BATAÍE batai s. f. I. 1. Lovitura repetata data de cineva cuiva cu mina cu batzul cu biciul etc. Erau zdrentzuitzi de batai unii cu vinatai. DUMITRIU B. F. 154. Desigur numai din pricina firii lui pe dos i sa parut lui Canutza doua palme mult mai dureroase decit bataia de deunazi. CARAGIALE O. I 326. Bataie la talpi = (in trecut) lovituri date la talpi k pedeapsa. Bataie la palma = lovituri date la palma k pedeapsa (in shcoala din regimul burghezomoshieresc). Bataie de moarte (sau bataie sora cu moartea sau un pui de bataie) = bataie strashnica. Argatului i fagadui o sfinta de bataie sora cu moartea. ISPIRESCU L. 153. Doamne Negruvoda Nu pot vai de mine Io sa merg cu tine... Stapinul mo bate Bataie de moarte. TEODORESCU P. P. 461. Bataie cu (sau de) flori = serbare organizata in trecut primavara la care participantzii ishi aruncau flori unii altora. Cupeul lui era cel mai gatit cind se dadeau la shosea bataile de flori. PAS Z. I 225. ◊ Expr. A da (sau a trage cuiva) o bataie sau a lua (pe cineva) la bataie = a bate. Baba se duce in poiata gabuieshte gaina o apuca de coada shi o ia la bataie. CREANGA P. 69. A se lua la bataie = a se incaiera a se bate. A minca (o) bataie = a primi bataie (de la cineva). A stinge (sau a snopi a prapadi a zvinta) in batai (pe cineva) = a bate (pe cineva) zdravan. Lau prapadit in batai pe padurar. SADOVEANU N. F. 72. A da bataie = a face (ceva) foarte repede a zori a grabi. Cal de bataie v. cal. Bataie de cap = framintare a mintzii incordare; p. ext. truda munca osteneala. Hm! cita bataie de cap k sa te ia vizitiu! PAS L. I 93. Facu ce facu shil puse shi pe dinsul la buna rinduiala k shi pe ceilaltzi doi dar cu mai mare bataie de cap. ISPIRESCU L. 201. Bataia de cap a tuturor era sal scape pe gardian. VLAHUTZA O. A. 161. Bataie de joc = batjocura luare in ris; fapta urita. Pentru asemenea bataie de joc vei fi eliminat din shcoala. SADOVEANU N. F. 145. A lua in bataie de joc = a lua in batjocura in ris. Cine tea pus la cale sa ma iei tocmai pe mine in bataie de joc? CREANGA P. 83. Cal de bataie v. cal. 2. Batalie lupta; razboi. V. atac hartza. Albimparat vesti pe cei doi gineri sa vie cu oshtile lor in ajutor strinse shi oastea lui shi pornira la bataie. VISSARION B. 40. Urla cimpul shi de tropot shi de strigat de bataie. EMINESCU O. I 148. Ferentarul ager shi cu lunga chica Intra in bataie fara nici o frica. BOLINTINEANU O. 15. ♦ (Invechit) Bombardament; asalt. Tot sfatul hotari bataia Tirgovishtii. BALCESCU O. II 113. 3. (in expr.) A pune la bataie (o suma de bani o cantitate de alimente de bautura etc.) = a oferi (o suma de bani o cantitate de alimente sau de bautura etc.) spre a fi cheltuita sau consumata de catre altzii. Se propti cu miinile in masa trufash caci se shtia cu zece lei din care puse jumatate la bataie. PAS L. I 11 II. 1. Lovire de obicei repetata a unui obiect de (sau cu) altul; izbire izbitura. Bataia ciocanului. ◊ Bataia porumbului (sau papushoiului) = desfacere a boabelor de porumb de pe cocean prin lovirea repetata a acestuia cu un batz. Ma apuc shi dau porumbul jos din pod shi punel nene La bataie. PREDA I. 79. Bataie de aripa (sau de aripi) = filfiit. Deshi vorbi aproape in shoapta glasul lui rasuna aspru shi poruncitor zdruncinind linishtea padurii k o bataie grea de aripa. REBREANU N. 68. O bataie de aripi turbura deodata linishtea noptzii shi un glas de cocosh rasuna limpede. SANDUALDEA U. P. 173. ◊ Expr. A fi la bataie = (in jocul