (pilaf turta papara chiselitza pastrama) a omori (pe cineva) in bataie a framinta (pe cineva) in picioare a lua (pe cineva) in unghii a trage (cuiva) o mama de bataie ai freca (cuiva) ridichea; a palmui a lua (pe cineva) la (in) palme a purta (a duce) (pe cineva) in palme a trage (cuiva) o palma a cara (cuiva) (la) pumni (palme) a plesni (pe cineva) peste fatza a shterge (rar); a lua (pe cineva) la bataie (la trinteala la bripta); a lovi (a pali) (pe cineva) ai trage (cuiva) una in numele tatalui ai da (cuiva) de nunta a lovi (a izbi a trasni) (pe cineva) la mir; a umple de singe. A primi o mama de bataie a o incasa (fig. fam.) a capata a lua un caftan a o lua la moaca (fam.) ashi culege maselele de pe jos a minca bataie (papara trinteala pumni palme chelfaneala) ashi lua merticul a fi ciuca batailor; al minca (pe cineva) spinarea (pielea). V. cearta omor pedeapsa.

bataie termen in teoria* muzicii substituit in limbajul muzicologic actual prin timp (2) in cele doua acceptziuni: a) unitate metrica* shi b) mishcare a mainii corespunzatoare unei unitatzi metrice. A bate masura a indica prin mishcari conventzionale ale mainii numarul timpilor dintro masura* tactare*. V. battuta.

batáie batai s.f. 1. Incaierare lupta. 2. Lovitura bocanitura ciocanitura. 3. Razboi batalie (ALRRM 1973: 723). Atestat shi in Maramureshul din dreapta Tisei (loc. Biserica Alba) cu sensul 3. Lat. battalia der. regr. de la battualia (Pushcariu CDDE DLRM).

batáie batai s.f. Razboi batalie (ALR 1973: 723). Lat. battalia der. regr. de la battualia (Pushcariu CandreaDensusianu DA) cf. it. battaglia port. batalha sbatalla alb. bëtajë.

BATAIE DIN PLANURI a) semnal al avionului din capul formatziei prin inclinarea aripilor semnaland astfel momentul lansarii incarcaturii explozive a materialelor sau a parashutishtilor; b) semnal de salut.

batai (acustice) (fr. battements; it. battimenti; germ. Schwebungen; engl. beats) alternari regulate ale tariei sunetului care rezulta din interferentza (suprapunerea compunerea) a doua sunete de frecventza* putzin diferita shi de amplitudine* egala (sau aproape egala). O imagine plastica a fenomenului b. se poate avea suprapunand unde 1 shi 2. Insumarea lor adica a elongatziilor (v. sunet) moment cu moment creeaza unda 3 rezultanta undelor 1 shi 2 care are amplitudine regulat variabila intre maximele M shi minimele m. Este un caz de ashanumita „modulatzie de amplitudine”. Existentza maximelor shi a minimelor produce senzatzia unor pulsatzii a unor „valuri” sonore periodice. Fiecare maxim al undei 3 da nashtere la o b. Numarul acestora pe s este egal cu diferentza dintre frecventzele sunetelor 1 shi 2 ♦ Fenomenul b. are diferite utilizari in muzica (acordarea* tuburilor de orga* a anciilor* de armoniu* sau a coardelor* de pian; producerea unor efecte speciale etc.). 1. Cand un sunet este produs de 2 sau 3 coarde (cazul pianului) unisonul* perfect al fiecarui grup de coarde se obtzine atunci cand coardele fiecarui grup nu produc b. ceea ce se controleaza ushor cu urechea. La orga la pian sau la armoniu cvintele perfecte fiind temperate* se acordeaza la o valoare ceva mai mica decat aceea a cvintelor perfecte naturale* respective. Ex. incepand acordarea cu sunetul la = 440 Hz al diapazonului (5) prima cvinta perfect superioara va trebui sa corespunda raportului de frecventze 659/440 = 1149 iar nu raportului 660/440 = 3/2 = 15 din gama* naturala. Trebuie deci k intre mi natural shi mi temperat sa se auda o b. pe s. (660659=1). In alte octave* ale pianului cvintele „bat” cu alte valori. La orga in registrul (II 1) unda maris („valul marii”) o tasta* comanda doua tuburi putzin dezacordate care produc 68 b. pe s ceea ce face sa se auda un sunet ondulant ushor tremurat. ♦ Fenomenul b. a fost invocat de Helmholtz pentru elaborarea teoriei sale asupra genezei fizice a consonantzei* shi a disonantzei*. Explicatzia mecanismului b. se bazeaza pe faptul k un sunet chiar simplu (fara armonice*) excita nu o singura fibra (rezonator auricular) din urechea interna ci un grup de fibre apropiate printre care exista una care indeplineshte conditzia de maxima rezonantza*. V. auz (I 1).

la bataie v. sarba.

BATAIE batuta bruftuiala bruftuluiala bumbaceala caft cafteala carambol cardeala cinghel cujbeala instructzie lamurire mama de bataie mardeala marinata pardoseala praftura rulada scarmaneala shmotru tarbaceala trosneala.

a avea bataie lunga expr. (glum. d. femei) a avea succes la barbatzi

a cocosha in bataie expr. a bate foarte tare.

a incasa o bataie / o mardeala / o papara expr. a fi batut (de cineva).

a manca bataie expr. 1. a fi batut. 2. a fi invins intro competitzie.

a sminti (pe cineva) in bataie expr. a bate foarte tare (pe cineva).

a stalci in bataie expr. a bate tare de tot.

a trage (cuiva) un toc de bataie expr. a bate foarte tare (pe cineva).

a trage (cuiva) o mama de bataie expr. a bate (pe cineva) foarte tare.

a usca in bataie expr. a bate rau de tot.

a zapaci (pe cineva) in bataie expr. a bate (pe cineva) foarte tare.

ashi pune curul la bataie expr. (pop. vulg.) 1. (d. femei) ashi folosi farmecele pentru a obtzine un avantaj. 2. ashi asuma un risc.

ciuca batailor expr. (sport) sportiv sau echipa invinsa de totzi competitorii.

mama de bataie expr. bataie strashnica.