cu mingea despre una dintre cele doua echipe) a fi la conducerea jocului cind jucatorii echipei trebuie sa loveasca mingea cu bastonul shi apoi sa parcurga cele doua culoare (de ducere shi intoarcere) aparinduse de loviturile jucatorilor echipei adverse. ♦ (Concretizat; in opozitzie cu urzeala) Batatura bateala. Indeseshte bataia shi ishi deapana tortul Din care shior tzese lelitzele portul. DESHLIU G. 47.. ♦ Scornirea peshtelui shi a vinatului; haituiala goana. Bataiashi pe fugandatai Vintul bate de minune Luatzi bataia sus din piscuri! La ODOBESCU S. III 88.2. Ciocanire lovire pocanire (in usha in fereastra etc.). Cine bate la fereastra Nevasta nevasta?... Omule pisica noastra... Nui bataie pisiceasca... Cii bataie ciocoiasca. TEODORESCU P. P. 340. ♦ Zvicnire palpitatzie puternica a inimii a pulsului p. ext. a pieptului (datorita unei emotzii etc.). Recunoshteam in mine dupa bataia inimii senzatzia fericita care am incercato totdeauna la malul acelei ape de munte. SADOVEANU N. F. 26. In curind tacerea se facu asha de adinca incit ishi auzeau bataile inimii. BUJOR S. 36. Cind pui capul tu pe pieptumi shi bataile i numeri. EMINESCU O. I 82. 3. Sunet (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism in functziune. Nu izbuti decit sa auda bataia pendulei. DUMITRIU B. F. 47. De peste araturi bataile tractoarelor minate de tractorishtii din al doilea schimb se auzeau limpezi shi puternice. MIHALE O. 488. Bataia cea raran ceasornic Acum ancetat. COSHBUC P. I 289. 4. Distantza (adesea luata k unitate de masura) pina la care ajunge un proiectil o sageata etc.; curba descrisa de un proiectil; p. ext. distantza pina la care poate ajunge vederea cuiva raza vizuala. Ajunse la o bataie buna de sageata. SADOVEANU N. F. 80. TirguNeamtzu se afla aproape la o bataie de sageata pe drum drept. SADOVEANU F. J. 531. Facind cotul scarii i ies in bataia ochilor. CARAGIALE N. s. 39. ◊ Expr. In bataia pushtii (sau a gloantzelor) = in sfera de actziune a pushtii (sau a gloantzelor). Mai faci un pas shi intri in bataia pushtii. GALAN Z. R. 226. 5. (In legatura mai ales cu anumite fenomene naturale ale caror denumiri determina de obicei cuvintul) a) Suflare (a vintului) adiere. Gheorghe Dima a intins ashadar pielea iepurelui pe doua bratze de stuh shi a ashezato in bataia vintului sa se usuce mai repede. GALAN Z. R. 51. Griul in floare pe lunci se clatinalenen bataia Celui din urma rasuflet de vint. COSHBUC P. II 62. b) Cadere (a ploii a grindinei etc.). Statea pe ginduri in bataia ploii. ▭ Blana groasa a cinelui lucea neagra prin bataia ninsorii. SADOVEANU O. II 552. c) Dogoreala arshitza. Mobila cazona... se dezmintzea greoaie sub bataia razelor calde. SAHIA N. 71. Inainte spre rasarit cerul se dogoreshte k de bataia unei flacari. VLAHUTZA O. A. 410. d) Lumina. In bataia farurilor coamele drepte ale brazdelor ishi aruncau umbrele alungite inainte in negrul paminturilor. MIHALE O. 201. Moshneagul tacu shi zimbi iar paharele pline sticleau in bataia luminarilor. SADOVEANU O. V 57. [Baioneta] na sclipit... de loc in bataia soarelui. Era plina de unsoare. SAHIA N. 69. 6. Latrat (scurt shi ritmic) al clinilor. Bataia copoilor incepu iar acu mai deasa mai departata la rastimpuri regulate. SADOVEANU O. III 361. Pirvu... se departa cu pasul domol in bataia cinilor. VLAHUTZA N. 131. ♦ (Rar) Cintec al pasarilor de padure. In amurgul prelungit pina catre ora 11 am auzit shi bataia privighetorii. SADOVEANU C. 41.